Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Scrisoare deschisă: ‘Este vital să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susține’

Avatar

Publicat

in

Într-o scrisoare deschisă semnată de academicianul Aurel Iancu, președintele Consiliului Fiscal – Daniel Dăianu, economistul șef al Băncii Naționale a României – Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu, au afirmat că ”Este vital să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susține. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forțată, dezordonată, dureroasă, cu creșteri imediate de impozite și tăieri de cheltuieli”.

„Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului.

În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative”, se spune în document.

Economiştii atrag atenţia că România va avea în 2020 un deficit bugetar în jur de 9% din PIB, care include creşterea cu 14% a punctului de pensie.

„Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu.

Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii”, se arată în scrisoare.

Semnatarii acesteia atrag atenţia că în 2021 trebuie să continuăm lupta cu pandemia şi să protejam redresarea.

„Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021”, menţionează sursa citată.

Conform documentului, redresarea economică în anii ce vin poate fi conciliată cu o corecţie macroeconomică, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

În scrisoare se spune că o corecţie intempestivă ar submina relansarea economică. O corecţie ordonată reclamă un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024, susţin economiştii. Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, România fiind în procedură de deficit excesiv, atrag ei atenţia.

„Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor”, se afirmă în documentul citat.

Potrivit sursei citate, în 2021, deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare în jur de 7% din PIB, concomitent cu continuarea unor măsuri de combatere a crizei sanitare şi de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste măsuri poate fi finanţată cu resurse europene.

„Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin. Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forţă de muncă; aceasta implică existenţa de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deşi nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse.

Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar şi se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia şi Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB. Efortul creşterii gradului de colectare a veniturilor, concomitent cu creşterea eficienţei cheltuirii banului public, reclamă între altele mai multă transparenţă, lupta contra evaziunii fiscale şi a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea şi informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor şi tratamentelor fiscale preferenţiale care au erodat baza de impozitare”, se spune în scrisoarea deschisă.

În opinia semnatarilor documentului, fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale de câteva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă, ci ar avea funcţie anti-ciclică esenţială. Banii europeni ar ajuta şi finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect.

„Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambiţios, realist şi profesionist întocmit, astfel încât să respecte cerinţele CE.

Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru aşa ceva. Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională, având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sănătate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educaţie şi sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiţii în capital uman.

România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile. Economia viitorului va fi diferită faţă de cea de înainte de pandemie şi trebuie să fim pregătiţi pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitară, de noi tehnologii şi de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice”, se mai spune în document.

În scrisoarea deschisă se menţionează că academicianul Aurel Iancu, Daniel Dăianu, Ella Kallai, Valentin Lazea, Laurian Lungu – semnatarii – poartă singuri responsabilitatea textului, ce nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi, conform agerpres.ro.

Citește și:

Dezvăluire-bombă a lui Gheorghe Piperea! Cum face bani doctorul Virgil Musta din testarea pentru Covid

E oficial! Vârsta de pensionare va fi redusă pentru o anumită categorie

Ieșire de ultimă oră a lui Carmen Tănase: ‘Opriți-vă, psihopaților, cu panica asta aiurea!’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

ACTUAL

Aplicația care te avertizează dacă ai intrat în contact cu o persoană infectată cu COVID-19. Cum funcționează

Avatar

Publicat

in

De

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

OMS, noi detalii despre noul coronavirus: Este posibil să existe mai mulți

Avatar

Publicat

in

De

Organizația Mondială a Sănătății spune că este posibil să existe mai mulți pacienți zero, deoarece coronavirusul a fost identificat în mai multe țări diferite.

Pacientul zero se numește prima persoană infectată cu o boală.

În ciuda faptului că se împlinește un an de la primele cazuri de coronavirus confirmate, încă nu este încă clar dacă virusul a trecut de la animale la oameni, și dacă da, atunci care sunt aceste animale.

Potrivit unui raport Lancet, primul caz identificat a fost raportat la 1 decembrie. Nu sunt disponibile însă prea multe detalii despre pacientul respectiv.

Pe baza unor documente secrete, o agenție de presă din Hong Kong a raportat că primul caz confirmat de COVID 19 datează încă de la 17 noiembrie 2019. Pacientul era un om infirm, în vârstă de 55 de ani din regiunea Hubei, fără vreo legătură cu piața animalelor. Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca el să fie „pacientul zero”.

Pe de altă parte, cercetătorii sunt din ce în ce mai convinși că este posibil să existe mai mulți pacienți zero, în cazul în care virusul provine de la animale.

Wall Street Journal a urmărit un astfel de pacient zero, la sfârșitul anului trecut. Femeia, în vârstă de 57 de ani, identificată ca Wei Guixian, vindea creveți la piața de fructe de mare Huanan. Însă pe data de 10 decembrie, acesteia i-au apărut primele simptome de răceală.

Fac gripă în fiecare iarnă, așa că am crezut că și anul acesta este la fel”, a spus Wei Guixian. Aceasta a mers la o clinică locală, unde i s-a făcut o injecție și a fost trimisă acasă.

A doua zi, când a văzut că simptomele i se agravează, a mers la spitalul Eleventh Hospital din Wuhan, unde a primit un nou tratament. Însă nici acesta nu a avut niciun rezultat, astfel încât următoarea zi a mers la un alt spital.

La spitalul Union, una dintre cele mai mari unități medicale din Wuhan, Wei a fost informată de un medic că alte câteva persoane de la Huanan Seafood Market au ajuns la spital cu simptome similare. Se credea inițial că infecția s-a răspândit în timp ce vânzătorii de pe piață foloseau toaletele comune.

La sfârșitul lunii decembrie, Wei a fost pusă în carantină atunci când medicii au suspectat legătura dintre coronavirus și piața animalelor. Femeia și-a revenit abia în ianuarie, după un tratament de o lună.

La data de 27 decembrie, Zhang Jixian, medic la Spitalul Provincial Hubei de Medicină Integrată Chineză și Occidentală, a informat autoritățile sanitare din China că noua boală este provocată de coronavirus. La acel moment, peste 180 de persoane fuseseră deja infectate. Majoritatea prezentau pneumonie, febră și tuse.

Piața animalelor a fost închisă la 1 ianuarie 2020. În câteva săptămâni virusul s-a răspândit rapid în toate provinciile din China, precum și în alte țări.

„Pacientul zero ar fi putut fi cineva în afara Chinei și de aceea trebuie să gândim deschis”, a declarat oficial al OMS în august anul acesta, sugerând că Wuhan ar putea să nu fie sursa epidemiei.

„Pacientul zero nu se găsește neapărat în primul grup de cazuri de coronavirus”, a adăugat acesta.

Mai multe studii sugerează că mulți pacienți din afara Chinei contractaseră COVID-19 înainte ca China să confirme primul său caz, scrie thedialogue.co.in.

Citește și:

SURSE A fost scandal la întocmirea listelor USR-PLUS! Liderul PLUS care a lucrat în Poliție, dar ar fi omis să le spună colegilor de alianță de acest job

Veste bună pentru angajații cu datorii la creditori. De ce beneficii ar putea avea parte

Veste mare! O nouă categorie de angajați va avea parte de condiții de muncă speciale

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend