Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Românii majori ar putea să încheie parteneriate civile în locul căsătoriilor

Avatar

Publicat

in

Cetatenii români trecuți de vârsta majoratului sau persoanele care au rezidență în țara noastră vor putea încheia parteneriate civile și vor putea beneficia de aproximativ aceleași drepturi de care se bucură și persoanele căsătorite, potrivit unui proiect de act normativ înregistrat recent la Senat pentru dezbatere.

Propunerea legislativă privind parteneriatul civil, ce a fost înregistrată de curând la Senat pentru dezbatere, prevede introducerea în legislația locală a unei noi forme de forme legale de conviețuire. Pentru a se putea aplica, proiectul de act normativ are nevoie de aprobarea Parlamentului, de promulgare și de publicare în Monitorul Oficial.

Publicitate

Mai exact, proiectul de act normativ va permite persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani și dețin cetățenia română să încheie un acord de comuniune civilă, cunoscut sub numele de parteneriat civil. Un astfel de parteneriat civil va putea fi încheiat nu numai de cetățenii români, ci și de cei străini, dar aceștia trebuie să aibă reședința în România de mai mult de un an.

Potrivit propunerii, persoanele care vor încheia un parteneriat civil vor avea o serie de drepturi și obligații în raport cu partenerul, și anume ei vor avea dreptul de a decide în comun asupra aspectelor importante ale vieții lor împreună, vor beneficia de dreptul la protecția vieții private și de cuplu, vor avea aceleași drepturi procedurale și de statut în instanțe sau proceduri administrative precum persoanele căsătorite, dar vor avea și obligații, spre exemplu, obligația de a-și acorda asistență reciprocă și îngrijire în caz de boală.

Parteneriatele civile vor putea fi încheiate numai de către persoanele cu discernământ, cu acordul expres al persoanelor ce formează cuplul și în fața unui registrator, care, în urma depunerii unei solicitări din partea cuplului, stabilește data la care se va încheia parteneriatul, dar nu la mai mult de șapte zile de la data depunerii cererii. Încheierea parteneriatului civil va avea loc, în funcție de decizia registratorului, la sediul primărieisau într-un alt loc adecvat, nu va implica niciun cost, iar la eveniment nu este nevoie de martori.

De asemenea, un parteneriat civil nu va putea fi încheiat între persoanele care sunt rude de până la gradul al patrulea, chiar dacă gradul de rudenie derivă din adopție sau dacă una dintre persoanele care formează cuplul este deja implicată într-un parteneriat civil sau într-o căsătorie.

Inițiatorii își motivează propunerea prin creșterea continuă a numărului de nașteri în afara căsătoriei, care în 2015 au depășit numărul nașterilor din cadrul căsătoriei, iar copiii născuți în afara căsătoriilor nu au aceleași drepturi precum cei născuți într-o căsătorie și prin faptul că România este, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia, una dintre cele șase țări din Uniunea Europeană care nu oferă cetățenilor săi posibilitatea de a-și oficializa relația de cuplu fără a fi obligați să se căsătorească și să beneficieze de anumite drepturi.

Atenţie! Prevederile proiectului legislativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Linia ferată Gara de Nord – Aeroportul Otopeni este gata: Lucian Bode anunță când va fi dată în folosință

Avatar

Publicat

in

De

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, anunţă că în luna octombrie a acestui an linia de cale ferată care face legătura între Gara de Nord din Bucureşti şi Aeroportul ”Henri Coandă” Otopeni va fi dată în funcţiune, constructorii mai având de finalizat câteva lucrări pe două tronsoane.

Potrivit ministrului Lucian Bode, la linia de cale ferată Gara de Nord – Otopeni, pe tronsonul dintre Mogoşoaia şi Baloteşti, care are aproximativ 8 kilometri, se lucrează la dublarea liniei de cale ferată, în timp ce pe racordul care leagă aeroportul de linia de cale ferată Mogoşoaia-Baloteşti şi care are aproximativ 3 kilometri, se lucrează, fiind realizat în proporţie de peste 90 la sută, cu un termen de finalizare de 26 august, conform contractului.

Publicitate

Citește și: Tudose, atac devastator la adresa PNL și USR-PLUS: ‘Mor oamenii cu zile, dar puritanii politicii românești se bat pe transferuri îmbibate de principii’

”Termenul de finalizare conform contractului era 26 august, însă am avut câteva blocaje legate de decizii ale instanţei pe care nu am vrut să le încălcăm şi am aşteptat deciziile instanţei şi astăzi putem spune că am reuşit să montăm şi ultimele pile peste drumul naţional şi se lucrează acolo. Contractul pentru dublarea liniei este octombrie, contractul pentru racord era 26 august. Eu cred că la începutul lunii octombrie vor fi finalizate ambele contracte şi în 15 minute vom putea circula pe cei 19,5 kilometri de la Gara de Nord la Otopeni cu patru staţii de oprire”, a declarat ministrul Transporturilor, luni seară, la Realitatea Plus.

Bode a menţionat că vor exista parcări în zona staţiilor şi că varianta va fi una ”foarte la îndemână” pentru a ajunge la aeroport din Capitală.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Bulgarii se plâng mai rău decât românii: Spun că ies în stradă pentru că ţara lor este cea mai săracă şi coruptă din UE, la 13 ani de la aderare

Avatar

Publicat

in

De

Insatisfacţie, ruşine şi saturaţie, acestea sunt sentimentele manifestate de numeroşi bulgari care protestează în stradă pentru că ţara lor este cea mai săracă şi coruptă din UE, la 13 ani de la intrarea în blocul comunitar şi după o tranziţie eşuată în care dictatura comunistă a lăsat loc unei oligarhii ce domină politica şi economia, printre protestatari fiind şi multe persoane revenite în ţară în urma pandemiei, scrie agenţia EFE într-un reportaj publicat luni, potrivit Agerpres.

Această nemulţumire, latentă de mulţi ani şi combinată acum cu efectele economice şi sociale ale pandemiei, a explodat într-un val de proteste masive care cer de patru săptămâni demisia guvernului şi o regenerare a clasei politice şi a instituţiilor statului.

Publicitate

Citește și: Moment penibil pentru Nelu Tătaru la unitatea mobilă de Terapie Intensivă din Galați: ‘Ați văzut și dumneavoastră ce s-a întâmplat’

Furia manifestanţilor, majoritatea cu vârste între 20 şi 45 de ani, este îndreptată împotriva premierului de dreapta Boiko Borisov şi a procurorului general Ivan Gheşev, pe care-i acuză că servesc interesele unei oligarhii economice şi nu pe cele ale cetăţenilor.

”În Bulgaria nu am trăit niciodată în democraţie. Avem o oligarhie care controlează toate instituţiile, nu recunoaşte echilibrul puterilor, în timp ce procesul electoral este corupt şi manipulat de mass-media”, spune Atanas Şarkov, unul dintre tinerii participanţi la proteste şi care au instalat corturi în centrul Sofiei.

Citește și: Ultimă oră! Traian Băsescu face praf, în direct, alianța PNL-USR-PLUS: ‘Alianța marxisto-liberală’

Tranziţia către democraţie a fost ghidată în Bulgaria de foştii lideri comunişti. ”A fost o lovitură de palat, ordonată şi dirijată de Moscova, care a condus la o privatizare ce a fost un furt de bunuri publice. Liderii Partidului Comunist au devenit capitalişti de azi pe mâine. Aşa s-a născut oligarhia perpetuată până în prezent”, explică Konstantin Sabcev, profesor de istorie la Universitatea din Sofia.

”Un protest moral, al unei generaţii cu vârste între 15 şi 45 de ani, care refuză să trăiască într-un stat ce seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin”, astfel descrie actualele manifestaţii Evgheni Dainov, profesor de ştiinţe politice la New Bulgarian University şi care crede că instituţiile statului bulgar sunt sechestrate de această oligarhie.

De-a lungul perioadei de tranziţie peste două milioane de bulgari şi-au părăsit ţara. Conform datelor oficiale din august 2019, circa 900.000 de bulgari lucrau în străinătate, mai ales în vestul Europei. Pandemia de coronavirus i-a forţat numai în luna martie pe circa 200.000 dintre ei să revină acasă. Mulţi dintre aceştia se numără acum printre tinerii care participă la proteste.

Citește și: Care sunt cele șase categorii de simptome ce pot prevedea cât de grav va evolua afecțiunea unui pacient cu SARS-CoV-2

Potrivit unui diplomat european care a cerut să nu i se dea numele, Bulgaria a pierdut după anul 1989 mai multe oportunităţi de a se elibera de ”moştenirea nocivă” a dictaturii comuniste şi şi-a creat un ”sistem al fărădelegii, dezordinii şi lipsei de perspectivă” pe care mulţi bulgari îl identifică prin două nume: Ahmed Dogan şi Delian Peevski.

Primul este un fost agent al poliţiei secrete comuniste, devenit milionar şi care până în 2013 a condus Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), partidul minorităţii turce. Deşi a fost mereu în opoziţie şi este abia a treia forţă politică în parlament, DPS ”controlează zone extinse ale sistemului instituţional bulgar: judiciar, executiv şi legislativ”, potrivit analistului politic Ognian Mincev.

Formaţiunea DPS, controlată din umbră de către Ahmed Dogan, a garantat stabilitatea parlamentară a tuturor guvernelor după 1989, atât a celor conduse de Partidul Socialist, moştenitor al celui comunist şi aflat acum în opoziţie, cât şi a celor conduse de partidele de dreapta, cum este în prezent cazul partidului GERB al premierului Borisov.

Detonatorul actualelor proteste a fost tocmai difuzarea la începutul lui iulie a unei înregistrări video care arăta cum poliţişti dau afară un politician al opoziţiei de pe o plajă publică folosită de Dogan ca şi când ar fi fost proprietatea sa privată.

La rândul său, Delian Peevski este un protejat al lui Dogan şi patron al unui imperiu mediatic. Numirea sa în anul 2013 la conducerea serviciului de spionaj a provocat un val de proteste pe care mulţi îl consideră un precursor al celui actual.

”Din nefericire, 2013 a fost ultima dată în aceşti 30 de ani când Bulgaria a pierdut ocazia de a deveni un stat de drept. Nimic nu s-a schimbat de atunci”, spune diplomatul european menţionat anterior. În opinia acestuia, concentrarea mass-media în mâinile lui Peevski este cea care a adus Bulgaria pe locul 111, din 180, în indicele libertăţii presei realizat de ONG-ul Reporteri fără Frontiere.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend