Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat în anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creștere cu 7,7% față de 2019, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit Mediafax.

Conform INS, cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în 2020 s-au înregistrat în următoarele activități economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%),producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%).

Sub media pe economie au fost salariile medii nete din următoaele domenii: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,0%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Pentru anul 2020, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225,0% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 1,2% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei, faţă de 5244 lei al salariaților bărbaţi, iar în expresie netă au câştigat cu 4,2% mai puţin decât bărbaţii.

Bărbații au avut câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (17,2%).

Salariul mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute au fost în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37,0% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Acesta a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8,0%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

„Scăderile față de anul precedent au fost determinate, ȋn principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, ȋn vederea sprijinirii unităților economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri)”, a arătat INS.

Activitățile economice ȋn care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar față de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

Spre deosebire de anii precedenți, în anul 2020, ȋn principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variații importante pe activități economice.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacții imobiliare (-20,4%).

În anul 2020, numărul mediu al salariaţilor a fost 5031,8 mii persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 132,7 mii persoane.

„Această scădere a fost determinată, ȋn principal, de situația economică creată ȋn contextul pandemiei COVID-19 și a instituirii stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2020 un număr semnificativ de unităţi economico-sociale și-au suspendat temporar sau chiar și-au încetat activitatea economică desfășurată. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,5% din totalul salariaţilor (respectiv 2644,1 mii persoane)”, a transmis INS.

Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a scăzut cu 60,2 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 72,5 mii persoane.

Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76,8 mii persoane), hoteluri şi restaurante (-17,4 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-16,1 mii persoane), transport şi depozitare (-13,8 mii persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7,1 mii persoane), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (-4,7 mii persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3,6 mii persoane).

La polul opus, cu creșteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile economice de construcţii (+11,5 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8,8 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicații (+6,1 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5411,1 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o scădere cu 70,0 mii persoane, ȋn contextul situaţiei create de pandemia COVID19 și a reducerii ori ȋncetării activității unui număr semnificativ de unităţi economicosociale.