Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rusia și Iran își unesc forțele monetare: sistemele naționale de plată ‘Mir’ și ‘Shetab’ vor fi interconectate

Publicat

in

Federația Rusă și Republica Islamică Iran au convenit să treacă la cel mai înalt nivel posibil de decontări reciproce în monede naționale, anunță agenția rusă de presă TASS.

Țările discută despre conectarea sistemelor de plată „Mir” și „Shetab” (sistemul de plată al Iranului), precum și despre funcționarea sistemelor naționale de transmitere a mesajelor financiare. Acest lucru a fost anunțat de copreședintele Comisiei interguvernamentale a Rusiei și Iranului, viceprim-ministrul Federației Ruse, Alexander Novak.

„Unul dintre subiectele cheie în timpul negocierilor a fost crearea condițiilor pentru decontările reciproce și trecerea plăților între entitățile și organizațiile noastre juridice. Este important ca am convenit să trecem pe cât posibil la decontările în monede naționale. Împreună cu băncile centrale am discutat despre distribuția și funcționarea sistemului de mesagerie financiară, precum și conectarea cardurilor de plată „Mir” și „Shetab”, a spus el în urma ședinței copreședinților comisiei interguvernamentale.

În acest moment, cardul Mir nu funcționează în Iran. S-a raportat că Iranul și Rusia discută problema conectării băncilor lor la Sistemul de transfer al mesajelor financiare – analogul rus al sistemului internațional de decontare SWIFT.

Din 10 martie, sistemele internaționale de plată Visa și Mastercard au încetat să funcționeze în Federația Rusă. Toate cardurile emise de băncile rusești au continuat să funcționeze în țară ca de obicei. Totuși, tranzacțiile transfrontaliere cu cardurile Visa și Mastercard au devenit indisponibile, atât pentru plata achizițiilor din magazinele online din străinătate, cât și pentru utilizarea acestor carduri în străinătate.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Alarmele din Franța au început să sune derutând turiștii. Românii au trecut și ei prin așa ceva

Publicat

in

De

O zi obișnuită la Paris, ora prânzului, iar străzile sunt pline de turiști, iar terasele par niște furnicare în momentul în care sirenele de avertizarea populației încep să răsune. Sunetul străbate capitala Franței timp de aproape 2 minute. Ce este ciudat e că, în afară de turiști, nimeni nu schițează niciun gest, relatează CNN.

Muzeul Canalelor din ParisFoto: Vincent Isore / Zuma Press / Profimedia Images

Este o întâmplare ciudată. Dar mai ciudat este că, în afară de câțiva turiști confuzi, nimeni nu pare să observe.

În Franța, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, sirenele – care avertizau bombardamente în Războiul Rece — au sunat în aproximativ 2.000 de orașe și sate din întreaga țară.

Astăzi, ele reprezintă avertismente privind dezastrele naturale sau industriale, dar cu războiul care se dezlănțuie în estul Europei, autoritățile franceze au hotărât să facă exerciții, iar alarmele sună pentru francezi la oră timp 1 minut și 41 de secunde în fiecare prima miercuri a fiecărei luni.

„Cu siguranță, dacă ar fi fost un război, l-am fi văzut la știri sau așa ceva”, spune Ali Karali, un turist din Londra, în timp ce a auzit sirena luna aceasta în fața Notre Dame din Paris.

„M-am gândit că ar putea fi important, dar dacă ar fi fost, oamenilor pare să nu le pese”, a spus el pentru CNN.

Exercițiile sunt necesare pentru a verifica dacă funcționează toate sirenele și, în caz că nu, să fie reparate cât mai curând posibil pentru a fi gata în caz că este o urgență reală.

Românii au trecut și ei nu demult prin aceeași experiență. S-a numit „Miercurea Alarmelor” și în prima miercuri din lună a avut un loc un test al sirenelor, care a început în 2017 și au fost verificate ultima dată înainte de începerea pandemiei.

”Erau pornite în fiecare săptămână, miercuri, și se verifica dacă funcționează. În timpul pandemiei nu a mai avut cine să facă asta”, a explicat pentru HotNews.ro Daniel Vasile, purtăror de cuvânt al ISU București-Ilfov.

Bucureștiul are 454 de sirene pentru avertizarea populației, însă doar 330 sunt funcționale. Mai mult, doar 187 sunt introduse într-un sistem de alarmare și pot fi acționate de la distanță, restul fiind acționate doar de la fața locului. Din cele 454, Primăria Capitalei are în gestiune 278, 155 fiind funcționale.

În România există trei tipuri de alarme: alarmă la dezastre (cinci sunete), prealarmă aeriană (trei sunete) şi alarmă aeriană (15 sunete).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Muncim ca să susținem statul român și să subzistăm! Românii își dau peste o treime din venituri pe taxe și cheltuieli

Publicat

in

De

Impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 33,2% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, în 2021, ridicându-se în medie la suma de 1.620 lei lunar pe o gospodărie.

Din acestea, impozitul pe salariu a reprezentat 15% (14,8% în 2020), iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) peste jumătate, 84,3% (84,5% în 2020), din totalul impozitelor, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2021, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 43% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 17,2% pentru cele de şomeri, 13,9% pentru gospodăriile de pensionari, 11,1% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 7,9% în cazul gospodăriilor de agricultori.

De altfel, subliniază INS, în anul 2021, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost de 12 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 8,2 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 7,4 ori mai mare decât al celor de pensionari şi de 6,4 ori mai mare decât al gospodăriilor de şomeri.

În profil teritorial, se înregistrează diferenţe relativ mari de nivel şi pondere a transferurilor între urban şi rural şi un grad mai scăzut de diferenţiere pe regiuni. Cuantumul impozitelor, contribuţiilor etc plătite în medie de o gospodărie din mediul urban a fost de 1,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile din mediul rural, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a fost de 36,7% şi, respectiv, de 26,9%. În profil regional, se remarcă amplasarea a două regiuni pe cele două extreme (inferioară şi superioară): Nord-Est, cu nivelul minim al acestui tip de cheltuieli de 1.091,3 lei lunar în medie pe o gospodărie (26,7% din cheltuielile totale) şi Bucureşti-Ilfov, cu nivelul maxim de 2.841,8 lei (39,2%), restul înregistrând niveluri între 1.267 – 1.829 lei şi ponderi în cheltuielile totale între 29,2% – 35,2%.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend