Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Romanii din Irlanda ii cer Ministrului de Externe infiintarea mai multor sectii de vot, pentru turul doi al alegerilor prezidentiale: Este inadmisibil sa existe o singura sectie de votare

Publicat

in

Organizatia Romanian Community of Ireland a cerut printr-o scrisoare deschisa adresata Ministrului de Externe si Ministrului delegat pentru Romanii de Pretutindeni infiintarea mai multor sectii de vot in Irlanda, pentru alegerile prezidentiale din 16 noiembrie 2014. “Este inadmisibil ca, in conditiile in care in Irlanda locuiesc peste 40.000 de romani, sa existe doar o singura sectie de votare, la sediul Ambasadei Romaniei la Dublin”, se arata in apelul comunitatii romanesti.

Amintim ca Institutul pentru Politici Publice a anuntat ca ofera asistenta juridica gratuita oricarui roman din afara care vrea sa dea in judecata Ministerul de Externe – autoritatea responsabila de organizarea conditiilor pentru votarea in diaspora. Detalii aici

Scrisoarea deschisa trimisa de Organizatia Romanian Community of Ireland catre Ministrul Afacerilor de Externe si catre Ministrul delegat pentru Romanii de Pretutindeni

“In atentia domnului Titus Corlatean, Ministrul Afacerilor Externe
domnului Bogdan Stanoevici, Ministru delegat pentru Romanii de Pretutindeni

Stimate Domn Ministru,

Organizatia Romanian Community of Ireland (Comunitatea Romaneasca din Irlanda) doreste sa isi exprime, prin aceasta scrisoare deschisa, dezamagirea vis-a-vis de decizia Ministerului de Externe de a organiza in Irlanda doar o singura sectie de votare.

Este inadmisibil ca, in conditiile in care in Irlanda locuiesc peste 40.000 de romani, sa existe doar o singura sectie de votare, la sediul Ambasadei Romaniei la Dublin. Multi dintre cei prezenti au asteptat la rand 2-3 ore, in frig si ploaie, cu copii mici. Au facut acest lucru pentru a-si exercita dreptul garantat de Constitutie la vot si din spirit de responsabilitate civica. Sectia de vot si comisia au functionat la capacitate maxima si au facut tot ceea ce se putea, date fiind conditiile (sala destul de mica pentru numarul mare de participanti).

In final, doar 2275 dintre cei care s-au deplasat la sectia de votare au reusit sa isi exprime votul. Multi dintre cei care inca asteptau la coada la orele 21.00, nu au mai putut intra in sectia de votare, acestia fiind rugati de politie sa paraseasca sediul sectiei de votare, dupa indelungi insistente. Unii dintre acestia au calatorit de la distante de peste 300 de km de Dublin. Multi dintre cei care s-au deplasat la sectia de vot au plecat pentru ca nu au mai avut timpul necesar sa astepte 2-3 ore, conditionati fiind de munca si angajamente familiale.

Consideram ca, pentru a-si putea exercita drepturile civice garantate de Constitutia Romaniei, este necesar sa se puna la dispozitia cetatenilor romani rezidenti in Republica Irlanda mai multe sectii de vot, in special in zonele din sudul si vestul tarii (Cork si Limerick) si suplimentarea cu inca o sectie de vot in zona metropolitana Dublin.

Firma Nahoi &Co Law Firm, companie romaneasca de avocatura, cu sediul in 8 New Cabra Road, Phibsborough, Dublin 7 (zona accesibila si cunoscuta multor romani din Irlanda), avand spatiul necesar, doreste sa il puna la dispozitia Biroului Electoral Central, pentru deschiderea unei a doua sectii de vot, cu sprijinul organizatiei Romanian Community of Ireland, cel mai vechi ONG legal constituit in Irlanda. Comitetul Romanian Community of Ireland doreste sa sprijine Ambasada Romaniei la Dublin si Biroul Electoral Central in organizarea sectiei de votare, pentru o mai buna functionare si pentru a facilita accesul la vot al tuturor celor care vor dori sa isi exercite drepturile civice la data de 16 Noiembrie 2014.

Va multumim anticipat!

Cu respect,
Daniela Jurj
Presedintele Comitetului organizatiei Romanian Community of Ireland”

Citeste si:

Vezi mai jos cum si-au batut joc autoritatile de romanii din strainatate care au vrut sa voteze:

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Pandemia are EFECTE EXTREME în rândul elevilor din Români: CRESC cazurile de violență și tentativele de suicid

Publicat

in

De

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, duminică, la Prima TV, că pierderile educaţionale sunt foarte mari din cauza pandemiei de coronavirus şi că se observă o creştere îngrijorătoare a fenomenului de bullying, dar şi o creştere a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Sorin Cîmpeanu a declarat, duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că pierderile educaţionale generate de pandemia de coronavirus şi şcoala online sunt greu de recuperat, dar că pot fi recuperate cu răbdare şi perseverenţă, scrie News.ro.

”Pierderile educaţionale sunt foarte mari, sunt foarte greu de recuperat şi pot fi recuperate doar cu perseverenţă, cu răbdare şi, mai cu seamă, cu efortul fiecărui cadru didactic, efortul şi priceperea fiecărui cadru didactic”, a afirmat ministrul. Sorin Cîmpeanu a adăugat că, pe lângă pierderile educaţionale, există ”o explozie a fenomenului de bullying”

”Există o explozie a fenomenului de bullying în şcoli, extrem de gravă. O spun psihologii, cei cu pregătire, cu competenţă a se pronunţa asupra acestui subiect. Există, vedem bine, din păcate, doar în ultimele zile, o multiplicare a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Există, şi o spun iarăşi medicii, o multiplicare a afecţiunilor oftalmologice”, a mai afirmat Sorin Cîmpeanu. Acesta a vorbit şi despre adâncirea diferenţelor care existeu oricum în sistem: ”Există, şi o spun eu în calitate de ministru al Educaţiei, o adâncire a inechităţilor deja existente în sistemul românesc de învăţământ – între oraş şi sat, între medii defavorizate şi medii mai norocoase din perspectivă socială şi materială”.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că este îngrijorătoare situaţia abandonului şcolar în România, iar cifrele erau grave înainte de pandemie. În 2020, unul din patru copii din mediul rural renunţa la şcoală înainte de a termina gimnaziul. ”Pandemia a amplificat aceste cifre”, afirmă ministrul, care precizează că şi la studenţi situaţia este gravă. ”Sunt studenţi care încheie al doilea an universitar şi nu au văzut cum arată un amfiteatru”, a mai declarat Cîmpeanu.

”Există o creştere îngrijorătoare a abandonului şcolar (…) Am ajuns la 15,3 la sută, în 2019 şi am crescut în 2020 la 15,6 la sută. La sate, procentul e de 26 la sută, din păcate. Acestea sunt datele din 2020. Privesc cu mare îngrijorare către INS (…) România şi-a asumat o ţintă de reducere de 11,3 la sută. Nu numai că am ratat această ţintă, dar pandemia a amplificat aceste cifre. Erau, într-adevăr, 15,6 la sută medie naţională, sub media europeană, sub ţinta asumată, în mediul urban. Dar în mediul rural abandon de 25-26 la sută înseamnă că unul din patru elevi, în 2020 părăseau sistemul de învăţământ înainte de a încheia măcar nivelul gimnazial”, a declarat, duminică, Sorin Cîmpeanu, a Prima TV.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Criza din Mali se acutizează: fostul președinte Boubacar Keita a murit la 76 de ani

Publicat

in

De

Fostul preşedinte malian Ibrahim Boubacar Keita, care a condus Mali între 2013 şi 2020, a murit duminică la domiciliul său din Bamako la vârsta de 76 de ani, relatează AFP, citând un membru al familiei. “Preşedintele IBK a murit în această dimineaţă, la ora 09.00 (GMT şi locală), la domiciliul său din Bamako”, a declarat pentru AFP un membru al familiei, relatează Agerpres.

Această informaţie a fost confirmată de mai mulţi membri ai familiei sale şi de anturajul său. Ibrahim Boubacar Keita, ales preşedinte al Mali în septembrie 2013, a fost înlăturat de la putere de militari în august 2020.

Cauza decesului nu a fost precizată.

Mali, deja afectat de o gravă criză de securitate şi politică după declanşarea unor insurecţii pentru obţinerea independenţei şi respectiv jihadistă în 2012, se confruntă de o săptămână şi cu puternice sancţiuni din partea CEDEAO (Comunitatea economică a statelor vest-africane).

Keita, care avea o orientare de stânga, a avut o ascensiune fulgerătoare în mandatul lui Alpha Oumar Konaré, primul preşedinte (1992-2000) din era democratică a Mali. El a fost prim-ministru între 1994 şi 2000.

Candidat fără succes în alegerile prezidenţiale din 2002, el şi-a luat revanşa ajungând în Palatul Koulouba, sediul preşedinţiei maliene de la Bamako, în 2013. El a fost reales în 2018 în faţa lui Soumaila Cissé, pe atunci lider al opoziţiei care a murit în decembrie 2020 de COVID-19.

Lovitura de stat care l-a înlăturat de la putere pe Keita în august 2020 a fost urmată de o a doua, în mai 2021. Junta condusă de colonelul Assimi Goita şi-a anunţat intenţia de a conduce ţara timp de mai mulţi ani, deşi anterior se angajase să organizeze pe 27 februarie alegeri prezidenţiale şi legislative pentru a permite revenirea civililor la putere.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend