Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Science report: Despre agenți patogeni străvechi și alte drame. Copilul care învață limbi străine va fi mai inteligent. Vine vaccinul împotriva bolii Lyme! La pescuit de meteoriți

Publicat

in

Despre agenți patogeni străvechi și alte drame ● Copilul care învață limbi străine va fi mai inteligent ● Vine vaccinul împotriva bolii Lyme! ● La pescuit de meteoriți

Science reportFoto: Profimedia Images

  • Despre agenți patogeni străvechi și alte drame Coincidență sau nu, că tocmai trecem noi printr-o pandemie, încep să apară dovezi că și ăia din trecut, dacă scăpau de schimbările climatice de la vremea respectivă, că îi loveau și din astea, dădea pandemia peste ei de vorbeau singuri, asta dacă mai apucau. Așa se face că în revista de specialitate, Current Biology, ni se înfățișează un studiu în care se subliniază că într-o peșteră din insula Creta, Hagios Charalambos, au fost descoperite tulpini de la agenți patogeni foarte periculoși, în dentiția câtorva schelete umane de acolo. Fosilele au pe la 4.000 de ani, provin din Epoca Bronzului, și se pare că aparțin unor indivizi care au fost infectați cu Yersinia pestis, bacilul care provoacă ciuma, și cu Salmonella enterica, o bacterie care duce la febră tifoidă. Cum ar veni, vai de viața ălora, că un vulcan le mai lipsea și le aveau pe toate. Așa or fi zis și ei dar, pușchea pe limbă, vulcanul chiar i-a lovit nu după multă vreme. Asta e, când e să meargă rău, merge până la capăt, nu te pui în contra destinului. Ei bine, plecând de la descoperirea cu pricina, autorii studiului extrapolează și spun că asta ar cam fi cauza declinului Imperiului Akkadian și a Egiptul din Vechiul Regat căci, zic ei, atunci se înregistrează un declin al populației în ambele zone. Șopârlița vine însă la final. Respectiv, tulpinile alea de agenți patogeni descoperite în Creta reprezintă variante dispărute ale bacilului, respectiv bacteriei. Cum ar veni, habar n-avem dacă erau extrem de infecțioase sau nu. Dacă au ajuns din Creta la akkadieni sau egipteni iar nu există dovezi clare. În concluzie, hai că v-au rupt gura cu studiul ăsta!
  • Copilul care învață limbi străine va fi mai inteligent. Veste bună pentru toată lumea! Dacă țineți cu tot dinadinsul ca odrasla voastră să ajungă un mic Einstein, iată o soluție salvatoare! Nu trebuie decât să învețe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Nu contează că la el „mama” e „mama”, „apa” e „apa” și „tata” e „caca”. Voi să îl învățați să spună asta și în alte limbi! În sensul ăsta, o echipă de cercetători americani de la Universitatea din Washington a efectuat o serie de teste pe 16 bebeluși și a observat lucruri interesante. Respectiv, prin intermediul magnetoencefalografiei, ei au reușit să identifice ce părți ale creierului sunt activate când subiecților li s-a vorbit în mai multe limbi. A fost vorba de acele părți ale cortexului responsabile de luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, pe scurt a funcțiilor executive. Iar asta nu poate fi decât de bine, căci funcțiile astea sunt decisive pentru succesul la școală și în viață, zic aceeași cercetători. Unde mai pui că există deja studii care arată că învățarea unor limbi străine reduce riscul apariției unor boli ca demența sau Alzheimer. Cum ar veni, nu există efecte secundare. În concluzie, la școală cu ăla mic, că o să-i prindă bine! Asta, evident, în caz că nu sunteți din ăia cu pile sus puse și o puteți rezolva și altfel.
  • Vine vaccinul împotriva bolii Lyme! O altă veste bună, că de alea rele sunteți deja sătui, vine de la Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor din SUA. Oamenii ăștia ne anunță că Pfizer, faimoasa companie biofarmaceutică, în colaborare cu o companie franceză, Valneva, a trecut deja de faza a doua a testării unui vaccin împotriva bolii Lyme și se pregătește pentru o ultimă etapă, una în care vaccinul va fi testat pe circa 6.000 de voluntari, atât adulți cât și copii. Foarte frumos! Ei mai spun că vaccinul, botezat VLA15, se administrează în trei doze, pe o perioadă de cinci până la nouă luni, urmate de o nouă doză „booster” după alte 12 luni. Cică ar trebui să fie gata până la finele anului, ceea ce înseamnă că nu e cazul încă să vă duceți să vă tăvăliți prin iarbă infestată cu căpușe. Mai aveți și voi răbdare până rezolvă ăștia cu vaccinul. Cât despre căpușe, astea proliferează se pare pe fondul încălzirii globale deci, până la urmă, ia mai stați voi și pe acasă, nu mai umblați aiurea brambura pe unde nu e voie.
  • La pescuit de meteoriți Prin anul 2014, zic niște cercetători de la Harvard citați de LiveScience, un meteorit care își avea originea în afara sistemului nostru solar a picat în ocean, undeva pe la vreo 160 de km de Papua Noua Guinee. Și a picat cu o energie echivalentă cu 1% din cea a bombei de la Hiroshima, că așa le place cercetătorilor să facă tot felul de comparații din astea, ca să fie știrea mai interesantă. Probabil că o să spuneți: Ete, fleoșc! Fix cum a făcut și meteoritul când a picat. Ei, uite că nu e chiar așa! Botezat CNEOS 1014-01-08, meteoritul ăsta ar fi singurul de până acum care ar proveni dintr-o zonă așa de îndepărtată. Ar mai fi fost un obiect asemănător, botezat „Oumuamua”, care a trecut prin sistemul nostru solar prin 2017 dar, slavă Domnului, nu a picat la noi, că era ditamai magaoaia. Cercetătorii amintiți zic că ăsta, adică CNEOS, ar fi compus în mare parte din fier, ceea ce ar ajuta la pescuirea lui cu ajutorul unui magnet. Inclusiv bucățile milimetrice desprinse din el. Magnetul va fi lansat la 1,7 kilometri adâncime, într-un proiect numit Galileo, și se vor plimba ăia cu el pe fundul oceanului vreo 10 zile. Care ați mai fost la pescuit, știți că așa se face, schimbi locul ca să ai succes. Fix asta intenționează și ăștia să facă, deși sculele lor de pescuit și toată expediția se duce binișor spre 1,6 milioane de dolari. Au cârâit unii pe acolo că e cam scump, dar le-au închis cercetătorii gura când le-au explicat cam cât costă să prinzi un obiect din ăsta direct în spațiul cosmic. Peste un miliard de dolari. Deci, chilipir curat ce fac ei acum. Asta înseamnă arta negocierii. Ce vor afla ei din inițiativa asta vă vom spune când aflăm și noi. Dar o să mai dureze, nu stați cu gura căscată pe telefon sau calculator! Cum ziceam, vă dăm noi un semn când o fi.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend