Numele fostului baron al drogurilor Pablo Escobar nu poate fi înregistrat pe lista mărcilor comerciale din UE. Decizia a fost luată miercuri de Curtea Europeană de Justiție. Asta după ce fratele lui Escobar a depus o cerere privind înregistrarea numelui.

Instanța a menținut decizia Oficiului de proprietate intelectuală al UE (EUIPO) care a refuzat o cerere de marcă de către Escobar Inc. în 2022.

„EUIPO a constatat în mod corect că acele persoane ar asocia numele lui Pablo Escobar cu traficul de droguri și narcoterorismul și cu crimele și suferințele rezultate din acestea, mai degrabă decât cu posibilele sale fapte bune în favoarea săracilor din Columbia”, a transmis instanța într-o declarație citată de Reuters.

Compania Escobar Inc are sediul în Puerto Rico și a fost fondată de fratele lui Pablo Escobar, Roberto de Jesús Escobar Gaviria. Acesta a petrecut 12 ani în închisoare pentru rolul jucat în organizația criminală a fratelui său.

Gaviria a anunțat în 2020 că firma sa va lansa un smartphone pliabil numit Escobar Fold 1. Compania vinde în prezent o monedă cripto numită Escobar Cash.

Pablo Escobar a condus una dintre cele mai puternice organizații criminale din lume, cartelul Medellin. Averea lui, făcută din traficul de cocaină, a fost estimată de Forbes în 1987 la peste 3 miliarde de dolari. Mii de oameni au fost uciși în violențe provocate de cartelurile de droguri.

Conservatorii aflaţi la putere în Croaţia au ieşit pe primul loc în alegerile parlamentare desfăşurate miercuri, potrivit primelor estimări, însă având mai puţine locuri decât obţinuseră în 2020, negocierile pentru formarea unei majorităţi se anunţă a fi dificile, relatează AFP, citat de news.ro.

Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul HDZ al premierului Andrej Plenkovic va obţine 58 sau 59 din cele 151 de locuri din Parlament, faţă de 66 în 2020.

Pe locul al doilea, social-democraţii (SDP) preşedintelui Zoran Milanovic ar avea 43 sau 44 de locuri.

“HDZ (conservatorii) a obţinut mai multe mandate decât stânga la un loc, ceea ce este un rezultat excelent”, a salutat vicepremierul în exerciţiu Davor Bozinovic. La fel, preşedintele conservator al Parlamentului, Gordan Jandroković, a salutat un rezultat “solid”.

Însă în tabăra stângii, lucrurile se văd altfel. “Putem spune că Croaţia a ales schimbarea”, a declarat vicepreşedintele SDP, Siniša Hajdas Doncic. “Privind rezultatele partidelor de centru-stânga, sunt optimist şi cred că rezultatele finale vor fi chiar mai bune decât cele din sondaje”, a adăugat el.

În spatele principalelor două partide croate, dreapta naţionalistă, mişcarea patriotică Patria, se află pe locul al treilea şi ar putea obţine 13 locuri.

Partidul ecologist de stânga Mozemo obţine 11 mandate, iar ultraconservatorii de la Most, care au guvernat o vreme alături de HDZ înainte de a fi înlăturaţi de la guvernare, ar putea obţine 9 locuri.

NEGOCIERI DIFICILE

Prin urmare, toate opţiunile par deschise pentru coaliţii.

“S-ar putea ajunge la o diferenţă de un singur loc”, a avertizat analistul politic Tihomir Cipek, invitat la Nova TV. “Va fi un proces de negociere foarte dificil, va fi foarte dificil să se găsească un limbaj comun”, a opinat analistul.

După o campanie tensionată, care a semănat mai degrabă cu un meci de box între premier şi preşedinte, adeversari de lungă durată în politica croată, a venit timpul ca taberele să negocieze.

“Voi negocia cu toţi cei care doresc o Croaţie în care oamenii nu fură, în care nu există jafuri, în care oamenii nu sunt păcăliţi, în care cei care nu respectă codul rutier – ca să nu mai vorbim de codul penal – nu sunt numiţi în fruntea procuraturii naţionale”, a declarat preşedintele Zoran Milanovic, candidatul surpriză pentru postul de prim-ministru din partea stângii.

PREŞEDINTELE SE VREA PREMIER, PREMIERUL SE LAUDĂ CU SCHENGEN

Deşi judecătorii hotărâseră că este neconstituţională candidatura sa, dacă nu demisionează de la Preşedinţie, Milanovic, un social-democrat cu o tentă tot mai populistă, a făcut campanie ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, atacându-l dur pe rivalul său, premierul conservator în exerciţiu Andrej Plenkovic, cu preţul a numeroase jigniri şi insulte.

“Când ai de-a face cu hoţi şi sălbatici care profită de puterea lor, trebuie să reacţionezi aşa, trebuie să îţi arăţi muşchii”, s-a scuzat preşedintele.

Corupţia a fost mult timp călcâiul lui Ahile al partidului conservator (HDZ), ai cărui miniştri au fost nevoiţi să demisioneze în ultimii ani, pătând viaţa politică croată cu numeroase scandaluri. Acest lucru nu i-a împiedicat pe croaţi să se prezinte la vot în număr mare – peste 50% dintre alegători se prezentaseră la urne până la ora locală 16:30, faţă de 34% la aceeaşi oră la alegerile din 2020.

Adversar declarat al preşedintelui de ani de zile, premierul Andrej Plenkovic, în funcţie din 2016, şi-a făcut campanie pe o promisiune de stabilitate şi fiabilitate pentru cei 3,8 milioane de locuitori ai Croaţiei. În acelaşi timp, el a amintit că sub mandatul său ţara a aderat la zona euro şi la spaţiul Schengen.

“Multe lucruri au fost realizate în ultimii ani, dar există întotdeauna noi îndatoriri, noi provocări, noi probleme”, a declarat el după ce şi-a exprimat votul în capitala Zagreb. “Într-un context geopolitic care s-a schimbat semnificativ şi în faţa ameninţărilor la adresa securităţii, este important ca Croaţia să fie condusă cu seriozitate, responsabilitate şi încredere şi ca toţi cetăţenii noştri să fie în siguranţă. Croaţia are nevoie de oameni serioşi şi responsabili, astfel încât să poată fi protejată de toate crizele posibile”, a adăugat Andrej Plenkovic.

Membră a NATO din 2009 şi a Uniunii Europene din 2013, Croaţia rămâne una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu un salariu mediu lunar de 1.240 de euro.