Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ‘Acest război nu este doar o criză europeană, ci o provocare la adresa ordinii mondiale’

Publicat

in

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi premierul japonez, Fumio Kishida, s-au angajat marţi să consolideze legăturile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Tokyo, afirmând că invazia Rusiei în Ucraina şi cooperarea militară în creştere cu China au creat cel mai tensionat mediu de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Comentariile au fost făcute într-o declaraţie de presă comună transmisă în timpul vizitei lui Stoltenberg în Japonia.

„Lumea se află într-un punct de răscruce istoric, în cel mai sever şi complex mediu de securitate de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, au afirmat cei doi lideri în declaraţia comună.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la ameninţările nucleare ale Rusiei, la exerciţiile militare comune între Rusia şi China în apropierea Japoniei şi la dezvoltarea de arme nucleare de către Coreea de Nord.

Stoltenberg a declarat reporterilor că o victorie a Rusiei în Ucraina ar încuraja China într-un moment în care aceasta îşi consolidează armata, „îşi intimidează vecinii şi ameninţă Taiwanul”.

Şeful NATO fusese cu o zi înainte în Coreea de Sud, pe care a îndemnat-o să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei şi a transmis avertismente similare cu privire la creşterea tensiunilor cu China.

„Acest război nu este doar o criză europeană, ci o provocare la adresa ordinii mondiale. Beijingul urmăreşte îndeaproape şi învaţă lecţii care i-ar putea influenţa deciziile viitoare. Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia de Est”, a punctat Stoltenberg

Ministerul de Externe al Chinei nu a reacţionat deocamdată la aceste comentarii, dar răspunzând declaraţiilor similare făcute de Stoltenberg în timpul vizitei sale la Seul, China a spus luni că se doreşte un partener al ţărilor, nu o provocare la adresa lor, şi că nu ameninţă interesele sau securitatea niciunei naţiuni.

Stoltenberg a declarat că cei 30 de membri pe care îi are NATO sunt afectaţi de ameninţările globale. Premierul nipon Kishida şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol au devenit anul trecut primii lideri din ţările lor care au participat la un summit NATO, alăturându-se în calitate de observatori.

China a criticat anterior eforturile NATO de a-şi extinde alianţele în Asia. Rusia, care îşi numeşte invazia din Ucraina o „operaţiune specială”, a catalogat în mod repetat expansiunea NATO drept o ameninţare la adresa securităţii sale.

În decembrie, Japonia a dezvăluit planuri radicale de consolidare a capacităţilor sale de apărare, schimbări altădată de neconceput pentru o ţară pacifistă, care o vor transforma în ţara cu al treilea cel mai mare buget pentru cheltuieli militare după Statele Unite şi China.

Consolidarea cooperării cu NATO în domenii de la securitatea maritimă şi controlul armelor până la spaţiul cibernetic şi dezinformare va contribui şi mai mult la răspunsul faţă de un mediu strategic în schimbare, se mai spune în declaraţia comună a lui Stoltenberg şi Kishida.

„Niciun partener al NATO nu este mai apropiat şi mai capabil decât Japonia”, a declarat Stoltenberg, citat într-un comunicat al NATO.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care Japonia se pregăteşte să găzduiască summitul anual al Grupului celor Şapte (G7,) în luna mai, când probabil că invazia Rusiei în Ucraina va fi un subiect important de discuţie.

Miercuri, secretarul general al NATO se va întâlni cu alţi înalţi oficiali niponi, inclusiv cu ministrul de externe Yoshimasa Hayashi. De asemenea, el va ţine un discurs în faţa studenţilor de la Universitatea Keio.

Kishida ia în considerare să facă o vizită la Kiev în luna februarie pentru a-şi întări sprijinul pentru Ucraina în acest conflict, a relatat presa din Japonia, conform news.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ministrul Petre Daea, despre suma alocată fermierilor români afectați de afluxul cerealelor ieftine din Ucraina: ‘Este o sumă derizorie’

Publicat

in

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat  că suma de 10 milioane de euro alocată României pentru spijinirea fermierilor afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina este derizorie

Ministrul Agriculturii a precizat că a cerut comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, reanalizarea formulei de calcul.

Este o sumă derizorie”

Am susţinut la Consiliu, în discuţia cu comisarul european pe agricultură, că suma este mică pentru România. Este o sumă derizorie. Acesta ne-a explicat constrângerile pe care le are, justificând că decizia Comisiei a fost să acorde doar 56 de milioane de euro din rezerva totală de criză de 450 de milioane de euro.

O sumă foarte mică pentru nevoile celor şase ţări, dar din care doar trei au primit. Ungaria, Cehia şi Slovacia nu au primit niciun cent. Deocamdată acestea sunt sumele. Însă eu am solicitat să revizuiască formula de calcul şi s-a convenit că se va analiza împreună cu experţii români stabiliţi încă din data de 26 septembrie 2022, în frunte cu Achim Irimescu de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană”, a precizat Petre Daea.

Oficialul MADR susţine că aceasta a fost propunerea discutată luni, 20 martie, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit, propunere care va fi înaintată celor 27 de state membre pentru aprobare în cadrul unei reuniuni tehnice din 30 martie 2023.

”Dacă primim 10 milioane de euro mai putem da încă 10 milioane de euro de la bugetul de stat”

Teoretic nu este bătută în cuie. Este propunerea lor, e posibil să o revizuiască, dar e posibil să nu o facă. Eu am transmis că nu suntem de acord şi am cerut această revizuire, iar comisarul a aprobat. Sper ca, începând de astăzi şi în zilele următoare, să se lucreze la analiza obiectivă. Decizia finală se va lua până pe 30 martie, dar indiferent de suma care va veni de la Comisie, statul membru are posibilitatea, prin fondurile proprii, să aloce pe acest mecanism de sprijin o sumă echivalentă cu cea primită. Deci, dacă primim 10 milioane de euro mai putem da încă 10 milioane de euro de la bugetul de stat„, a adăugat şeful MADR.

Acesta a precizat că a fost primul ministru din Consiliul de Miniştri care a ridicat problema activării rezervei de criză la întâlnirea pe care a avut-o cu comisarul pentru Agricultură pe 26 septembrie.

Comisarul a asigurat că va activa rezerva de criză”

I-am explicat care sunt consecinţele războiului din Ucraina privind cerealele importate în România, afectând grav fermierii români care n-au putut să valorifice producţia obţinută şi menţinerea pe stoc a cerealelor şi lipsa de lichidităţi pentru executarea lucrărilor specifice.

Lunar, din octombrie 2022 am ridicat această problemă la Consiliul de Miniştri. În luna ianuarie, la reuniunea Consiliului, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, am prezentat o informare cu privire la situaţia pe care o au fermierii din ţările aflate în proximitatea conflictului. Comisarul a asigurat că va activa rezerva de criză, prezentând în mod special situaţia extrem de dificilă din România„, a arătat Petre Daea.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, în valoare totală de 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”.

Astfel, a fost propusă alocarea unei sume de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 de milioane de euro Bulgariei, iar României 10,05 milioane de euro. În plus, CE autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Săptămâna trecută, mai multe organizaţii ale fermierilor au solicitat un mecanism real de sprijin al fermierilor, în urma tranzitului cerealelor din Ucraina, în condiţiile în care suma de 10 milioane de euro, compensaţia de la Comisie, nu acoperă prejudiciul cauzat. „Fermierii români refuză aceste sume derizorii, în semn de protest„, au susţinut reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro.

În replică, ministrul Agriculturii a transmis că nu poate refuza niciun cent de la Comisia Europeană, pentru că „orice ban adus în ţară este binevenit„, chiar dacă sunt nemulţumiri pentru că suma este foarte mică.

„În condiţiile în care eu lupt pentru fiecare cent de la Uniunea Europeană, cum să renunţ la o sumă, fie şi ea foarte mică? Orice ban adus în ţară este binevenit, alţii n-au adus niciun cent. Sigur, este o nemulţumire. Dar, repet, orice ban adus în ţară în sprijinul fermierilor este binevenit„, a punctat şeful de la Agricultură.

De asemenea, Daea a subliniat că întâlnirea cu comisarul a fost una a „responsabilităţii şi atitudinii corecte”, reiterând că nu a întârziat niciodată în privinţa transmiterii documentelor aşa cum a fost acuzat în ultima perioadă în spaţiul public, mai ales că demersurile pentru acest sprijin au început încă din luna septembrie a anului trecut.

Toţi au plecat nemulţumiţi”

A fost o întâlnire a responsabilităţii şi atitudinii corecte pe care ministrul Agriculturii a avut-o tot timpul în dialog cu Comisia Europeană. N-am întârziat niciodată în în privinţa transmiterii documentelor, pentru că am văzut foarte multe interpretări, inclusiv că nu am negociat. Nu a fost nicio negociere până acum. Am discutat în septembrie, am intervenit în fiecare lună, în octombrie, în noiembrie, în decembrie şi în ianuarie, doar în februarie nu s-a ţinut Consiliu şi acum am avut aceeaşi intervenţie, socotind că e nevoie de un sprijin mai mare.

Toţi au plecat nemulţumiţi, întrucât sumele sunt mici faţă de situaţia concretă pentru fiecare ţară în parte, iar trei dintre aceste ţări n-au primit niciun cent. Repet, i-am spus comisarului că e greşită formula de calcul, care ascunde adevărul şi deformează realitatea, motiv pentru care i-am solicitat să revizuiască împreună cu experţii români aşa cum am stabilit în data de 26 septembrie„, a adăugat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, oficialul român a transmis că ajutorul de la Comisia Europeană va fi dat numai fermierilor care au produs cereale şi le au pe stoc, nu şi comercianţilor.

Vreau să transmit că sprijinul în bani de la Uniunea Europeană şi cu cel din ţară se vor acorda numai fermierilor care au produs cereale şi le au pe stoc. Doar fermierul care a produs cereale şi le are pe stoc, în niciun caz comercianţilor„, a adăugat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ce se întâmplă cu piața asigurărilor? Ministrul Adrian Câciu: ‘Este o măsură cu care să venim pe o perioadă de șase luni pentru a proteja consumatorii’

Publicat

in

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a precizat că Executivul va aproba cel mai târziu săptămâna viitoare hotărârea cu privire la asigurări.

Ministrul de Finanţe a fost întrebat dacă este o măsură sustenabilă cea propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca toate companiile de asigurări să revină la preţurile din martie 2022.

Guvernul este pus în situaţia de a lua o măsură pentru a proteja consumatorii”

„Este o măsură cu care să venim pe o perioadă de şase luni, aşa înţeleg, pentru a proteja consumatorii. Astăzi a venit proiectul, eu am fost într-o şedinţă, acum înţeleg că a venit proiectul de la ASF. Detaliile vi le pot da de mâine încolo. Răspunsurile trebuie să le dea totuşi cei de la ASF. Guvernul este pus în situaţia de a lua o măsură pentru a proteja consumatorii. (…)

ASF trebuie să vină cu un plan de acţiune”

Nu va fi ordonanţă, va fi hotărâre de Guvern şi eu cred că cel mai târziu săptămâna viitoare va fi aprobată de Guvern. (…) Hotărârea de Guvern vine să protejeze consumatorul pe o perioadă de timp în care ASF trebuie să vină cu un plan de acţiune, astfel încât la finalul acestei intervenţii piaţa să funcţioneze în beneficiul consumatorului”, a spus Câciu.

El a adăugat că intervenţia Guvernului trebuie însoţită de un plan de acţiuni al Autorităţii de Supraveghere Financiară pe care să îl înainteze Parlamentului, pentru întărirea legislaţiei în materie de asigurări, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend