Conecteaza-te cu noi

SANATATE

Sanatatea mentala a copiilor: Cum ne asiguram ca cei mici se dezvolta armonios din punct de vedere mental?

Avatar

Publicat

in

Daca exista o greseala pe care o facem in general atunci cand vorbim despre sanatate, aceea este cu certitudine faptul ca atunci cand aducem in discutie sanatatea, ne rezumam exlusiv la cele care ne afecteaza in mod fizic. Astfel, tindem sa credem ca ne confruntam cu o problema de sanatate numai atunci cand ceva ne provoaca o durere fizica, ceea ce ne pune de foarte multe ori in situatia de a neglija aproape complet sanatatea mentala. Lucrurile sunt cu atat mai complicate atunci cand vorbim despre copiii nostri, datorita faptului ca acestia cu greu pot constientiza ca ceva se intampla cu ei. Este un lucru foarte dificil chiar si pentru noi adultii uneori, astfel ca este mai mult decat esential sa ne observam indeaproape copiii atunci cand ne dorim ca acestia sa creasca si sa se dezvolte armonios.

            Afectiunile de natura mentala nu ne provoaca o durere fizica, ci toata “durerea” am putea spune ca este resimtita la nivel psihic. In cazul celor mici, cateva dintre cele mai comune semne ale unei afectiuni de natura mentala sunt reprezentate de: refuzul de a iesi pe afara, de a se juca cu alti copii, irascibilitatea fara motiv, lipsa poftei de mancare (mai ales in conditiile in care anterior nu existau probleme la acest capitol). Fiecare dintre aceste lucruri ar trebui sa fie un semnal de alarma. Iata asadar cateva moduri prin care putem avea grija de sanatatea mentala a celor mici inca de la cele mai fragede varste.

            Asigura-te ca printre jucariile pe care le achizitionezi, exista si cateva menite sa antreneze mintea.

            Nu mai reprezinta niciun fel de secret faptul ca interactiunea celor mici cu lumea din jurul lor se realizeaza in mare parte prin joaca. Antrenarea mintii celor mici, inca de la cele mai fragede varste reprezinta de departe una dintre cele mai simple si mai eficiente modalitati prin care putem antrena si mentine sanatoasa mintea copiilor. Producatorii de jucarii ne intampina in prezent cu o gama impresionanta de jucarii de logica, care nu doar ca starnesc curiozitatea celor mici, insa le antreneaza si mintea. O minte antrenata este o minte sanatoasa.

            Apeleaza la ajutor de specialitate atunci cand consideri ca situatia impune acest lucru.

            Din pacate inca exista numeroase prejudecati in ceea ce priveste apelarea la serviciile unui psiholog sau chiar psihiatru, chiar daca in realitate acestia reprezinta de departe cei la care ar trebui sa ne adresam atunci cand ne confruntam cu astfel de probleme. Este foarte important de retinut faptul ca problemele de natura mentala pot aparea si la copii si pe care noi nu le vom putea diagnostica, astfel ca sedintele de psihoterapie ne pot fi un aliat de nadejde pentru sanatatea mentala a celor mici.

            Incurajeaza-l sa aiba o viata sociala cat mai activa.

            Este mai mult decat important ca un copil sa aiba o viata sociala cat mai activa, sa isi faca prieteni si sa se joaca in natura, pentru ca toate aceste lucruri au un impact benefic atat asupra procesului de dezvoltare, cat si asupra sanatatii sale mentale. Lasa-l sa se plimbe cu bicicleta, sa isi aduca prietenii acasa, sa exploreze lumea din jurul lui in felul propriu, toate aceste lucruri ajuta intr-un fel sau altul la dezvoltarea sa.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Florin Cîțu vine cu noi lămuriri: ‘Dacă nu am fi avut cheltuieli suplimentare generate de criza de sănătate, deficitul bugetar după 10 luni ar fi fost de aproximativ 3% din PIB’

Avatar

Publicat

in

De

 Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat, joi că deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB.

„Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB. Din această sumă, 40,74 miliarde de lei, adică 3,88% din PIB, reprezintă sumele care au rămas în economie prin intermediul facilităţilor fiscale: investiţii, cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Să fie mai clar, dacă în 2020 nu am fi avut această criză de sănătate şi nu am fi avut cheltuieli suplimentare generate de criza de sănătate, deficitul bugetar după 10 luni ar fi fost de aproximativ 3% din PIB, ceea ce înseamnă că am fi fost exact în programul nostru iniţial”, a explicat Cîţu

După primele 9 luni din 2020, deficitul bugetar a fost de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), în timp ce execuţia bugetului consolidat s-a încheiat pe primele zece luni ale anului 2019 cu un deficit de 28,83 miliarde de lei, respectiv 2,8% din PIB.

Potrivit Execuţiei bugetului general consolidat la 31 octombrie 2020, creşterea deficitului bugetar aferent primelor zece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-octombrie din cauza crizei, dar şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,29 miliarde de lei), de creşterea cu 3,08 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-octombrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 900 de milioane de lei.

Pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 8,7 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia de Covid-19 de aproximativ 11,8 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 263,48 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, cu un avans de 0,9% peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere de 0,5 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica veniturilor din fonduri europene, arată datele Ministerului Finanţelor.

În ce priveşte evoluţia lunară, veniturile totale au înregistrat o accelerare în octombrie (10,3% an/an), în principal ca urmare a avansului veniturilor din fonduri europene, al celor din TVA, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjunctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 20,17 miliarde de lei în primele zece luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,2% (an/an). Cea mai importantă contribuţie la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declaraţiei unice.

În contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,7% în perioada decembrie 2019 – septembrie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,7% în primele zece luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Totuşi, dinamica lunară a încasărilor din impozitul pe salarii reflectă o accelerare şi în octombrie (+6,9% an/an), peste ritmul de creştere al bazei macroeconomice.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 92,99 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, consemnând o creştere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,6%). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o accelerare în octombrie (+5,8% an/an), în concordanţă cu dinamica fondului de salarii din economie, subliniază sursa citată.

„Evoluţia încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de: prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic)”, se arată în document.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 14,54 miliarde de lei în primele zece luni ale anului curent, în scădere cu 11,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici – s-a diminuat cu 7% (an/an) .

Potrivit MFP, evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 900 de milioane de lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,87 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, în scădere cu 16% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au scăzut la 47,64 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, mai puţin cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia lunară reflectă însă o revenire semnificativă în octombrie (+14,1%, an/an), în principal pe fondul revenirii comerţului şi serviciilor de piaţă către întreprinderi, subliniază Ministerul Finanţelor.

Conform execuţiei publicate joi, evoluţia încasărilor din TVA în primele zece luni ale anului a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 20,2% an/an (+3,08 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 24,97 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de reprezentanţii din Finanţe de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 14,9% (an/an), în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjunctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism şi creşterea incidenţei muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 3,19 miliarde de lei în primele zece luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Pe de altă parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 21,3% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate şi amânării la plată a unor obligaţii fiscale.

Veniturile nefiscale au înregistrat 22,96 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020 şi prezintă o creştere de 1,5% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influenţată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (700 de milioane de lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 22,49 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, în creştere cu 47,7% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 337,52 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 4,77 puncte procentuale de la 27,4% din PIB 2019 la 32,1% din PIB în 2020.

Potrivit MFP, majorarea cheltuielilor a fost cauzată şi de măsurile care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de Covid-19, respectiv sumele necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi de măsurile cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.

Astfel, până la finele lunii octombrie, s-au plătit 4,1 miliarde de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 863,4 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,4 miliarde de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 90,7 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 90,5 miliarde de lei, în creştere cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,6% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru Covid-19 au fost de 255 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au cifrat la 44,7 miliarde de lei, în creştere cu 11,2% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precizează MFP.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 7,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 116,3 miliarde de lei, în creştere cu 22,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Au continuat decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii octombrie plăţile au fost de 3,3 miliarde de lei, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 6,8 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (90,7 milioane de lei). De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 849,9 milioane de lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 23,4 miliarde de lei, cu 34,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 35,5 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanţelor, aceasta este cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 10 luni ale anului, în creştere cu 8,7 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, 2017, precum şi în anul 2018.

În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 75,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 322,6 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

A treia rectificare bugetară din acest an a majorat deficitul bugetar pentru 2020 la 9,1% din Produsul Intern Brut, de la 8,6% din PIB estimat anterior. La rectificarea aprobată recent a fost avută în vedere o contracţie economică de 4,2% pentru acest an, informează agerpres.ro

Citește și:

SURSE A fost scandal la întocmirea listelor USR-PLUS! Liderul PLUS care a lucrat în Poliție, dar ar fi omis să le spună colegilor de alianță de acest job

Veste bună pentru angajații cu datorii la creditori. De ce beneficii ar putea avea parte

Veste mare! O nouă categorie de angajați va avea parte de condiții de muncă speciale

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Informarea de la ora 13:00. Peste 9.000 de cazuri, în ultimele 24 de ore! România, aproape de pragul de 450.000 de cazuri

Avatar

Publicat

in

De

Informații de ultimă oră! Grupul de Comunicare Strategică a făcut public un nou bilanț al cazurilor de coronavirus.

În România, în ultimele 24 de ore, au fost raportate peste 9.000 de cazuri de coronavirus.

Până astăzi, 26 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 449.349 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

323.514 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 9.005 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos. 

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența  înregistrată la 14 zile
1. Alba 9499 136 5,84
2. Arad 10694 213 5,37
3. Argeș 12656 276 4,88
4. Bacău 12470 182 2,78
5. Bihor 13412 243 4,99
6. Bistrița-Năsăud 5602 99 3,81
7. Botoșani 5770 146 2,5
8. Brașov 18021 494 7,02
9. Brăila 5255 117 3,24
10. Buzău 6260 85 2,5
11. Caraș-Severin 4553 83 2,85
12. Călărași 3971 92 3,19
13. Cluj 20520 551 6,93
14. Constanța 15591 644 7,1
15. Covasna 4001 108 2,95
16. Dâmbovița 10835 183 3,56
17. Dolj 11541 228 3,07
18. Galați 9632 176 2,88
19. Giurgiu 3859 66 2,52
20. Gorj 4177 18 1,55
21. Harghita 4533 74 1,65
22. Hunedoara 8326 304 3,92
23. Ialomița 4280 115 3,49
24. Iași 18863 387 3,17
25. Ilfov 14142 392 5,57
26. Maramureș 8133 114 2,93
27. Mehedinți 3774 69 3,06
28. Mureș 11458 212 4,4
29. Neamț 9070  90 2,15
30. Olt 6901 134 1,75
31. Prahova 18096 223 4,3
32. Satu Mare 5183 105 4,74
33. Sălaj 5370 72 3,85
34. Sibiu 13279 396 7,63
35. Suceava 12754 138 2,15
36. Teleorman 5337 151 2,7
37. Timiș 18190 302 5,36
38. Tulcea 3318 114 3,77
39. Vaslui 7362 90 2,22
40. Vâlcea 7662 102 3,02
41. Vrancea 5179 71 1,86
42. Mun. București 63689  1355 6,56
43. Cazuri noi nealocate pe județe 6131* -145
TOTAL 449.349 9.005

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.338 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos. 

 Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 20
2 ARAD 35
3 ARGEŞ 42
4 BACĂU 23
5 BIHOR 26
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 8
7 BOTOŞANI 28
8 BRĂILA 7
9 BRAŞOV 55
10 BUZĂU 8
11 CĂLĂRAŞI 20
12 CARAŞ-SEVERIN 25
13 CLUJ 35
14 CONSTANŢA 61
15 COVASNA 5
16 DÂMBOVIŢA 36
17 DOLJ 31
18 GALAŢI 36
19 GIURGIU 16
20 GORJ 20
21 HARGHITA 9
22 HUNEDOARA 32
23 IALOMIŢA 15
24 IAŞI 86
25 ILFOV 50
26 MARAMUREŞ 13
27 MEHEDINŢI 10
28 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 189
29 MUREŞ 33
30 NEAMŢ 35
31 OLT 34
32 PRAHOVA 33
33 SĂLAJ 13
34 SATU MARE 58
35 SIBIU 49
36 SUCEAVA 26
37 TELEORMAN 19
38 TIMIŞ 45
39 TULCEA 8
40 VÂLCEA 9
41 VASLUI 17
42 VRANCEA 18
TOTAL 1338

Până astăzi, 10.712 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 25.11.2020 (10:00) – 26.11.2020 (10:00) au fost raportate 171 de decese (105 bărbați și 66 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași,  Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 22 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 34 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 57 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 53 decese la categoria de peste 80 de ani.

163 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.248. Dintre acestea, 1.226 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.011.887 de teste. Dintre acestea, 36.271 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.829 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.442 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 620 de   teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 26 noiembrie.

Pe teritoriul României, 48.458 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.376 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 70.873 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 58 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.095 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 716 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 25 noiembrie a.c., 6.652 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.090.675 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.875  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.935 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.018 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 11 în Republica Moldova și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia și Egipt. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:

Până la data de 25 noiembrie 2020, au fost raportate 12.359.852 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Spania, Regatul Unit, Italia, și Germania. 

 

ŢARA CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI VINDECAŢI*
Franţa 2.153.815(+9.155)   50.237(+1.005)      162.130    (+1.873)
Spania 1.594.844(+12.228)  43.668   (+537)      150.376          –  
Regatul Unit 1.538.794(+11.299)   55.838   (+608)         3.445         (+40)
Italia 1.455.022(+23.227)   51.306   (+853)     637.149  (+31.819)
Germania   961.320(+18.633)               14.771   (+410)      666.373  (+17.303)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

  

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 25 NOIEMBRIE 2020
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI

 

VINDECAȚI*

 

59.879.877  (+572.384) 1.410.082(+12.410) 38.704.716   (+422.377)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/

* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 24 – 25 noiembrie 2020

* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB. 

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend