Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Secția specială, obligată din nou de instanța supremă să finalizeze dosarul în care a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi

Publicat

in

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) are termen până la 1 aprilie să finalizeze ancheta în dosarul în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi – actual șef al Parchetului European – a fost pusă sub acuzare de procuroarea Adina Florea în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Reamintim că în martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara.

Un judecător de la instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de Kovesi, în prezent şef al Parchetului European, care a reclamat că Secţia specială tergiversează de peste trei ani ancheta deschisă în decembrie 2018.

Secţia specială trebuie să ia o decizie până la 1 aprilie în acest caz – fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarul.

„În temeiul art. 488 (6) alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de petenta Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Stabileşte termen la data de 01 aprilie 2022 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului penal”, se arată în decizia judecătorilor, conform Agerpres. Hotărârea este definitivă.

Este a doua decizie în acest caz luată de instanța supremă, prima nefiind însă respectată de Secţia specială. Astfel, în ianuarie 2021, judecătorii au stabilit ca Adina Florea, procurorul care a deschis şi a efectuat ancheta în acest caz, să finalizeze dosarul până la 1 aprilie 2021, însă procuroarea a ignorat hotărârea instanţei. Între timp, Adina Florea a fost admisă ca inspector la Inspecţia Judiciară.

Acuzațiile pe care SIIJ i le-a adus fostei șefe a DNA

În decembrie 2018, Adina Florea de la SIIJ a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.

Dosarul a fost deschis în urma unui denunț al fostului deputat PSD fugar în Serbia Sebastian Ghiță. El a acuzat-o pe Kovesi că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară din Indonezia fostul șef al FNI Nicolae Popa, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese condamnat definitiv la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI.

Secția pentru investigarea faptelor din justiție susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi cerut și primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa.

De asemenea, Adina Florea a acuzat-o pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.

În martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, dosarul fiind instrumentat de Adina Florea. Kovesi a fost acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara.

Autoritățile de la Bruxelles au acuzat atunci Guvernul de la București că încearcă astfel să o împiedice pe fosta șefă a DNA să ajungă la conducerea Parchetului European.

În 3 aprilie 2019, instanța supremă a decis definitiv ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA. Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de „precizie, claritate şi de suport probator”.

SIIJ, cinci rechizitorii în trei ani

La finalul lunii octombrie 2021, stocul de dosare de la Secția specială ajunsese la 6.878, dintre care 1.935 au fost înregistrate în 2021, conform datelor transmise HotNews.ro de către Parchetul General. În 2021, procurorii din cadrul SIIJ au soluționat 908 dosare. Un singur dosar a fost trimis însă în judecată. Restul au fost clasate.

Bilanț SIIJ pe 2021:

  • 908 dosare soluționate – 1 rechizitoriu și 907 cauze clasate.

Bilanț SIIJ pe 2020:

  • 552 de dosare soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați și 550 de cauze clasate. SIIJ a a adus printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni.

Bilanț SIIJ pe 2019:

  • 417 dosare penale soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată și 415 cauze clasate. Unul dintre dosarele trimise în judecată i-a vizat pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

AUR îl bagă în corzi pe Nicolae Ciucă: premierul e somat să prezinte rapid programul de reducere a datoriei publice

Publicat

in

De

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Guvernului Ciucă ca, în termen de două săptămâni, să prezinte în fața Parlamentului, la „Ora Prim-ministrului”, programul pentru reducerea ponderii datoriei publice în Produsul Intern Brut (PIB).

„Este deja a treia lună când datoria publică a României depășește nivelul de 50%. Cerem premierului Ciucă să vină, într-un termen rezonabil de două săptămâni, în fata Parlamentului și să prezinte planul de redresare a datoriei publice. Există o lege care obligă Executivul să facă acest lucru. Noi, în afară de informații pe surse, nu am aflat nimic altceva. Partidul Național Liberal se face vinovat de depășirea plafonului de 50%, iar președintele PNL, care este și prim-ministru, e dator să vină în fața Legislativului și să explice măsurile care vor fi luate”, a declarat președintele AUR George Simion.

Citește și: Video Premierul Nicolae Ciucă i-a informat pe oamenii de afaceri că ANAF va deveni feroce după digitalizare .

Citește și: Nicolae Ciucă a cedat: întrebările despre inflație l-au făcut să fugă de presă

Datoria guvernamentală a României a atins 50,3% din Produsul Intern Brut la finalul lunii martie 2022, cu 1,5 puncte procentuale mai mult decât în luna similară a anului trecut.

AUR amintește că legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să prezinte public un program pentru reducerea poverii și să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, când datoria trece de 50% din PIB.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

5 secole de artă europeană într-o singură licitație

Publicat

in

De

5 secole de artă europeană se reunesc într-un singur eveniment organizat de Casa Artmark – Licitația de Artă Europeană, inclusiv o selecție din colecția Burileanu-Boroianu. Pentru prima dată în România se scot la vânzare, prin licitație publică, opere de mari dimensiuni realizate în manieră Veronese, Rubens, Teniers sau Boucher. Operele de valoare muzeală din repertoriul artei occidentale datează din secolele XVII-XIX și reprezintă lucrări de atmosferă, portrete, peisaje marine, scene de han sau sculpturi monumentale, iar prețurile de pornire variază între 200 și 4.000 de euro.

Expoziția de Artă Europeană la Palatul Cesianu-RacovițăFoto: Artmark

O apariție inedită în piața românească de artă este gravura realizată de celebrul pictor și gravor olandez Rembrandt, care semnează lucrarea „Bătrân cu căciulă de blană despicată”. Gravura are un preț de pornire de doar 800 de euro și este un exemplar postum al ediției inițial realizate de Rembrandt în 1640.

Celebrul Karl Kaufmann, cunoscut drept unul dintre artiștii ce foloseau multe pseudonime, acest fapt devenind chiar una dintre trăsăturile creației sale, semnează în licitația din 24 mai 3 lucrări. Cea mai remarcabilă operă este „Viena”, realizată de artistul care semna atât cu nume italiene, cât și germane, precum: Leo Perla, Carlo, C. von Erlach, Henri Carnier, J. Holmstedt. Opera a fost realizată de Kaufmann în urmă cu 128 de ani și are un preț de pornire de 1.800 de euro.

În manieră Veronese este realizată una dintre cele mai valoroase opere ale licitației, „Botezul lui Iisus”. Paolo Veronese este cunoscut pentru lucrările sale pe pânze imense, foarte populate și care descriu subiecte alegorice, biblice sau istorice. Opera din licitația din 24 mai, realizată în manieră Veronese, are un preț de pornire de 4.000 de euro și este realizată după celebra variantă a „Botezului” de Veronese ce a fost achiziționată de Ferdinando al II-lea de Medici în 1667. Marele Duce, pasionat de pictura venețiană, îi va atribui un loc privilegiat în colecția sa.

După Peter Paul Rubens este realizată lucrarea „Mercur și Argus”, una dintre operele importante în cadrul compozițiilor mitologice semnate de renumitul pictor flamand. Pictura, realizată după Rubens cu multă iscusință, către sfârșitul secolului XVII, are un preț de pornire de 1.500 de euro.

Licitația din 24 mai cuprinde și o faimoasă sculptură a admiratului Salvador Dali. Piesa de colecție, realizată în bronz de marele geniu al suprarealismului, are un preț de pornire de 800 de euro și reprezintă un „Autoportret”.

Cele aproximativ 100 de opere de artă europeană pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, în regim gratuit, de luni până duminică, în intervalul orar 10:00-20:00, dar și online pe artmark.ro. Licitația de Artă Europeană, inclusiv o selecție din colecția Burileanu-Boroianu va avea loc exclusiv online pe platforma Artmark Live, marți, 24 mai, ora 19:00.

Expozitia de de Artă Europeană

Articol susţinut de A10 by Artmark

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend