Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Se caută angajați în industria de morărit și panificație: deficitul forței de muncă este de peste 10%

Publicat

in

Industria de morărit şi panificaţie se confruntă cu un deficit al forţei de muncă de peste 10%, în condiţiile în care în acest domeniu lucrează în jur de 60.000 de oameni, susţine preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu, informează Agerpres.

„Forţa de muncă este deficitară în acest sector în care nivelul salariilor este destul de scăzut şi oamenii vor să meargă şi la sparanghel numai să câştige mai mult. Noi încercăm să-i atragem, încercăm să facem cursuri, dar acum cu pandemia nici cursuri nu am mai putut ţine. Deficitul este de câteva mii de oameni, de circa 10%, în condiţiile în care în sectorul de morărit şi panificaţie lucrează 60.000 de oameni. Este o situaţie grea”, a declarat pentru AGERPRES Aurel Popescu.

El susţine că preţurile produselor din industria alimentară din România sunt destul de mici, iar cele din morărit şi panificaţie nu fac excepţie, fiind printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

„Preţul nostru la pâine este în lei la fel cât este în euro în Germania, Spania sau Franţa. Sunt cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană şi trebuie să te încadrezi şi cu salariile în preţurile acestea. Toate lumea ţipă când măreşti preţul la produs: „s-a mărit cu 10 bani”, dar dacă îi vezi pe jos nu îi iei, dai cu piciorul”, spune acesta.

În ceea ce priveşte programele de investiţii din acest sector, şeful ROMPAN afirmă că situaţia este critică deoarece în perioada de tranziţie sectorul nu beneficiază de fonduri europene, iar o schemă de ajutor de stat nu este posibilă, pentru că nu este finalizat Planul Naţional Strategic (PNS).

„În domeniul prelucrării secundare a cerealelor ceea ce înseamnă panificaţie, patiserie, paste făinoase, biscuiţi şi alte produse făinoase situaţia este critică, pentru că doi ani nu vom beneficia de niciun un euro din fonduri europene. În anexa Tratatului de Aderare, prelucrarea secundară a cerealelor nu este trecută ca beneficiar de fonduri europene şi noi până acum am atras fonduri prin scheme de ajutor de stat. Am făcut cinci scheme de-a lungul timpului în care am adus la egalitate sectorul acesta de panificaţie şi astfel a beneficiat şi el de bani la fel ca şi celelalte sectoare ale industriei alimentare. Anul acesta nu putem să facem o schemă de ajutor pentru că nu este gata PNS-ul. Dacă nu a fost finalizat nu poţi să vii cu o schemă de ajutor. Noi am făcut şi intervenţii la Bruxelles, pentru că nu numai în România este această problemă ci în toată Europa. Practic, sectorul acesta, în perioada de tranziţie, nu va avea bani de dezvoltare decât dacă guvernanţii noştri vor aloca pentru această zonă bani mai mulţi”, a subliniat preşedintele patronatului ROMPAN.

Popescu a adăugat că situaţia a fost prezentată Guvernului, care a promis o schemă naţională de ajutor pentru sector, însă, ulterior, a transmis că va lansa IMM Invest şi pe agricultura şi industrie alimentară şi „s-a ales praful”.

Preşedintele patronatului de morărit şi panificaţie a reamintit şi de reclama negativă din spaţiul public, potrivit căreia pâinea neambalată ar reprezenta un risc de contaminare cu virusul Sars-Cov-2, subliniind încă o dată că „pâinea nu este purtătoare de Covid”.

„Vedeţi că se face de ceva timp o reclamă negativă la adresa produselor de panificaţie din piaţă. Sunt unii interesaţi în acest domeniu, ca să rămână pe piaţă sau să încurajeze importul de produse, şi atunci fac reclamă negativă pâinii neambalate ca şi când ar fi numai în România, deşi în toate statele UE, şi în Germania, Franţa sau Olanda, sunt produse ambalate şi neambalate pentru populaţie. La noi este şi un specific: lumea preferă produsul proaspăt cu durată de valabilitate mică. Din studiul nostru de piaţă, 70% din populaţie doreşte să cumpere pâine proaspătă caldă. Ori aceasta nu se poate ambala aşa caldă. Aş vrea să transmit consumatorilor: pâinea nu este purtătoare de Covid, aşa cum spun unii care au făcut această reclamă negativă ca să îşi câştige un segment de piaţă, nici nu se pune problema de aşa ceva”, a transmis Aurel Popescu.

Nu în ultimul rând, şeful ROMPAN a anunţat că intenţionează să contracteze efectuarea unui nou studiu de consum strict pe pâine pentru a vedea exact ce preferă românii, având în vedere modificarea comportamentului de consum din ultima perioadă.

Citește și: EXCLUSIV Angajații de lux ai României: peste 50 de bugetari au salarii care depășesc 50.000 de lei pe lună

„Vrem să facem un nou studiu pe consum, pentru că vrem să vedem ce preferă românii: pâinea proaspătă, pâinea congelată, pâinea feliată, pâinea ambalată. Suntem în căutare de fonduri ca să contractăm o firmă specializată, să facem acest studiu strict pe pâine. Consumul actual este 78 de kg de pâine pe om într-un an, dar eu cred că trebuie să facem şi o analiză a consumului de cereale pe cap de om, pentru că s-au produs modificări importante, în ideea că oamenii preferă produse de simigerie, patiserie, şi acestea sunt în detrimentul produsului pâine. Pâinea ca atare nu este un indicator care să îţi arate cu cât gradul de bogăţie este mai mare ci faptul că se mănâncă şi alte produse. Deocamdată nu am făcut o analiză, pentru că ne lipsesc nişte date de simigerie, patiserie şi date despre importurile de produse procesate de brutărie. Firmele mari din România, care fac produse congelate, produse care merg foarte bine la export, au făcut ele analize de piaţă şi nu rezultă că s-au importat mai mult de 40.000 de tone de produse congelate într-un an. Ori datele statistice arată că sunt sute mii de tone de produse de brutărie”, a explicat Aurel Popescu.

ROMPAN este prima asociaţie constituită în România în 1990 şi cuprinde 215 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de peste 60% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cu cine construim România?

Publicat

in

De

Cu un deficit de peste 350.000 de oameni, sectorul construcțiilor din România, motorul economiei românești, cum era numit în decembrie 2020, merge la ralanti.

Construcții-2022Foto: © Kittichai Boonpong | Dreamstime.com

Importante proiecte de infrastructură așteaptă la coadă. Și așteaptă, și așteaptă.

De la autostrăzi, la spitale, de la modernizări de infrastructură de aeroport, la construcții hidroedilitare, șantierele care asigurau în 2019 6,4% din PIB și au contribuit la creșterea economica de 4,1% cu 0,9 puncte procentuale, sunt părăsite.

Inerția care a împins sectorul construcțiilor în 2021 a dispărut sub presiunea crizei de forță de muncă, inflației, războiului din Ucraina.

Un amplu raport al companiei de consultanță IBC Focus a prognozat în octombrie 2020:

„Specialiștii estimează că în următorul an (n.a. 2021) atenția ar trebui să fie îndreptată spre domeniul infrastructurii. Chiar dacă în momentul de față ne confruntăm cu adevărate probleme cauzate de lipsa acesteia, antreprenorii trag un semnal de alarmă și solicită statului să acorde linii de finanțare pentru realizarea unor proiecte atât de necesare, care, momentan, ne plasează la coada clasamentului UE. Vorbim, în mod evident, despre lipsa autostrăzilor și despre situația proiectelor de infrastructură care rămân de cele mai multe ori în stadii incipiente (proiectare, licitație etc). Acestea nu doar că ne afectează la nivel economic, însă ne așează și într-o poziție deloc avantajoasă atunci când vine vorba de numărul de decese în trafic, cauzate în special de lipsa unei infrastructuri puternice”.

Companiile de construcții românești simt cel mai tare presiunea instabilității economice.

“Nu doar muncitorii români dispar de pe piață. Ci și firmele românești de proiectare, consultanță, management de proiect. Am mai rămas o mână de companii românești și, cu fiecare an, suntem mai puțini. Pe marile proiecte de infrastructură mergem în licitații în parteneriate alături de companii mari, cu experiență internațională de zeci de ani, pentru că sunt din ce în ce mai dificile criteriile de calificare.

Așa am câștigat, în ultimii ani, proiectarea unor lucrări cum ar fi spitalul Regional de Urgență din Cluj, un proiect de 145.000 de metri pătrați, unde lucrăm alături de 3TI Progetti Italia și ATI Project SRL sau proiecte de expertizare tehnică și proiectarea întregului ansamblu de suprafețe de mișcare, cât și PDA1 și PDA2 la aeroportul Internațional Henri Coandă ” spune Șerban Cezar, manager Aduro Impex, una din firmele de proiectare și consultanță 100% românești de pe piața construcțiilor de mari dimensiuni din România.

Aduro Impex este o companie cu o traiectorie de poveste hollywoodiană. Intrată pe piață în 2009, oferind consultanță, proiectare, management de proiect, a reușit nu numai să rămână în business ci să crească precum Pipăruș Petru, urcând de la proiectarea de bazine de înot și depozite, la lucrări complexe de infrastructură aeroportuară, rutieră și militară.

“Ce facem noi bine?

Știm piața, suntem buni, câștigăm proiecte. Suntem una din puținele firme românești care, folosindu-se de know how-ul local, de înțelegerea sectorului, de legăturile cu furnizorii, de așteptările clienților, de expertiza acumulată în cei 13 ani de existență, poate să construiască nu numai proiecte de mari dimensiuni. Ci și o reputație de onestitate și eficiență. Suntem buni și suntem buni români.“ spune Șerban Cezar, manager Aduro.

Pe o piață extrem de competitivă unde firmele românești nu au rezistat, Aduro vrea să pornească o revoluție. Investind într-o școală de meserii prin care tinerii pe care îi instruim, să educe viitoarele generații de meseriași ai României.

Construind un plan de adus acasă muncitorii români plecați să construiască în afara țării.

“Cu cine construim România?

Cu oameni care nu cred că totul este pierdut. Care cred că român înseamnă să fii rezilient, eficient, adaptat. Care nu au uitat că viața e o luptă și că trebuie să te bați pentru succes.Noi ne batem pentru România.

În fiecare zi.”, spune Șerban Cezar.

https://grupinfrastructura.ro/nicolae-noica-noi-dupa-1990-am-indepartat-firmele-de-constructii-romanesti/

https://aduro.ro/servicii/

https://www.mediafax.ro/social/700-000-de-romani-sunt-pe-santierele-din-strainatate-inspectia-muncii-vorbeste-de-59-romani-plecati-20071549

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mari_proiecte_nefinalizate_(Rom%C3%A2nia)

Articol susținut de Aduro Impex

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Fan iranian, împușcat mortal de autorități după ce a sărbătorit eliminarea naționalei de la CM 2022

Publicat

in

De

Red. Sport • HotNews.ro

​Un iranian a fost împuşcat mortal de forţele de securitate după ce echipa naţională a Iranului a pierdut în faţa SUA (1-0) şi a fost eliminată de la Cupa Mondială, în timp ce demonstraţii antiguvernamentale au avut loc în interiorul şi în afara stadionului din Qatar şi în Iran, scrie The Guardian.

Fani ai Iranului urmarind meciurile de la CM 2022Foto: Fadel Itani/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

>> Imaginile disperării – Ce îi așteaptă oare pe jucătorii Iranului la întoarcerea la Teheran?

Mehran Samak, în vârstă de 27 de ani, a fost împuşcat mortal după ce a claxonat în Bandar Anzali, un oraş de pe coasta Mării Caspice, la nord-vest de Teheran, potrivit activiştilor pentru drepturile omului.

Samak „a fost vizat direct şi împuşcat în cap de forţele de securitate… în urma înfrângerii echipei naţionale împotriva Americii”, a declarat grupul Iran Human Rights (IHR) din Oslo.

Meciul dintre cele două ţări, care au rupt relaţiile diplomatice cu mai bine de 40 de ani în urmă, a avut loc pe fondul represiunii violente din Iran, după protestele declanşate de moartea în custodie a lui Mahsa Amini, o tânără kurdă de 22 de ani, în septembrie.

Forţele de securitate iraniene au ucis cel puţin 448 de persoane în timpul reprimării protestelor, inclusiv 60 de copii sub 18 ani şi 29 de femei, potrivit IHR.

Mijlocaşul internaţional iranian Saeid Ezatolahi, care a jucat în meciul cu SUA şi este din Bandar Anzali, a dezvăluit că îl cunoaşte pe Samak şi a postat o poză împreună cu el la o echipă de fotbal de tineret, transmite News.ro.

„După pierderea amară de aseară, vestea morţii tale mi-a incendiat inima. Într-o zi vor cădea măştile, adevărul va fi dezvăluit.

Nu asta merită tinerii noştri. Acest lucru nu este ceea ce merită naţiunea noastră”, a spus Ezatolahi pe Instagram, descriindu-l pe Samak drept „un coechipier din copilărie”.

Ezatolahi, supărat de rezultat, a fost văzut după fluierul final în timp ce era consolat atât de colegii săi, cât şi de jucătorii americani.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend