„Inițiativa celor Trei Mări” (3SI) comportă potențialul unui principal instrument de politică externă a Kievului, consideră Constantin Eggert, expert citat de Deutsche Welle” în contextul recentei reuniuni de la Vilnius, la care pentru întâia dată a participat și Republica Moldova, în calitate de partener asociat al acestui aranjament internațional, transmite IPN cu referință radioteleviziunea letonă, relatează stiripesurse.md

În luarea sa de cuvânt în capitala baltică, premierul Dorin Recean a relevat că Republica Moldova este dispusă să contribuie la reconstrucția Ucrainei. Și este importantă consolidarea eforturilor, resurselor și a expertizei statelor pentru depășirea provocărilor în acest sens. „Investind în colaborare și valorificând interesele noastre comune în domeniul infrastructurii, al energiei și al digitalizării, putem construi o regiune dezvoltată și puternică, în care toate națiunile vor prospera”, a declarat premierul Dorin Recean la reuniunea asociației constituite pentru a dezvolta transportul, infrastructura și infrastructura energetică a țărilor participante.

Pe lângă aceasta, Constantin Eggert consideră că realitățile invaziei ruse în Ucraina îi atribuie „Inițiativei celor Trei Mări” și valențele unui club economic pentru sprijinirea flancului estic al NATO. Esența majorității proiectelor Inițiativei este distanțarea maximă și independența față de Rusia. De la începutul invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, multe dintre ele au căpătat semnificație militară. De exemplu, proiectul căii ferate de mare viteză Rail Baltica, mult întârziat, Tallinn-Varșovia, conceput pentru a pune definitiv capăt moștenirii feroviare sovietice din Țările Baltice, literalmente „a prins viață” după ce a devenit una dintre prioritățile Inițiativei celor Trei Mări. În viitor, se preconizează că pe această rută vor fi alimentate bazele aliaților NATO din regiunea baltică.

Expertul prognozează că la sud, Ucraina aflată în război, și Moldova, sub amenințarea permanentă a intervenției ruse, poate suscita în viitorul apropiat atenția participanților la Marea Neagră. Aceasta se suprapune pe interesul NATO față de regiune. Dar și a Kievului, care ar putea folosi situația pentru a-și realiza propriile interese.

În esență, suveranitatea Moldovei de astăzi poate fi garantată doar de două țări vecine – Ucraina și România, afirmă Constantin Eggert. Însă reticența conducerii române pentru un conflict cu Moscova este de înțeles: la București se tem că ciocnirea ar putea genera o confruntare între Rusia și NATO. Pentru Ucraina, însă, apariția unui cap de pod rusesc în Găgăuzia, de exemplu, ar pune sub lovitură directă Odesa.

În acest sens, expertul accentuează că este în interesul național al Ucrainei să acorde o maximă susținere politică Moldovei, inclusiv prin structurile Inițiativei Trei Mări. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, înțelege acest lucru. Ea nu a fost la Vilnius, dar a cerut Occidentului să furnizeze Ucrainei un „număr mare” de sisteme de apărare aeriană, conchide sursa.

Black Sea Oil&Gas (BSOG), alături de partenerii săi Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, concesionari ai perimetrului offshore de gaze naturale Midia, au dat în judecată statul după majorarea cotelor de redevență impusă de Guvernul României. Modificarea, care a intrat în vigoare în toamna anului 2023 prin Ordonanța de Urgență a Guvernului din 27 octombrie, a crescut cotele de redevență pentru gaze naturale, afectând direct concesionarii care contribuie cu aproximativ 10% la producția internă de gaze a României, notează profit.ro.

Detaliile majorării redevenței

Ordonanța de Urgență a modificat cotele de redevență pentru gaze naturale, crescându-le semnificativ, de exemplu de la 3,5% la 4,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi pe trimestru, și până la un salt de la 13% la 15% pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane metri cubi pe trimestru. Aceste majorări reprezintă un punct de tensiune major între sectorul energetic și statul român.

Răspunsul concesionarilor

În replică, BSOG, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia au contestat în instanță această decizie, argumentând neconstituționalitatea adresei ANRM prin care au fost notificați despre noile cote. Conform legii, clauzele de stabilitate ale licențelor ar trebui să protejeze concesionarii de modificări legislative pe durata acordurilor petroliere. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a explicat că noile cote de redevență vor fi aplicabile doar acordurilor petroliere care urmează să fie încheiate în viitor.

“Conform tuturor principiilor de drept relevante în acest caz, prevederile OUG nr. 91/2023 sunt (și pot fi) aplicabile doar acordurilor viitoare, nu și celor aflate în derulare. Mai mult decât atât, pe lângă prevederile foarte clare din Legea petrolului, titularii de acorduri petroliere offshore beneficiază suplimentar și de protecția oferită de stabilitatea din Legea offshore. În paralel cu acțiunea în justiție, care este o practică standard menită să ne protejeze drepturile, lucrăm în continuare cu ANRM pentru clarificarea situației și obținerea unui punct de vedere scris al Agenției care să confirme faptul că OUG nr. 91/2023 nu este aplicabilă în ceea ce ne privește”, a declarat, pentru Profit.ro, CEO-ul BSOG, Mark Beacom.

Alte confruntări legale

Pe lângă conflictul cu ANRM, BSOG și partenerii săi se confruntă și cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), contestând amenzile impuse pentru presupusa nerespectare a obligațiilor de vânzare a gazelor la prețuri reglementate, obligație care a devenit efectivă din 2022. Companiile susțin că această lege nu poate fi aplicată retroactiv pentru contractele încheiate înainte de adoptarea ei, astfel concesionarii fiind deja angajați prin contracte de vânzare preexistente.