Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

‘Scoateți banii de la ciorap’ – Recomandare pentru croați înaintea aderării la euro

Publicat

in

Banca Centrală a Croaţiei a îndemnat populaţia să înceapă să scoată de la saltea sau de la ciorap economiile în valuta națională ‘kuna’ şi să le ducă la bancă, în ideea de a facilita adoptarea monedei euro, care ar urma să aibă loc în luna ianuarie 2023, transmite Bloomberg.

Cea mai nouă ţară membră a Uniunii Europene se aşteaptă să obţină în luna iulie a acestui an o decizie finală din partea statelor din zona euro cu privire la data la care va putea adera la moneda unică.

„Cetăţenii care păstrează acasă mari sume de kuna, fie sub formă de economii „la ciorap” fie sub formă de numerar pentru nevoile de tranzacţii, se pot pregăti pentru trecerea la euro prin reducerea numerarului pe care îl păstrează, fie prin depozitarea la bancă sau prin cheltuirea treptată. În acest fel vor simplifica procesul de conversie pentru ei”, a subliniat Banca Naţională a Croaţiei.

La fel ca şi vecinii lor din fostele ţări comuniste, croaţii păstrează banii în casă din cauza neîncrederii în stat sau în bănci. Cunoscute popular sub denumirea de „economii la ciorap”, aceste puşculiţe au fost foarte populare în perioadele de inflaţie ridicată sau turbulenţe politice pe care Croaţia le-a cunoscut în anii 1990.

Banca Naţională a Croaţiei nu are estimări cu privire la cât de multe din cele 36 de miliarde de kuna (5,4 miliarde de dolari) aflate în prezent în circulaţie sunt depozitate în afara băncilor.

Ambele monede vor fi acceptate ca mijloc legal de plată timp de doi ani de la data la care se va face trecerea la euro, iar populaţia va putea schimba vechile kuna la bănci pe parcursul anului 2023 şi ulterior la banca centrală.

Se estimează că în perioada 2022-2024 costul total al trecerii la euro al Croaţiei pentru Banca Naţională se va ridica la 916 milioane de kuna (138 milioane de dolari). La rândul lor, băncile comerciale au estimat că această conversie ar putea să le coste un miliard de kuna pe an sub formă de comisioane de schimb, însă aderarea la euro va conduce la reducerea riscurilor valutare şi îmbunătăţirea stabilităţii.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

România, cele mai bune condiții legale pentru angajații care au copii (studiu)

Publicat

in

De

IT Vineri, 20 Mai 2022, 18:12

Denisa Crăciun • HotNews.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

LabMin Budai: ‘More than 2,900 Ukrainians employed in Romania since the war started’

Publicat

in

De

More than 2,900 Ukrainian citizens have been employed in Romania since the outbreak of the war, Labour Minister Marius Budai told AGERPRES on Friday.

According to him, as of Thursday, 5,250 active contracts of Ukrainian citizens were registered in the databases of the Ministry of Labour, of which 2,919 are contracts that started on February 24 or later.

Most of the Ukrainian refugees, 905, were employed in the manufacturing industry. Another 457 Ukrainians have found jobs in constructions, while 314 work in administrative and support services, Agerpres.ro informs.

Also, 284 refugees from Ukraine work in hotels and restaurants, and 270 in trade.

By counties, the majority of refugees, 804, work in Bucharest, 261 in Bistrita, 218 in Arad and 203 in Timis.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend