Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Romprest reacționează la mișcarea făcută de Clotilde Armand: ‘Nu cunoaștem care este obiectul contractului încheiat’

Publicat

in

După ce primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a adus un nou operator de salubritate pe perioada stării de alertă din Sectorul 1, Romprest reacționează.

Pe perioada stării de alertă, Clotilde Armand a adus în Sectorul 1, pentru a asigura curățarea străzilor, firma BRAI-CATA.

În acest context, Romprest a reacționat duminică, printr-un comunicat de presă.

„Compania Romprest Service SA multumeste public tuturor operatorilor de salubritate, competitori in piata serviciilor publice de profil, care au manifestat o conduita profesionala si morala ireprosabila si au refuzat sa fie atrasi in actiunile Primarului Sectorului 1 prin care se aduc grave prejudicii activitatii si imaginii Romprest si, mai ales, interesului public general. 

In ceea ce priveste tarifele practicate de Romprest in executarea contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubritate in Sectorul 1, pentru o corecta informare a celor interesati si pentru a fi evitata utilizarea in mass-media a unor formulari ambigue de genul „Romprest declara ca tariful este (…)”, am pus la dispozitia opiniei publice, intr-un comunicat postat pe site-ul oficial al companiei, romprest.eu, inca din data de 7 iunie 2021 (Drept la replica cu privire la postarea publicata pe site-ul Primariei Sector 1 in data de 07.06.2021 – click aici), facturile si Centralizatoarele anexa emise pentru activitatile de Salubrizare stradala (facturi care NU au fost achitate pentru servicii prestate si confirmate cu Bun de plata, in perioada 1 iulie 2020-15 octombrie 2020, si a caror executare silita a fost incuviintata in instanta). Aceste centralizatoare contin tarifele pentru activitatile si operatiunile serviciului aflate in vigoare la aceasta data. Mentionam ca tarifele pentru activitatile de salubrizare stradala si colectare separata si transport separat deseuri ale Romprest au fost aprobate prin Hotarare a Consiliului Local al Sectorului 1.

In ceea ce priveste tarifele practicate de catre operatorii agreati de catre autoritate pentru prestarea activitatilor de sortare/tratare si depozitare (n.r. la data prezentei nu exista contract valabil pentru activitatea de eliminare prin depozitare, Iridex nu mai are contract pe Sectorul 1) sunt platite de catre autoritate direct catre sortatori, implicit agreate, desi acestia se afla in contract cu Romprest.

Nu avem cunostinta in baza caror contracte vor fi decontate activitatile de sortare/tratare/depozitare aferente cantitatilor de deseuri care vor fi colectate si transportate de catre prestatorul angajat pe perioada starii de alerta, si nici nu cunoastem care este obiectul contractului incheiat de catre acesta si nici autoritatea contractanta.

Ceea ce putem sa clarificam pentru cei interesati este ca, functie de compozitia deseurilor colectate, respectiv procentul din fiecare tip de deseu pe care il contin (e.g. deseuri din constructii, deseuri vegetale, etc.), care se determina dupa predarea la statiile de sortare, tarifele sortatorilor se aduna in mod diferentiat, in sensul ca unele deseuri se sorteaza, altele se supun tratarii, altele se elimina prin depozitare direct.

Avand in vedere faptul ca acest contract se deruleaza de catre Romprest de 13 ani, in toate lunile anului (si iarna cand se arunca brazii de Craciun si vara cand se arunca cojile de pepeni si deseurile din constructii), datele pe care Romprest le poate furniza, pe baza raportarilor transmise lunar, trimestrial si anual autoritatilor locale si de mediu, sunt cifre statistice.

Pe baza acestor date statistice (in baza raportarilor intocmite vreme de 13 ani), se pot determina cantitati/densitati medii anuale si, in consecinta, tarife compuse medii (colectare + transport + sortare/ tratare/ depozitare) rezultate conform compozitiei deseurilor.

Asa dupa cum am afirmat in repetate randuri si dupa cum am si demonstrat, stam la dispozitia tuturor celor interesati cu documente ale contractului si cu toate informatiile necesare pentru ca toate autoritatile, institutiile si organele abilitate, precum si toti vectorii de opinie din societatea civila sa se poata informa corect si obiectiv.”, transmite Romprest.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Criza energetică a provocat panică în piață: marii jucători încep să-și retragă banii

Publicat

in

De

Pe fondul unor presiuni inflaţionist determinate de criza din energie, dar şi ca urmare a aşteptărilor investitorilor ca atât BNR, cât şi alte bănci centrale să înceapă un ciclu mai agresiv de creştere a dobânzilor, fondurile mutuale înregistrează primele retrageri de bani din august 2020, scrie ZF.

Astfel, în septembrie 2021 inves­ti­torii au retras 67 milioane de lei din fon­durile de investiţii, din care cea mai mare parte au venit de la fon­durile de obligaţiuni, respectiv 175 mi­lioane de lei, instrumente de investiţii ale căror ran­damente au fost afectate de creşte­rea dobânzilor. În cazul obligaţiunilor, atunci când dobânzile cresc, randa­mentul se diminuează, fiind aşadar o relaţie invers proporţională, informează Mediafax.

„Creşterea dobânzilor din ultima perioadă a afectat pe termen scurt randa­mentele fondurilor de obliga­ţiuni, ceea ce explică retragerile din septembrie, însă această evoluţie este benefică pentru performanţa fondu­rilor cu venit fix pe termen mai lung şi cred că în viitor acest segment îşi va re­câştiga atractivitatea“, spune Adrian Cojocar, Patria AM. Pe lân­gă fondurile de obligaţiuni, retrageri au fost înregistrate şi la fondurile din categoria „alte fonduri“.

Pe de altă parte, în septembrie 2021 fondurile de acţiuni au avut in­trări din partea investitorilor, ceea ce arată pe de o parte o posibilă mi­graţie dinspre zona fondurilor de ob­liga­ţiuni, iar pe de altă parte că ac­tuala criză guvernamentală nu îi spe­rie pe cei cărora le place riscul în investiţii.

De la începutul anului 2021 şi până în septembrie, intrările în fon­du­rile mutuale sunt de circa 2,6 miliarde de lei, arată datele Asociaţiei Admi­nis­tratorilor de Fonduri. În aceeaşi perioadă din 2020, retragerile de bani erau de circa 4 mld. lei, o sumă record.

„Intrările nete în fonduri de la începutul anului sunt consistente, iar acest aflux este cu atât mai mult de apreciat ţînând cont de contextul economic şi social în care se produce, respectiv pandemia de SARS-Cov2 care încă nu s-a încheiat“, spune Jan Pricop, director executiv al AAF.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

ACTUAL

Nelu Tătaru, mesaj clar: ‘Politicienii ar trebui să înțeleagă că partea medicală e a medicilor, partea politică e a politicienilor’

Publicat

in

De

Întrebat dacă României i s-ar potrivi un sistem medical asemănător cu cel din Germania sau Marea Britanie, fostul ministru al Sănătății a explicat că „societatea românească are un tipic aparte. S-a vorbit de o subfinanțare, în acest moment vorbim de subfinanțare. Medicina și sănătatea românească… un sac fără fund atât timp cât nu vom corecta managementul din sănătate. Spuneam anul trecut ca 80% dintre managerii de spital nu au ce cauta, pastrez aceeași proporție.

Componenta medicală este importantă într-o societate. Politic nu poti castiga niste alegeri fara un program pe educație și medical. Cred că a venit un moment , la 30 de ani de la revoluție să facem acel declic. Noi nu știm, nu avem un pachet de bază, minim, ne raportam la o masa mare de neasigurati, la un sistem medical care încă îl cuantificăm. Încă mai asteptam la jumatatea anului acel contract-cadru sa vedem cu cât este plătit un spital, un medic de familie, un laborator”, a declarat Nelu Tătaru la Realitatea PLUS.

În același timp, Nelu Tătaru a vorbit despre nevoia unei discipline în sistemul medical și a amintit despre situația de la Spitalul județean Suceava, în primul val de pandemie, când orașul Suceava și alte câteva localități limitrofe deveniseră focarul COVID-19 al țării.

„A trebuit sa pun medici militari, managemente militare. Disciplina, rezistența la situații dificile a fost alta. Cred ca am invatat mult anul trecut. Instrumentele cu care trebuie să tratăm pandemia nu mai sunt ca anul trecut”, a declarat Nelu Tătaru.

„Anul 2021 e anul asumarii și deciziilor. Politicienii ar trebui să înțeleagă că partea medicală e a medicilor, partea politică e a politicienilor, dar suntem într-o criză sanitară. Totul trebuie folosit în această criză”, a mai spus Nelu Tătaru, adăugând că este nevoie de o schimbare, „o asumare, o decizie și  mai putin populism. Să ne amintim satul românesc, unde dascălul, preotul, doctorul dezvoltau acea comunitate”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend