Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Se mai șterge o felie de istorie din România. Gara din Pitești, demolată pentru a face loc unei gări noi cu mall

Avatar

Publicat

in

Gara din Pitești pe la 1910-1914 / Click pe foto pentru a mari...

Gara din Pitești, o clădire unică în România, ce datează din timpului regelui Carol I al României, va fi dărâmată pentru a face loc unei gări moderne cu o arhitectură complicată ce va avea și un mall în sala de așteptare. Această gară veche de 140 de ani este singurul exemplu păstrat din seria de clădiri construite în anul 1872 de consorțiul prusac al antreprenorului Bethel Henry Strousberg.
Gara a fost inaugurată la 13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială a liniei Pitești – București – Buzău – Galați – Tecuci – Roman. Deși era o clădire tip care a fost reluată în diferite locuri din țară (Ploiești, Mărășești, Buzău, Bacău), în prezent gara din Pitești este singura care a rămas în picioare, celelalte fiind demolate rând pe rând și înlocuite cu alte clădiri. „Este o mărturie a trecutului şi ca atare ar trebui să fie protejată având statutul de monument de arhitectură”, spune arhitectul Dorin Bucur, pasionat de istorie feroviară.
Demolarea gării vechi din Pitești și înlocuirea ei cu una nouă face parte dintr-un proiect mai amplu numit „Modernizarea unor stații de cale ferată din România”, prin care 16 gări din țară vor fi modernizate cu bani europeni. În cazul localității Pitești, bugetul pentru construirea noii gări este de 19 milioane de euro (cu TVA), din care 10,3 milioane vor veni din Fondul European de Dezvoltare Regională. Restul sumei va fi asigurată de la bugetul de stat al României. Lucrările ar urma să înceapă în 2012 și să se finalizeze după trei ani.

Noua gară va fi o clădire parțial suspendată, întinzându-se peste liniile de cale ferată, astfel încât peroanele se vor afla sub clădire, iar trenurile vor opri sub aceasta. Va avea peste 1.000 de metri pătrați și două etaje. Gara va avea și un minimall în sala de așteptare, cu multe magazine, scări rulante și lifturi cu o capacitate de 15 persoane care îi vor duce pe călători pe peroane. În apropiere vor fi amenajate spații de parcare. Clădirea include, la nivelul etajului întâi, un pasaj care va face legătura între cartierul Tudor Vladimirescu și gară, locuitorii din zonă nemaifiind obligați să ocolească sau să utilizeze vechea pasarelă.

Proiectul realizat de arhitectul Anton Staicu / Click pe foto pentru a mari...

„Frumoasă nu e. Gara asta e doar veche”
Anton Staicu, arhitectul piteștean care a realizat proiectul noii gări din Pitești, spune că s-a pus în discuție și păstrarea gării vechi, însă restaurarea și reconsolidarea ei structurală ar costa foarte mult.
„Ea nu mai ține nici la un mic cutremur, darămite la unul mare”, a declarat Staicu pentru GreatNews.
Pe de altă parte, deși admite că în oraș există o nostalgie vizavi de vechea gară, afirmă că această clădire nu a avut niciodată valoare: „Frumoasă nu e, trebuie să recunoaștem. Față de cele înșirate până la Curtea de Argeș, gara asta e doar veche”. Tocmai pentru că există această nostalgie pentru vechea gară ea va fi „salvată” în miniatură, spune arhitectul piteștean: „S-a hotărât ca cel care câștigă licitația de construcție să facă o machetă care să fie pusă în holul noii gări”.
El mai arată că nu s-ar fi putut păstra gara veche sub forma unui muzeu din cauza stării proaste a acesteia: „Ea stă să cadă. E făcută pe structură cu planșee din lemn. E vai de capul ei. N-a fost o valoare nici când s-a construit. Stâlpii din fier forjat de la peron erau singurul element frumos, dar au dispărut de 15 ani. Acum sunt niște țevi acolo”.
În martie 2011, viceprimarul din Pitești, Cornel Ionică, declara pentru un ziar central că vechea gară este construită din paiantă și că pentru ea nu mai există nicio soluție de renovare, iar pentru o publicație locală că: „Actuala gară efectiv va fi rasă din temelii, îi ajung 130 de ani până la urmă”.
„Dacă ar fi existat voinţa politică ar fi putut rămâne în picioare sute de ani”
Gara din Pitești nu este însă construită din chirpici. „Nu am cunoştinţă de niciun exemplu de clădire feroviară românească realizată din paiantă. Toate construcţiile feroviare din România au fost făcute sub controlul strict al Ministerului Lucrărilor Publice, care se îngrijea să obţină întotdeauna lucrări de cea mai bună calitate cu minimumul de preţ posibil. În cadrul acestui minister s-au format personalităţi remarcabile precum Spiridon Yorceanu, Elie Radu, Anghel Saligny sau mai puţin cunoscutul Ionel Brătianu, fratele celebrului politician liberal. În mod particular, lucrările realizate de concesionari erau coordonate prin legi speciale care cereau în mod expres realizarea clădirilor din materiale durabile. Domnul viceprimar ori nu ştie, ori a fost dezinformat”, spune arhitectul Dorin Bucur.
De asemenea, el consideră că actuala gară nu este atât de afectată de timp pe cât se susține și că este departe de a-și fi trăit traiul: „Nu am văzut clădirea în realitate, am văzut doar pozele atât din exterior cât şi din interior, iar în imaginile pe care le-am putut vedea nu am remarcat nicio singură problemă structurală majoră, un buiandrug de uşă crăpat, fisuri periculoase care să indice faptul că această clădire are probleme structurale grave. Mai mult ca sigur, s-a realizat o expertiză tehnică pentru această clădire dar din păcate experienţa a demonstrat că şi un expert tehnic poate fi manipulat, iar expertizele tehnice pot fi formulate în aşa fel încât să conducă spre demolarea unei construcţii care, dacă ar fi existat voinţa politică necesară ar fi putut rămâne în picioare încă multe sute de ani”.

 

Bucur spune că cea mai bună soluție ar fi fost păstrarea clădirii și refacerea ei astfel încât să se apropie cât mai mult de imaginea originală: „Pentru ca să arate bine nu ar fi necesară demolarea şi înlocuirea ei cu o clădire modernă, mai mare şi implicit mai costisitoare, ci doar alocarea sistematică de fonduri pentru îngrijirea patrimoniului. După cum spuneam însă, entitatea denumită generic CFR se află de ani de zile într-o situaţie financiară catastrofală iar clădirea aceasta a fost neglijată la fel ca şi multe altele. Din păcate, neglijenţa se răzbună întotdeauna. Problema fundamentală este aceea că după realizarea unei noi clădiri mai mari, în lipsa fondurilor consistente de întreţinere se va ajunge curând la aceeaşi situaţie”.
„Aparent nu s-a luat în calcul un element fundamental, anume legătura afectivă a locuitorilor oraşului cu această clădire. Ea nu a apărut din nimic, a fost construită de nişte constructori locali care au pus suflet şi trudă în realizarea ei. De ce ai vrea să distrugi un asemenea simbol al orașului pentru a-l înlocui cu o alcătuire nouă, fără nicio legătură afectivă cu oraşul?”, mai arată el.

„Ca arhitectură, proiectul respectiv este zero barat”
În ceea ce privește proiectul noii gări din Pitești, arhitectul Bucur spune că este o „fantasmagorie tipică pentru modul în care înţeleg arhitectura unele persoane, nu neaparat în România”: „Există o oarecare predilecţie în arhitectura contemporană pentru stilul „mănăstire într-un picior”, pentru clădiri şocante, de portofoliu, în care costul total al clădirii este mai puţin important decât conceptul singular. Se poartă aşa ceva mai ales pentru clădirile proiectate la comanda unor beneficiari pentru care contează mai mult aparenţa decat suma totală”.
„Toată gara e făcută pe deasupra liniilor, în condițiile în care doar două dintre ele sunt folosite în mod normal pentru accesul publicului: se vede din proiect că doar primele linii au peron alăturat și ces de pasageri la peron. Pachetul de trei linii de la capăt e doar cu linii de tranzit, nu are nicio legatură cu gara. Deci faptul că propunerea le acoperă și pe alea trei este doar o fantezie arhitectonică, și încă una costisitoare”, mai spune el.

În opinia sa, nejustificate sunt și cele două luminatoare zenitale din acoperiș, deși există ferestre laterale. Astfel, pe timpul verii, într-un oraș cu un climat precum cel al Piteștiului, în sala de așteptare se va face efect de seră: „Nu va putea nimeni să stea în sala respectivă. Sau, ca alternativă, vor consuma din greu aer condiționat”.

“Ca arhitectură, proiectul respectiv este zero barat. Ar putea să fie la fel de bine bancă sau baie comunală, spital sau școală de moașe. Am văzut în Germania, la Beyersdorf lângă Nurnberg o clădire din 1872 care fusese cândva o gară și care acum era sediu al unei bănci. Deutsche Bahn, entitatea echivalentă CFR-ului, atunci când n-a mai avut nevoie de clădirea respectivă, în loc s-o demoleze prostește, a vândut-o – cu obligația pentru cumpărător de a păstra imaginea arhitecturală inițială. Numai în România se demolează prostește clădiri, ca să se facă altceva în loc. Pariez că s-ar fi putut găsi loc suficient să se construiască și o clădire nouă, iar asta veche să fie vândută dacă s-ar fi dorit așa ceva”, completează arhitectul.

Un alt aspect curios este că Piteștiul este departe de a fi un nod feroviar important care să aibă nevoie de o gară foarte mare precum cea care urmează să fie construită în reședința de județ argeșeană. Singurele legături directe pe calea ferată din Pitești sunt pentru București, Craiova, Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel (ne referim la orașe mari).

Varianta CFR: reconsolidarea, mai scumpă decât construirea unei clădiri noi 

Potrivit biroului de presă al CFR, în faza de proiectare s-a luat în calcul și varianta păstrării clădirii existente și modernizarea ei. S-a ajuns însă la concluzia că actuala gară este prea uzată și, nefiind o clădire înregistrată pe lista monumentelor istorice, s-a luat decizia ca ea să fie demolată.

“În urma expertizei s-au descoperit carenţe legate de: regimul de înălţime, lipsa rigidităţii orizontale a planşeului (în zone seismice planşeul rigid în plan orizontal este obligatoriu, această clădire având planşeu din lemn cu rigiditate nesemnificativă), neregularităţi în plan şi pe verticală (multe ziduri nu îndeplinesc criteriul de minimă rigiditate), fundaţii (s-au constatat masive infiltraţii de apă în fundaţii provenite, se pare, de la reţelele de canalizare subterane), prezenţa unor coşuri de fum înglobate în zidurile de rezistenţă, prezenţa unor fisuri vizibile”, se arată în răspunsul CFR remis GreatNews.

Potrivit reprezentanților CFR, clădirea – ridicată din zidărie simplă fără elemente de structură pentru protecție antiseismică (stâlpi din beton armat, centuri, grinzi sau planșee din beton armat) și care a suportat două cutremure mari (în 1940 și 1977) – riscă să se prăbușească la un seism puternic. Analiza CFR a identificat și alte dezavantaje ale actualei clădiri: nu se asigură spaţiul necesar de lucru şi o iluminare naturală conform normelor, nu se poate extinde pe verticală şi nu se poate recompartimenta.

Pentru a transforma gara veche în muzeu ar fi fost nevoie de o reconsolidare a clădirii, însă CFR arată că reconsolidarea ar fi fost mult prea scumpă, depășind costurile noii clădiri: „Lucrările de consolidare erau costisitoare şi necesitau un timp mai mare pentru realizarea lor, ajungându-se la cheltuieli superioare realizării unei clădiri noi”.
În funcție de relația fiecăruia dintre noi cu trecutul, demolarea unei clădiri ce are o vârstă aproape egală cu cea a statului român ne poate provoca mai multă sau mai puțină nemulțumire. Deși nu este un articol pozitiv, GreatNews a ales să îl publice din respect pentru patrimoniul cultural al României.

 

sursa articol: http://www.greatnews.ro

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Asistenta lui Marcel Vela, reacție după ce a fost decorată de președinte: O facultate pe care nu am reușit să o termin pentru că a trebuit să muncesc

Avatar

Publicat

in

De

Gabriela Cenușă Sîia, asistenta ministrului de Interne Marcel Vela, susține că nu a reușit să termine facultatea deoarece a fost obligată să muncească.

Aceasta a  menționat  că nu a știut despre această medalie oferită de Klaus Iohannis până vineri, când ministrul Vela a anunțat-o

„Acum, după ce s-a uscat cerneala textelor pline de venin și de ură ale unora, îmi voi așterne și eu în liniște și decență opinia cu privire la modul în care unii sau alții înțeleg să facă portretul unui om.

Că trăim într-o țară în care ești blamat orice ai face, am înțeles de foarte mult timp. Fac parte din generația născută în 1992, o generație care poate crede mai mult ca oricare alta în schimbare și în vremuri noi.

România te învață că niciodată nu ești suficient de deștept, de frumos, de priceput, de decent, de NIMIC, pentru că…întotdeauna apare entitatea luminată și îți explică cum tu ești mic și prost.

Asta o luăm cu noi din școală, iar apoi ne urmărește toată viața.

Sunt curioasă câte cariere au fost ratate pentru că unii au încercat să îi mulțumească pe alții sau pentru că le-a fost rușine să ridice mâna, devenind pur și simplu o voce, indiferent de categoria socială, indiferent de job, indiferent de ORICE.

Ce ne-a divizat oare atât de mult ca nație? Când am ajuns să privim cu atâta ură unii către alții? Când ne-am pierdut speranța de mai bine? Când ne-am pierdut speranța că putem reuși orice, indiferent de categoria socială din care facem parte?

Oare atunci când scena politică ne-a arătat că în lumină nu pot reuși decât cei cu calități îndoielnice?

ESTE POSIBIL!

Acum voi scrie povestea mea. Pentru că atât mi-a rămas în apărarea mea.

M-am născut în orașul Vaslui. Da, acel oraș de care multă lume râde. Niciodată nu am ascuns asta, pentru că eu chiar iubesc România, indiferent de locul unde se agață harta.

Scriu acest text cu gândul la bunicii mei care m-au crescut și la părinții mei care au făcut sacrificii enorme pentru a fi un adult mai mult decât decent și care nu merită să citească și să vadă atât de mult rău.

Am trăit drama copilului cu părinții plecați în diaspora, și nu un an doi… mulți ani.

Ani grei, copleșiți de dor, cu o bunică care a încercat să le țină locul, și lor si bunicului, pentru că și el muncea peste graniță.

Anii copilăriei mele au fost cu ei departe și cu gândul că vom fi împreună curând. Am fost…dar nu atât de curând, ci atunci când copilăria era deja pierdută.

Am urmat școala și liceul în Vaslui.

Cu un sistem de învățământ ponosit, dar cu o profesoară minunată în liceu care mi-a luminat mintea și calea. Un om care a crezut în mine și care m-a ghidat, pentru că da, în viață, NIMIC nu poate exista fără mentori.

Am venit în București pentru a urma Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București.

O facultate pe care nu am reușit să o termin pentru că a trebuit să muncesc – trei joburi pe zi, pentru a-mi permite viața din București.

Și da, unul dintre ele era acela de a promova un brand de detergent într-un hypermarket.

Am înțeles că s-a ridicat sprânceana când am spus că am vândut cu pasiune detergent la vârsta de 19 ani.

Da! Am vândut cu pasiune. Dar știți de ce?

Pentru că stăteam multe ore în picioare printre rafturi, atât de multe ore încât seara când mă lua soțul meu de la serviciu, abia îmi mai simțeam tălpile.

Și de ce cu pasiune?

Pentru că speram ca cineva să aprecieze efortul meu și să pot primi un job unde măcar pauzele de masă să nu fie pe holuri, în frig și pe grabă.

Așa a fost…

Mi-a propus cineva un internship într-o bancă, iar mai apoi am lucrat doar în mediul privat mulți ani.

Și doar în multinaționale

Am muncit mult, foarte mult, cu sacrificii și mereu cu dedicare și credință, cu susținerea unui om care a stat lângă umărul meu și care mi-a fost mentor, soțul meu.

Împreună am construit și împreună suntem o echipă, într-un apartament închiriat pentru că am pornit de la 0 și mai avem multe de făcut.

Ce mă recomandă pentru medalia de merit clasa a III-a?

Pot doar să spun că nu am știut despre această medalie până vineri când domnul ministru mi-a spus felicitări.

Poate nu o merit sau poate o merit…poate așa a considerat domnia sa. Această medalie a fost una dintre cele 79 de distincții acordate astăzi la Palatul Cotroceni pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne. Alți 31 de colegi din MAI au fost, de asemenea, avansați în grad, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Am lucrat 6 luni într-un mediu care a reprezentat și reprezintă mai mult decât o provocare, un mediu unde m-am izbit de mult praf și mai ales de multă rezistență.

Dar în același timp am cunoscut și oameni minunați alături de care am făcut acțiuni pe care nu mi le-aș fi imaginat niciodată și pentru care nu au existat program sau ore prea târzii.

Am fost alături de Direcția Informare și Relații Publice.

O direcție altfel!

Împreună cu echipa de aici și cu colega mea am încercat să conturăm acțiuni care să aducă speranța în aceste vremuri mai mult decât triste.

Campania pentru donare de plasmă, campanii de conștientizare și de promovare a colegilor din teritoriu și multe altele făcute doar intern și doar cu ideile noastre.

Pe lângă campaniile enumerate, proiectul în care am pus alături de colega mea și de întreaga direcție foarte mult suflet este Poliția Animalelor! Un proiect care ne bucură tuturor sufletul și care ne face să sperăm într-o lume mai bună!

Mi-am făcut datoria, cu pasiune și dragoste pentru țara mea, din funcția de consilier al unui ministru care a condus instituția într-una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa postdecembristă!

Și da! Aș împărți în orice moment meritele și această distincție cu toți acei oameni curajoși care mi-au fost alături, dar și cu profesioniștii pe care i-am cunoscut aici la MAI!

Iar ministrul Ion Marcel Vela este mai mult decât un mentor, este omul care crede cel mai mult în viitor și care mi-a oferit șansa de a-i fi alături.

Și dacă România s-a oprit astăzi în loc de această medalie, o fac elementul de legătură cu toți tinerii care simt că nu au nicio șansă!

Și eu am simțit de atâtea ori printre lacrimi că nu am.

Ce păcat că orice realizare a unei femei duce cu gândul la faptul că a fost o femeie ușoară.

Păcat.

Să credem în noi și în România de mâine! Este vremea schimbării mai mult ca oricând.

Îmi doresc ca într-o bună zi, oamenii buni de aici să prindă voce și încredere în forțele proprii! Să ne iubim mai mult și să ne urâm mai puțin!

Domnule ministru,

Așa cum vă place dumneavoastră să spuneți:

Nu există succes fără succesor!

La mulți ani, România! Te iubesc din toată inima!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

P.S. Pe cei din sistem, îi asigur că această distincție nu putea fi primită de către un cadru din MAI sau MAPN, deoarece este doar o simplă decorație de merit pentru civili, pentru munca depusă pe timp de pandemie”, a spus Gabriela Cenușă Sîia pe pagina ei de Facebook

Vezi și

Cine a fost comandantul ceremoniei organizate azi, la Arcul de Triumf – El este omul care l-a întâmpinat pe Klaus Iohannis

Veste bună! Din 2021 se dau noi sume de bani pentru cei care fac parte din acest program

Mutarea făcută de Klaus Iohannis: Înainte de alegeri, șeful STS a fost avansat în grad!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ludovic Orban: ‘Am luat decizia de a suspenda cursurile, pentru că a existat o tendință de creștere a numărului de cazuri’

Avatar

Publicat

in

De

Întrebat de ce Guvernul a decis închiderea școlilor și trecerea în învățământ online, în condițiile în care alte state europene au păstrat, totuși, unitățile de învățământ deschise, Ludovic Orban a răspuns: „Multe state au spus, initial, ca nu inchid scolile si, pana la urma, le-au inchis. Am luat decizia de a suspenda cursurile, pentru ca a existat o tendinta de crestere a numarului de cazuri, care era ingrijoratoare. Au fost estimari ca vom ajunge la 30.000 de cazuri pe zi, altele la 50.000 de cazuri pe zi. A fost o perioada de aproximativ zece zile in care am observat aceste lucruri. Atunci, am luat aceste decizii, nepopulare, ce-i drept”.

Liderul PNL a remarcat apoi faptul că politicienii care i-au criticat pentru decizia de a deschide școlile i-au atacat apoi pentru că le-au închis.

Orban a mai spus că șansele ca un copil să se infecteze la școală erau destul de mici, căci era mereu sub supravegherea cadrelor didactice și trebuia să respecte regulile. Problema era că, după ore, copiii erau luați de părinți și bunici „și se duceau nesupravegheați în alte locuri”.

„Apoi, parintii si bunicii produceau aglomeratie la portile scolilor. Va amintiti imaginile cu parinti care nu purtau masca sau o purtau necorespunzator. Mai era si aglomerarea mijloacelor de transport public, care puteau deveni un factor de infectare”, a explicat Ludovic Orban, pentru ziare.com.

Orban a precizat că ei își doresc să redeschidă școlile cât mai repede, dar asta depinde și de evoluția epidemiei de coronavirus.

Ludovic Orban: Restricțiile se impun acolo unde riscul de răspândire a coronavirusului e mai mare

Duminică, într-o intervenție pentru RTV, șeful Guvernului a explicat condițiile în care se impun restricții.

„Deciziile de restricționare se iau unde e riscul mai mare de îmbolnăvire, cum am luat, de exemplu, decizia privind suspendarea evenimentelor private. Noi am constatat, în septembrie, că cea mai mare rată de răspândire a virusului era în aceste evenimente private. Acolo se adunau mulți oameni care nu se protejau și răspândeau virusul. Măsruile trebuie luate și în funcție de situația specifică din fiecare țară, care sunt activitățile cu cel mai mare risc de transmitere a virusului”, a afirmat Ludovic Orban.

Anterior, el susținuse că PNL a luat măsuri de protejare a sănătății oamenilor chiar dacă asta a însemnat să piardă voturi: „Măsurile pe care le luăm nu au legătură cu alegerile. Am luat măsuri severe, chiar cu riscul de a pierde voturi. Am luat măsuri în primă fază care era aplicabile la nivel local în funcţie de rata de infectare, după care am mai luat un set de măsuri naţionale, care au generat nemulţumire din partea multor români”, conform b1.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend