Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

România a primit joi primii bani din PNRR / Șefa Comisiei Europene: Acum, cuvântul cheie este implementare – UPDATE

Publicat

in

Comisia Europeană a anunțat că a virat joi României prima tranșă de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,8 miliarde de euro prefinanțare, reprezentând 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, executivul european a transferat joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Plata de prefinanțare va sprijini începerea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de Redresare și Reziliență al României.

Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde de euro – granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Comisia Europeană amintește câteva obiective din PNRR-ul României:

  • Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.
  • Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.
  • Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.

Ursula von der Leyen: Acum, cuvântul cheie este implementare

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe Twitter „vești bune pentru România”: prima tranșă de bani în cadrul NextGenerationEU.

  • „Împreună vom asigura tranziția verde și digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică. Acum, cuvântul cheie este implementare. Suntem gata să vă sprijinim”, a scris Ursula von der Leyen.

Câți bani va mai primi România prin PNRR în 2021

Guvernul precizează că tranșa primită joi prin PNRR reprezintă 1,851 de miliarde de euro din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021.

Până la finalul anului, România va primi și împrumutul de prefinanțare de 1,942 miliarde de euro.

În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, mai spune Guvernul.

Potrivit Executivului, pentru anul 2021 și pentru primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Cele cinci obiective atinse sunt, conform Guvernului:

  • Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR);
  • Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
  • Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
  • Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
  • Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții, adaugă Guvernul.

Cum este structurat PNRR-ul României

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

Cei șase piloni sunt:

  • tranziția verde,
  • transformarea digitală,
  • creștere inteligentă,
  • coeziune socială și teritorială,
  • sănătate și reziliență economică, socială și instituțională,
  • politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune două reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro – totul cu termenul limită 2026.

Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.

Citește și: Poziție tranșantă a Comisiei Europene după ce PSD a cerut renegocierea PNRR: Doar în cazuri excepționale un stat membru poate solicita revizuirea PNNR / Accentul trebuie să fie acum pentru implementarea reformelor


Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Rusia declară că e în război cu Occidentul: ‘Ei oscilează între un război hibrid şi un conflict armat deschis cu Moscova’

Publicat

in

De

Țările occidentale oscilează între un război hibrid şi un conflict armat deschis cu Moscova, consideră secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, citat de EFE şi Interfax, transmite Agerpres.

„Evenimentele din Ucraina demonstrează că Occidentul încearcă să oscileze la limita între acţiuni hibride şi un conflict armat deschis cu ţara noastră pentru care nu încetează să se pregătească”, a declarat Patruşev vineri, la Taşkent, într-o reuniune a secretarilor Consiliilor de Securitate din ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO).

În opinia sa, Washingtonul creează o situaţie similară în jurul Chinei, „aşa cum a demonstrat recenta provocare a SUA în Taiwan”.

Înaltul responsabil de la Moscova, citat de agenţia Interfax, a acuzat de asemenea Ucraina de atacuri asupra centralei nucleare din Zaporojie, ocupată de trupele ruse, avertizând că, dacă bombardamentele vor duce la o catastrofă, consecinţele acesteia se vor resimţi în „fiecare colţ al lumii”.

„Washingtonul, Londra şi acoliţii lor vor purta întreaga responsabilitate pentru aceasta”, a declarat Patruşev, citat de Interfax.

„Washingtonul şi aliaţii săi regionali, în primul rând Londra, promovează proiecte exclusiv benefice unui grup restrâns de ţări privind extinderea blocurilor militare existente şi crearea unora noi în diferite regiuni ale lumii”, a mai spus el.

Patruşev a acuzat în special Statele Unite ale Americii că utilizează „operaţiunea militară specială” rusă în Ucraina ca pretext pentru desfăşurarea unei „campanii antiruseşti la scară globală”.

În acelaşi discurs, Patruşev, unul dintre ‘ulii’ de la Kremlin, a reiterat deja un cunoscut narativ al Moscovei că, în cursul actualei „operaţiuni militare speciale”, Rusia luptă împotriva regimului de la Kiev, care „a ajuns ilegal la putere cu sprijinul Occidentului” în 2014.

Conform acestei teorii, prin care Moscova îşi justifică actualul război în Ucraina, Occidentul ar fi organizat în 2014 o lovitură de stat în Ucraina pentru a o folosi drept cap de pod pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi „a crea un precedent pentru fragmentarea în continuare a etnosului rusesc în scopul eradicării sale complete”, potrivit Interfax.

Rusia numeşte lovitură de stat mişcarea de contestare din Ucraina, care s-a declanşat în noiembrie 2013, după ce fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici a refuzat în ultimul moment în mod unilateral să semneze Acordul de asociere a ţării sale la UE în contextul unor presiuni puternice din partea Moscovei, mişcare care a culminat cu fuga lui Ianukovici în Rusia şi instalarea forţelor prooccidentale la Kiev.

Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării avertizase joi că dispune de informaţii potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac terorist vineri la centrala nucleară din Zaporojie (sud), vizată de numeroase bombardamente în ultima vreme de care Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc.

În special, „personalului i s-a spus să rămână acasă” şi că doar „o mică parte din personalul operativ” are voie să intre vineri în incinta centralei, a indicat GUR într-un comunicat, citat de agenţia Unian.

În plus, potrivit GUR, la şedinţa de joi după-amiază a conducerii centralei nucleare din Zaporojie nu au fost prezenţi reprezentanţi ai companiei de stat ruse Rosatom, care participaseră la toate astfel de întâlniri de când centrala a fost ocupată de forţele ruse.

Direcţia de informaţii militare ucrainene mai indică şi faptul că reprezentanţii Rosatom „au părăsit subit complet teritoriul centralei”.

„Având în vedere cantitatea de arme care se află în prezent pe teritoriul centralei nucleare, precum şi bombardamentele provocatoare repetate, există o mare probabilitate a unui atac terorist la scară largă asupra instalaţiei nucleare”, avertizase GUR.

Agenţia ucraineană de presă Unian a transmis vineri că invadatorii ruşi îşi retrag echipamentele din Energodar, oraşul unde se află centrala din Zaporojie. Tehnica rusească se îndreaptă spre satele din apropiere. Motivele acestor acţiuni ale invadatorilor sunt necunoscute, nota aceeaşi agenţie de presă.

Pe parcursul zilei de joi, Rusia a acuzat Ucraina că ar pune la cale un atac, sub steag fals, asupra acestei centrale nucleare, pentru a da vina pe forţele ruse.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut instituirea unui perimetru demilitarizat în jurul centralei, propunere respinsă de Moscova, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Trafic blocat pe DN 2 în județul Suceava, din cauza unui accident: Două autoturisme implicate

Publicat

in

De

Traficul este blocat total vineri seara pe DN 2 în județul Suceava, în zona localității Spătărești, unde a avut loc un accident în care au fost implicate două mașini, conform Mediafax.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că circulația este întreruptă pe DN 2 Suceava-Vadu Moldovei, în zona localității Spătărești, din cauza unui accident rutier în care au fost implicate două autoturisme.

În urma impactului, două persoane au fost rănite și sunt evaluate medical la fața locului.

Circulația în zonă este blocată, valorile de trafic fiind ridicate în ambele direcții.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend