Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Se schimbă fața războiului: Rusia a capturat noi localităţi, iar Ucraina a atacat instalaţii militare ruse pe platformele de foraj

Publicat

in

Trupele ruse au capturat mai multe aşezări lângă oraşele asediate Severodoneţk şi Lisiceansk din regiunea Lugansk, au anunţat marţi guvernatorul acesteia şi Statul Major al armatei ucrainene, relatează Reuters.

Guvernatorul Luganskului, Serghei Gaidai, a confirmat relatări anterioare conform cărora satul Tocivka, situat la sud de Severodoneţk, a căzut sub controlul trupelor ruse. ”Din păcate, inamicul a aruncat în luptă armamente şi efective enorme şi a capturat Tocivka”, a declarat Gaidai.

La rândul său, Statul Major ucrainean a anunţat că trupele ruse controlează de asemenea localităţile Pidlisne şi Mirna Dolina, situate la sud de Lisiceansk, oraşul geamăn al Severodoneţkului situat de cealaltă parte a râului Siverski Doneţ, care nu mai poate fi trecut pentru că toate podurile sunt distruse.

Spre deosebire de Severodoneţk, unde numai zona industrială se mai află sub controlul trupelor ucrainene, acestea din urmă rezistă la Lisiceansk, dar sunt bombardate puternic de artileria rusească, a mai declarat guvernatorul ucrainean.

”Avem o situaţie dificilă pe tot frontul Luganskului. Inamicul lansează o ofensivă pe scară extinsă în regiunea noastră, a acumulat rezerve suficiente”, a semnalat Serghei Gaidai.

Armata ucraineană a mai transmis că atacurile pe care le-a efectuat luni asupra unor platforme de foraj în Marea Neagră în largul peninsulei Crimeea au avut drept ţintă instalaţii militare ruseşti.

”Rusia a organizat acolo mici garnizoane, a amplasat materiale de apărare antiaeriană, inclusiv radare. Adică aceste platforme au fost transformate în instalaţii care i-au ajutat şi îi ajută pe ruşi să-şi consolideze controlul total asupra părţii de nord-vest a Mării Negre, a declarat un purtător de cuvânt al administraţiei regiunii Odesa.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Franţa îşi argumentează opoziţia faţă de realizarea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală

Publicat

in

De

Franţa se delimitează categoric de interesul manifestat de Germania, Spania, Portugalia şi de Comisia Europeană asupra construirii unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală şi este foarte reticentă faţă de ideea revitalizării proiectului gazoductului MidCat, abandonată în anul 2019, această poziţie fiind exprimată marţi de Ministerul francez al Tranziţiei Ecologice, relatează agenţia EFE.

Ideea gazoductului MidCat a fost lansată în anul 2013 şi acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care nici atunci nu era convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.

În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar fi nici rentabilă şi nici necesară.

Dar în noul context generat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile europene împotriva Rusiei, care implică riscul sistării livrărilor de gaze ruseşti, plus ambiţiile UE de a-şi diminua dependenţa energetică faţă de Rusia, această idee a fost recent readusă în discuţie, potrivit Agerpres.ro.

Primul care a pledat recent pentru construirea unui astfel de gazoduct este cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară se numără printre membrele UE cele mai dependente faţă de gazele ruseşti şi caută intens alternative.

Însă Franţa a semnalat că, în primul rând, realizarea unui proiect de acest fel ar necesita mulţi ani înainte de a deveni operaţional, fiind nevoie de studii şi de lucrări, nemaivorbind de eventuala opoziţie a populaţiei de pe traseul conductei şi a asociaţiilor ecologiste, situaţie semnalată şi în analizele premergătoare deciziei din 2019 de renunţare la acest proiect.

De asemenea, un astfel de proiect ar necesita costuri semnificative, de ”cel puţin 3 miliarde de euro”, mai justifică Parisul opoziţia sa faţă de respectivul gazoduct.

Franţa propune în schimb construirea unor terminale pentru gaze naturale lichefiate (GNL) în părţile de nord şi de est ale Europei, în special în Germania, şi mai ales a unor terminale flotante temporare (cum este cel care ar urma să fie dat în folosinţă peste un an în portul francez Le Havre), considerând că acestea ar ”reprezenta investiţii mai mici şi mai rapide” care să permită înlocuirea gazului rusesc.

Parisul consideră inoportună o investiţie într-un gazoduct exploatabil zeci de ani în condiţiile în care UE şi-a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumului de combustibili fosili, printre care şi gazul natural, estimând aşadar că o asemenea investiţie ar fi contrară obiectivelor de mediu ale UE.

În acest sens, guvernul francez manifestă îndoieli că, din punct de vedere tehnic, respectivul gazoduct ar putea fi în viitor convertit pentru transportul hidrogenului verde, aşa cum pledează Spania, ţară care de asemenea susţine revigorarea proiectului MidCat.

Prin urmare, ”toate aceste elemente trebuie să facă obiectul unui dialog între statele membre (ale UE) implicate pentru a ţine cont atât de provocările solidarităţii europene care sunt esenţiale, dar şi de obiectivele noastre climatice”, concluzionează Ministerul francez al Tranziţiei Ecologice.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Iranul va majora pensiile cu aproape 40%, după proteste de stradă​

Publicat

in

De

Iranul plănuieşte să majoreze semnificativ pensiile pentru a contrabalansa creşterile de preţuri şi inflaţia ridicată, relatează joi agenția DPA, preluată de Agerpres.

Tehran, IranFoto: Maryam Rahmanian / Shutterstock Editorial / Profimedia

Potrivit site-ului Entekhab, pensiile vor fi majorate cu 38%. Schimbarea ar urma să intre în vigoare la sfârşitul lui august, conform asociaţiei pentru securitate socială. În prezent, cei mai mulţi pensionari au pensii de câteva sute de dolari, cu care supravieţuiesc cu greu în zonele urbane.

Mii de pensionari care suferă din cauza crizei economice au protestat în ultimele luni pentru pensii mai mari şi pentru sprijin de la stat în condiţiile inflaţiei galopante.

Iranul este în prezent în mijlocul unei crize economice severe şi preţurile au crescut dramatic în ultimele luni. Valoarea monedei naţionale, rialul iranian, s-a prăbuşit cu peste 50% în ultima perioadă.

Cu toate acestea, există speranţe prudente că o resuscitare a acordului nuclear din 2015 ar putea însemna ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, care ar diminua semnificativ criza economică.

Acordul nuclear menit să prevină dezvoltarea de către Teheran a armelor atomice a intrat iniţial în vigoare în 2015. În 2018, SUA, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, a decis unilateral să iasă din acord.

Într-un tur de forţă diplomatic, reprezentanţi din SUA şi Iran, precum şi din alte ţări, au încercat să resusciteze acordul în ultimele luni.

Un potenţial acord ar duce la ridicarea sancţiunilor americane şi la reinstituirea restricţiilor asupra programului nuclear al Teheranului prevăzute în acordul din 2015.​

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend