Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ș.Nicolae, R.Cazanciuc și T.Corlățean acuză presiuni ale procuraturii asupra senatorilor (stenogramă)

Publicat

in

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut Senatului o serie de documente legate de fostul senator Akos Mora și actualul senator Ovidiu Marciu. În cazul lui Marciu, Parchetul instrumentează un dosar penal pentru modul în care a fost menținut în funcție cu toate că, în anul 2015 ÎCCJ l-a declarat incompatibil. În acest dosar, Călin Popescu Tăriceanu are calitatea de suspect.

Senatorii Șerban Nicolae, Robert Cazanciuc și Titus Corlățean consideră că solicitările Parchetului General reprezintă o formă de presiune. În Comisia Juridică a Senatului se va analiza dacă se impune ca Senatul să sesizeze în acest caz CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții.

Șerban Nicolae, președintele Comisiei Juridice din Senat:

  • Nu știu, probabil vor să arate o continuitate de comportament infracțional din partea senatorilor care refuză să înceteze mandatul unui parlamentar, în ciuda sesizărilor ANI, care se complică…
  • În ceea ce privește situația domnului Marciu, pot să spun că am analizat în comisie deja această chestiune și am ajuns la concluzia că legislația actuală nu permite încetarea unui mandat pe o situație juridică preexistentă mandatului, ci doar dacă ar fi apărut după depunerea jurământului, respectiv după intrarea în mandat
  • Oricum, povestea cu componența nominală, doar așa colegial, vă atrag atenția că este o formă de presiune absolut inutilă, datele sunt publice, nu era vreun secret, nu trebuie o copie certificată.

Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției:

  • Ar trebui să analizăm, Comisia juridică, mai întâi dacă nu se pune problema unui conflict de natură constituțională între cele două instituții,
  • Noi am ajuns la concluzia că nu se poate înceta mandatul, pentru că toate deciziile sunt anterioare ale instanței.
  • Mandatul a fost validat – suntem într-o situație cel puțin sui generis – și nu poți să ceri de la Comisia juridică când nu s-a luat încă o decizie, deci o formă de presiune pur și simplu în a ne cere nouă să validăm decizia ANI.

Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului, fost ministru al Justiției:

  • Pare, într-adevăr, ca fiind o formă de presiune asupra unei comisii a Senatului României și înțeleg că împărtășim cu toții această percepție cel puțin. Da?

Afirmațiile au fost făcute într-o ședință a Senatului și apar consemnate în STENOGRAMA şedinţei Biroului permanent al Senatului din data de luni, 10 februarie 2020:

(…)

PUNCTUL 12:

Solicitarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind comunicarea de copii certificate ale documentelor privind validarea în calitatea de senator a domnului Daniel–Akos Mora, respectiv constatarea încetării mandatului acestuia (dosar nr. 402/P/2018)

Domnul Titus Corlățean:

Mai departe, punctul 12, solicitarea Ministerului Public –  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind comunicarea de copii certificate ale documentelor privind validarea în calitatea de senator a domnului Daniel–Akos Mora, respectiv constatarea încetării mandatului acestuia (dosar nr.402/P/2018). Termen de transmitere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – 20 februarie 2020. Și cu precizarea că domnul Daniel–Akos Mora a fost senator în perioada 2012 – 2014, când a demisionat. Nu vă ascund că eu acest document îl văd acum, a venit foarte în scurt, am decis să fie înscris pe ordinea de zi a Biroului permanent, și, dacă aveți comentarii, propuneri, le ascult cu interes. Domnule președinte al Comisiei juridice, vă rog.

Domnul Șerban Nicolae:

Stimați colegi, Dincolo de faptul că mandatul lui Akos Mora a început în 2012, s-a încheiat tot în cursul legislaturii trecute, înainte de termen, ca urmare a demisiei – lucru de notorietate –, aș vrea să vă fac o clarificare. Parlamentul României este instituție constituțională. Probabil că cei de la Parchet ne încadrează la categoria instituții de autoritate publică de tip executiv. Eu vă asigur că, dacă vor să ceară ceva de la Președintele României, nu-i trimit Președintelui României să dea copii certificate de pe actele Administrației Prezidențiale. Și aș vrea să nu ne mai confunde. În aceste condiții, toate aceste lucruri pot fi comunicate de secretarul general, în limitele competenței legale, cu precizarea că în cazul lui Akos Mora nu văd relevanța, dar oricum sunt date publice.

(Puteți să dați puțin să văd și eu documentul cui îi este adresat? Parlamentul, Cabinet secretar general)

Iar în ceea ce privește, dacă-mi dați voie să fac o precizare, o informare pentru colegi, foarte rapid, cu cazul Marciu.

(Discuții în sală.)

Nu știu, probabil vor să arate o continuitate de comportament infracțional din partea senatorilor care refuză să înceteze mandatul unui parlamentar, în ciuda sesizărilor ANI, care se complică…

Domnul Titus Corlățean: Domnule senator, cred că, neavând pe ordinea de zi un astfel de punct acum, cred că ar fi mai bine să ne concentrăm pe acest punct.

Domnul Șerban Nicolae: E următorul. E următorul, foarte rapid, foarte rapid, informarea, pentru că avem totuși un coleg senator declarat suspect în această speță și aș vrea să fie toată lumea informată, e vorba de Călin Popescu-Tăriceanu. Domnul senator Marciu are o hotărâre judecătorească definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind interdicția dreptului de a ocupa o funcție publică pentru o durată de 3 ani din 2015. Oricare dată – nu mai știu pe dinafară să vă spun ce dată este – dar orice dată ar fi fost din 2015 este anterioară anului 2016 și, sigur, anterioară lui decembrie 2016.  La ora actuală, pe legislație, așa cum este firesc, încetarea mandatului unui senator, validat și care și-a intrat în mandat în urma depunerii jurământului, încetează pentru o situație juridică intervenită ulterior datei la care și-a început mandatul, nu pentru o situație juridică anterioară.

Agenția Națională de Integritate ar fi trebuit să ne informeze înaintea validării mandatului domnului Marciu despre o asemenea situație, ca să poată fi analizată și evaluată de către Comisia de validare, și nu de către Comisia juridică. Pentru că, dacă situația juridică preexistentă la data de 20 decembrie 2016 era cea susținută acum de ANI și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte, Comisia de validare ar fi trebuit să transmită plenului Senatului un punct de vedere în acest sens. Din punctul meu de vedere, să știți că vom da un răspuns al Comisiei juridice pe ambele spețe, dar în ceea ce privește situația domnului Marciu, pot să spun că am analizat în comisie deja această chestiune și am ajuns la concluzia că legislația actuală nu permite încetarea unui mandat pe o situație juridică preexistentă mandatului, ci doar dacă ar fi apărut după depunerea jurământului, respectiv după intrarea în mandat. Pentru informare.

Scuze o secundă, domnule vicepreședinte! Voiam doar să precizez – am solicitat … prima adresă a venit în martie 2017, legată de situația domnului Marciu, adică la trei luni după validarea mandatului. Decizia Înaltei Curți a fost dată în martie 2015.

Domnul George-Edward Dircă: Dar la ședința de validare care a avut loc în luna decembrie a anului 2016 nu am primit? Comisia de validare întrunită atunci, care trebuia să valideze mandatele nu a primit o astfel de informare?

Domnul Șerban Nicolae: Nu am găsit niciun document din care să rezulte că Agenția Națională de Integritate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, Înalta Curte însăși sau orice altă autoritate publică să ne fi informat, să ne fi adus la cunoștință o asemenea situație. Și doar repet, verificând cadrul legal aplicabil, am constatat în Comisia juridică că toate ipotezele care prevăd încetarea mandatului se referă la deputați și senatori aflați în exercițiul mandatului, respectiv într-o situație în care din punct de vedere juridic a intervenit una din cauzele de încetare a mandatului, inclusiv decesul, demisia, starea de incompatibilitate, interdicții și așa mai departe.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc: Noi am discutat în Comisia juridică de mai multe ori. Mie mi se pare că ar trebui să analizăm, Comisia juridică, mai întâi dacă nu se pune problema unui conflict de natură constituțională între cele două instituții, pentru că Parchetul cere Comisiei juridice documente de pe un titlu în caz aflat în curs de soluționare. Noi am ajuns la concluzia că nu se poate înceta mandatul, pentru că toate deciziile sunt anterioare ale instanței. Mandatul a fost validat – suntem într-o situație cel puțin sui generis – și nu poți să ceri de la Comisia juridică când nu s-a luat încă o decizie, deci o formă de presiune pur și simplu în a ne cere nouă să validăm decizia ANI. Păi, decizia ANI este incorectă. ANI nu trebuia să ceară Senatului după validarea mandatului încetarea mandatului. Ei știau foarte bine acest lucru. De aceea, ar trebui să analizăm dacă nu se pune problema unui conflict de natură constituțională pe această speță.

Domnul Șerban Nicolae: Eu vă propun în felul următor: secretarul general dispune staff-ului Comisiei juridice efectuarea de copii ale tuturor documentelor privind validarea calității de senator a domnului Mora Akos–Daniel în 2012 și, după verificare, doamna secretar general le transmite Parchetului, așa cum au fost solicitate. Fără niciun fel de altă discuție, nu există niciun fel de nevoie de decizie. Doamna secretar general dispune. Staff-ul Comisiei juridice, sub verificarea compartimentului de resort care răspunde de staff-urile comisiilor permanente, va întocmi setul de documente care să fie transmise în copie certificată, adică cu viză de „conform cu originalul”, aflat la Senat.

(….)

Domnul Titus Corlățean:

Punctul 13, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind comunicarea cuantumului lunar al sumelor nete încasate de domnul senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu de la data validării mandatului de senator și până în prezent, precum și comunicarea componenței nominale a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în perioada martie 2017 până în prezent. Se face referire și la un dosar nr.402/P/2018. Acum, aici am avut deja comentariile cel puțin a doi, chiar trei colegi membri ai Biroului permanent. Revin cu întrebarea, pe baza comentariilor, care este propunerea concretă de acțiune procedurală în această speță?

Domnul Șerban Nicolae: Aceeași. Oricum, șapte din cei vizați sunt prezenți la această masă, ca membri titulari ai Comisiei juridice de la începutul mandatului și până acum, respectiv domnul Fenechiu, domnul Cazanciuc, doamna Gorghiu, domnul Pavel, domnul Ganea, domnul Dircă și subsemnatul și… – dar putem să vă trecem pe fiecare câte două, trei zile membri cu statut permanent, în așa fel încât să fim siguri că nu scăpați –. Stimați colegi, – redevenim serioși – aceeași propunere, e vorba de indemnizația primită, mă rog, indemnizația de senator și cuantumul lunar al sumelor lunare nete încasate de domnul senator – este o formulare care e specifică pieței Crângași, nu unui organ de urmărire penală la nivelul secției specifice din Parchetul General –, pentru că senatorul încasează și sume pe care le transmite mai departe, cum ar fi sumele forfetare care cuprind și veniturile angajaților, și faptul că sunt încasate lunar de un senator n-au nicio relevanță și fiți sigur că ar fi fost încasate de orice senator, indiferent de nume și prenume. Dar dincolo de chestiunea asta, aceeași precizare, toată comunicarea este una tehnică, secretarul general va dispune compartimentelor de specialitate întocmirea situațiilor exact cum sunt solicitate. Oricum, povestea cu componența nominală, doar așa colegial, vă atrag atenția că este o formă de presiune absolut inutilă, datele sunt publice, nu era vreun secret, nu trebuie o copie certificată.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu: Dar care e problema cu Mora? Ce cercetează Parchetul?

Din sală: Nu mai cercetează nimic.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu: Nu, ce cercetează? N-am înțeles.

Domnul Șerban Nicolae: O incompatibilitate.

Domnul Titus Corlățean: Deci au fost, de fapt, trei propuneri. Ultima, formulată de președintele Comisiei juridice, pe aceeași tipologie ca la punctul anterior, secretariatul general, având în vedere că sunt date cu caracter public, să comunice acele date. Însă, anterior, alți doi vicepreședinți ai Senatului au formulat următoarele propuneri. Pe de o parte, doamna vicepreședinte Gorghiu a propus ca în această componență actuală a Comisiei juridice să transmită o informare, ca să știm.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu: Deci propunerea mea a fost sintetic așa: ca pe cele două puncte, instituțional, să răspundem așa cum a propus și președintele Comisiei juridice, dar în același timp să avem și noi la Biroul permanent o informare…

Domnul Titus Corlățean: Spre informare, a situației speței respective, da?

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu: Exact, a situației speței respective.

Domnul Titus Corlățean: Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, domnul vicepreședinte Cazanciuc a avansat propunerea ca membrii Comisiei juridice să aibă o discuție juridică mai profundă pentru a vedea dacă nu se desprind elementele unui conflict juridic de natură constituțională între cele două puteri ale statului. Dacă sunteți de acord și cu această ultimă propunere, eu cred că putem solicita Comisiei juridice să se aplece asupra acestor aspecte și voi închide acest comentariu menționând totuși că de pe scaunul ăsta, cel puțin ca om din Senat, solicitarea asta de a se transmite care este componența nominală a Comisiei juridice la data de, în condițiile în care știm că aceste informații au caracter public și în permanență sunt pe site-ul Senatului, pare, într-adevăr, ca fiind o formă de presiune asupra unei comisii a Senatului României și înțeleg că împărtășim cu toții această percepție cel puțin. Da?”

Vezi si: VIDEO Ordonanța pentru anticipate, ținută la sertar în Guvern. Varianta B în PNL .

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Grecia: 900.000 de jucători pe piața ilegală a jocurilor de noroc

Publicat

in

Jocurile de noroc ilegale prosperă și în Grecia. Potrivit unui sondaj realizat de KAPA Research în numele Comitetului de control și supraveghere a jocurilor de noroc, 900.000 de jucători au jucat cel puțin o dată la jocuri de noroc ilegale anul trecut, pierzând cel puțin 1,7 miliarde de euro.

Joacă responsabil!Foto: playresponsibly.ro

Acest număr corespunde cu 10,2% din populația țării cu vârsta peste 17 ani. Dintre aceștia, 750.000 au jucat jocuri de noroc ilegale pe internet, iar restul au jucat jocuri de noroc ilegale „terestre”. 70% dintre cei care participă la jocuri ilegale joacă și jocuri de noroc legale, în timp ce 30% dintre ei pariază exclusiv pe jocuri de noroc ilegale.

Citește mai mult pe playresponsibly.ro

Articol susținut de playresponsibly.ro

Citeste mai mult

NATIONAL

Presa americană: ‘Mafia românească vine după cardurile voastre’. Metoda prin care interlopii fac 9 milioane de dolari lunar

Publicat

in

Procurorii din California susțin că mafia românească a dat o nouă înfățișare unei vechi înșelătorii: skimming-ul cardurilor de debit. Infractorii au instalat pe casele de marcat de tipul self-checkout dispozitive care fură informațiile personale ale clienților din magazinele alimentare.

Clonarea cardurilor de debit reprezintă de mult timp o problemă la benzinării și la bancomate. Acum, o rețea de escroci se extinde, scrie Fox News.

Este vorba despre interlopi români, care trec granița ilegal, fură tot ce pot, iar dacă sunt prinși își taie brățările de monitorizare.

„Vor avea oameni care vor sta în fața unui Walmart sau a unui Target și va părea că cerșesc”, au declarat, pentru Fox News, procurorii americani.

„Uneori vor avea câțiva copii. Și folosesc de fapt tehnologia Bluetooth care este conectată la «skimmerele» din interiorul magazinelor. Așa că este un fel de doi în unu, primind bani de la oameni și furând numerele de pe carduri”, au mai spus aceștia.

Cum acționează hoții

O înregistrare video de pe camerele de supraveghere, obținută de Departamentul de Poliție din El Cajon, arată că suspecții pot plasa un skimmer peste dispozitivul de trecere a cardului de credit de la casa de marcat în doar câteva secunde – și acesta arată aproape exact ca unul real.

content-image

Poliția americană le recomandă oamenilor să tragă de acest dispozitiv înainte de a introduce cardul. „Dacă se clatină sau se desprinde, înseamnă că este fals”, arată sursa citată.

Autoritățile au anunțat că au arestat deja zeci de suspecți, majoritatea având legături cu crima organizată din România.

Și, în ciuda unei campanii de amploare de arestări, care s-a soldat în lunile decembrie și ianuarie cu reținerea a zeci de suspecți în SUA, Europa și Mexic, unde aceștia se asociază cu cartelurile din zone turistice importante precum Tulum, furturile sunt în creștere, deoarece hoții își dublează eforturile, potrivit autorităților.

Aceștia pot încasa până la 9 milioane de dolari pe lună – „o mare parte din această sumă chiar pe cheltuiala contribuabililor”, avertizează Fox News.

„Skimmerii”, care pot viza și cardurile persoanelor ce primesc beneficii sociale, golesc conturile în momentul în care statul eliberează plățile lunare, potrivit biroului procurorului districtual Todd Spitzer din comitatul Orange, care a anunțat o campanie majoră de combatere a acestor infracțiuni la începutul anului.

Drept urmare, peste 100 de milioane de dolari au fost sustrase de la beneficiarii programelor de asistență socială finanțate de contribuabili.

„Victimele sunt mame singure care se luptă pentru a le asigura un acoperiș deasupra capului copiilor lor și a le pe pune mâncare pe masă, precum și oameni muncitori care au nevoie de o mână de ajutor și care se trezesc stând la coadă la casa de marcat cu sacoșele pline de cumpărături”, a declarat, într-un comunicat, Spitzer.

„Între timp, hoții folosesc acești bani pentru a finanța crima organizată, pentru a-și cumpăra mașini de lux în valoare de sute de mii de dolari și pentru a duce o viață de lux la care adevărații beneficiari nu pot decât să viseze”, a mai spus acesta.

Infractor la 14 ani, cu bolid de lux și ceas Rolex

În plus, potrivit Fox News, granița cu Mexic „le oferă mafioților o posibilitate de a părăsi rapid SUA, în timp ce politicile laxe privind cauțiunea și prevederile privind cazierul judiciar incomplet le permite membrilor grupărilor să își taie brățările electronice de monitorizare de la gleznă și să fugă de justiție dacă sunt arestați”.

„Mii de infractori suspectați de legături cu crima organizată din România au fost identificați ca fiind în Statele Unite, o mare parte dintre ei intrând ilegal în țară, în principal pe la granița sudică”, a declarat Kimberly Edds, șefa serviciului de presă al biroului procurorului Spitzer.

„O parte mai mică din această populație intră ca solicitanți de azil”, a precizat aceasta.

„În câteva comitate din sudul Californiei, printre care Orange, Riverside, Los Angeles și Santa Barbara, se desfășoară aproximativ 15% din activitatea mafiei românești de pe teritoriul SUA”, a adăugat Edds.

Pe lângă faptul că trimit banii furați în România pentru a-și finanța stilul de viață luxos și cumpărarea unor mașini sport scumpe, escrocii aciziționează, cu bonuri de masă, lapte pentru nou-născuți și băuturi energizante, care sunt apoi revândute în Mexic, în cadrul unei alianțe cu cartelurile locale.

Mulți dintre ei chiar își etalează câștigurile obținute pe TikTok, precum a făcut un suspect de 14 ani pe care polițiștii l-au surprins conducând o mașină sport în valoare de 250.000 de dolari și purtând un Rolex.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend