Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Salariul mediu net a fost în 2020 de 3.217 lei. Domeniile cu cele mai mari câștiguri

Publicat

in

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat în anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creștere cu 7,7% față de 2019, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit Mediafax.

Conform INS, cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în 2020 s-au înregistrat în următoarele activități economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%),producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%).

Sub media pe economie au fost salariile medii nete din următoaele domenii: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,0%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Pentru anul 2020, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225,0% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 1,2% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei, faţă de 5244 lei al salariaților bărbaţi, iar în expresie netă au câştigat cu 4,2% mai puţin decât bărbaţii.

Bărbații au avut câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (17,2%).

Salariul mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute au fost în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37,0% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Acesta a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8,0%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

„Scăderile față de anul precedent au fost determinate, ȋn principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, ȋn vederea sprijinirii unităților economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri)”, a arătat INS.

Activitățile economice ȋn care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar față de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

Spre deosebire de anii precedenți, în anul 2020, ȋn principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variații importante pe activități economice.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacții imobiliare (-20,4%).

În anul 2020, numărul mediu al salariaţilor a fost 5031,8 mii persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 132,7 mii persoane.

„Această scădere a fost determinată, ȋn principal, de situația economică creată ȋn contextul pandemiei COVID-19 și a instituirii stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2020 un număr semnificativ de unităţi economico-sociale și-au suspendat temporar sau chiar și-au încetat activitatea economică desfășurată. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,5% din totalul salariaţilor (respectiv 2644,1 mii persoane)”, a transmis INS.

Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a scăzut cu 60,2 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 72,5 mii persoane.

Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76,8 mii persoane), hoteluri şi restaurante (-17,4 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-16,1 mii persoane), transport şi depozitare (-13,8 mii persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7,1 mii persoane), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (-4,7 mii persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3,6 mii persoane).

La polul opus, cu creșteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile economice de construcţii (+11,5 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8,8 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicații (+6,1 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5411,1 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o scădere cu 70,0 mii persoane, ȋn contextul situaţiei create de pandemia COVID19 și a reducerii ori ȋncetării activității unui număr semnificativ de unităţi economicosociale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Mircea Geoană promite decizii istorice la Summit-ul NATO: Ochii marilor lideri sunt ațintiți spre România

Publicat

in

De

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a spus sâmbătă, la Bistrița, că în urma adoptării noului concept strategic al NATO la summitul care urmează la Madrid, Alianța va avea o viziune coerentă, multidimensională, de ultimă generație pentru flancul estic și pentru România. Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a spus că noul concept strategic este al doilea cel mai important document al NATO după tratatul de la Washington și că acesta vizează strategic viziunea Alinței pentru următorul deceniu.

Citește și: Secretarul general adjunct al NATO și Ministrul Apărării au descins la sediul Brigăzii 81 Mecanizată din Bistriţa

„Liderii NATO vor lua la Madrid decizii cu adevărat istorice. Acțiunile agresive ale Rusiei au determinat din partea NATO, o alianță defensivă, măsuri de protejare a teritoriului aliat. Niciun centimetru pătrat de teritoriu aliat nu este înafara articolului 5, niciun aliat din România până în țările baltice, din Canada până în inima Europei, nu sunt în afara preocupărilor noastre de apărare și descurajare. Decizii istorice, concept strategic nou, zona Mării Negre va fi reflectată în acestă nouă viziune a NATO pentru că este o zonă de imensă importanță strategică”, a declarat Mircea Geoană la sediul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, din Bistrița.

El a spus că noul concept strategic prevede o viziune multidimensională pentru flancul estic și pentru România.

„Decizii importante pentru noua prezență, noua generație și noua calitate a prezenței NATO pe flacul estic, inclusiv în România: alt nivel de prezență militară, alt nivel de prezență cibernetică, active din spațiul extraterestru, zone de informații și culegere de informații, prepoziționarea de echipamente, de muniții și de stocuri, exerciții și anternament de ultimă generație. Vom avea o viziune coerentă, multidimensională, de ultimă generație pentru flacul estic și pentru România”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Clinicile de avort din SUA au început deja să se închidă, după decizia istorică a Curții Supreme

Publicat

in

De

Clinicile au început să se închidă în unele state din SUA, imediat după decizia istorică a Curții Supreme care a eliminat dreptul constituțional al femeilor americane la avort, la 50 de ani de la consfințirea acestuia.

Manifestatie în timpul dezbaterilor privind dreptul la avortFoto: Nathan Howard / Getty Images / Profimedia

Potrivit BBC, este de așteptat ca aproximativ jumătate dintre state să introducă noi restricții sau interdicții după ce instanța supremă a anulat decizia Roe versus Wade, veche de 50 de ani.

13 state au în vigoare așa-numitele legi-declanșatoare care vor interzice avortul în termen de 30 de zile de la decizie.

Președintele Joe Biden a descris decizia drept „o eroare tragică”, în timp ce sute de oameni au protestat și mai multe personalități au deplâns hotărârea curții dominate de conservatori.

Printre acestea, fostul președinte Barack Obama și soția sa Michelle Obama, dar și actuala Primă Doamnă a Americii Jill Biden și vicepreședintele SUA Kamala Harris.

În Phoenix, Arizona, poliția a lansat gaze lacrimogene în protestatarii pro-choice. În Los Angeles, protestatarii au blocat pentru scurt timp traficul pe o autostradă.

Este de așteptat ca protestele să continue în marile orașe sâmbătă seara.

”Vești proaste. Este sfâșietor”

La o clinică de avort din Little Rock, Arkansas – un stat cu așa-numita lege declanșatoare care permite interzicerea instantanee – intrarea destinată pacienților a fost închisă imediat ce decizia instanței supreme a fost publicată oficial pe site-ul instituției. Personalul medical a început să le sune pe femeile de pe lista de așteptare pentru a le comunica că au fost anulate programările.

”Oricât de mult ne-am strădui să fim pregătiți pentru veștile proaste, atunci când acestea ne lovesc în cele din urmă, lovesc greu. A trebuit să sunăm aceste paciente și să le spunem că decizia Roe versus Wade a fost răsturnată. Este sfâșietor”, a declarat asistenta medicală Ashli Hunt pentru BBC.

Femeile sărace, principalele victime

În fața clinicii, voluntara Linda Kocher a spus pentru BBC că femeile bogate vor putea în continuare să aibă acces la avorturi în alte state, în vreme ce ”femeile sărace vor ajunge pe o alee din spate” pentru proceduri ilegale.

Pentru alții, decizia a fost salutară. Este cazul pastorului Bill Shanks, militant antiavort: ”Este o zi de sărbătoare”.

În baza deciziei Curții Supreme, se estimează că aproximativ 36 de milioane de femei vor pierde accesul la avort în statele lor, potrivit cercetărilor Planned Parenthood, o organizație de asistență medicală.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend