Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

România a primit joi primii bani din PNRR / Șefa Comisiei Europene: Acum, cuvântul cheie este implementare – UPDATE

Publicat

in

Comisia Europeană a anunțat că a virat joi României prima tranșă de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,8 miliarde de euro prefinanțare, reprezentând 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, executivul european a transferat joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Plata de prefinanțare va sprijini începerea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de Redresare și Reziliență al României.

Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde de euro – granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Comisia Europeană amintește câteva obiective din PNRR-ul României:

  • Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.
  • Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.
  • Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.

Ursula von der Leyen: Acum, cuvântul cheie este implementare

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe Twitter “vești bune pentru România”: prima tranșă de bani în cadrul NextGenerationEU.

  • “Împreună vom asigura tranziția verde și digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică. Acum, cuvântul cheie este implementare. Suntem gata să vă sprijinim”, a scris Ursula von der Leyen.

Câți bani va mai primi România prin PNRR în 2021

Guvernul precizează că tranșa primită joi prin PNRR reprezintă 1,851 de miliarde de euro din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021.

Până la finalul anului, România va primi și împrumutul de prefinanțare de 1,942 miliarde de euro.

În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, mai spune Guvernul.

Potrivit Executivului, pentru anul 2021 și pentru primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Cele cinci obiective atinse sunt, conform Guvernului:

  • Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR);
  • Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
  • Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
  • Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
  • Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții, adaugă Guvernul.

Cum este structurat PNRR-ul României

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

Cei șase piloni sunt:

  • tranziția verde,
  • transformarea digitală,
  • creștere inteligentă,
  • coeziune socială și teritorială,
  • sănătate și reziliență economică, socială și instituțională,
  • politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune două reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro – totul cu termenul limită 2026.

Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.

Citește și: Poziție tranșantă a Comisiei Europene după ce PSD a cerut renegocierea PNRR: Doar în cazuri excepționale un stat membru poate solicita revizuirea PNNR / Accentul trebuie să fie acum pentru implementarea reformelor


Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

România are un nou ambasador la NATO. Cine este Dănuț Sebastian Neculăescu

Publicat

in

De

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind acreditarea lui Dănuţ-Sebastian Neculăescu în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la NATO şi şef al Delegației Permanente a României la NATO, informează Administrația Prezidențială.

Dănuț Sebastian Neculăescu, 46 de ani, este secretar de stat pentru afaceri strategice, diplomat de carieră și lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din octombrie 2002, potrivit CV-ului publicat pe site-ul MAE.

În perioada 2017-2019 a deţinut funcţia de secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global.

Pe parcursul carierei diplomatice a îndeplinit responsabilități atât în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât și în serviciul diplomatic exterior.

În intervalul aprilie – iulie 2017 a îndeplinit funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului.

Anterior, din iunie 2016 și până aprilie 2017 a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice și, ulterior, pentru afaceri regionale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A contribuit la aprofundarea dialogului strategic cu SUA, inclusiv prin participarea la consultări în cadrul Celei de a V-a reuniune a Task-Force-ului pentru implementarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic.

De asemenea, printre principalele linii de mandat s-a numărat consolidarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană a Republicii Moldova.

În perioada august 2015 – iunie 2016, a ocupat poziția de director general pentru afaceri strategice, iar în intervalul octombrie 2011 – ianuarie 2013, respectiv noiembrie 2013 – august 2015 a îndeplinit funcția de director pentru politici de securitate. Din aceste poziții a contribuit la pregătirea Summit-urilor NATO din SUA (Chicago – 2012), Marea Britanie (New Port – 2014), precum și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României pe dimensiunea de securitate cu SUA, Polonia și Turcia.

În intervalul mai 2009 – septembrie 2011 a fost adjunctul reprezentantului permanent al României pe lângă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, și Comisiei pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO).

Anterior, în intervalul martie 2004 – decembrie 2006, a îndeplinit funcția de șef birou și ulterior director al Direcției OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Între anii 2002 – 2004 a îndeplinit funcții de consilier la Cabinetul Ministrului și de secretar III, ulterior secretar II, în cadrul Direcției Analiză și Planificare Politică, respectiv Direcției NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității din București și al Facultății de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București.

A absolvit cursuri ale Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2002), Academiei Diplomatice din Marea Britanie (2002) și Colegiului NATO de la Roma (2003).

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Grecia a început amendarea vârstnicilor care nu s-au vaccinat anti-Covid / Impactul major pe care l-a avut decizia

Publicat

in

De

Grecii care au împlinit vârsta de 60 de ani și nu s-au vaccinat anti-Covid vor fi amendați cu 100 de euro în fiecare lună începând de luni, anunță Euractiv.

​Guvernul condus de premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a exclus pentru moment încă introducerea vaccinării anti-Covid obligatorii și pentru alte categorii de vârstă.

De la anunțarea amenzii, 90% din cetățenii greci cu vârsta de peste 60 de ani s-au vaccinat împotriva coronavirusului sau s-au înscris pentru a face acest lucru, 300.000 urmând însă să fie amendați.

Guvernul elen decisese să facă vaccinarea anti-Covid obligatorie pentru vârstnicii de peste 60 de ani deoarece reprezintă una din grupele de risc: 9 din 10 decese cauzate de COVID-19 în Grecia au fost în rândul persoanelor de peste 60 de ani, 7 din 10 pacienți intubați sunt din această categorie de vârstă și 8 din 10 pacienți intubați sunt nevaccinați.

Mitsotakis a exclus în timpul unui interviu acordat televiziunii ANT1 extinderea obligativității vaccinării pentru persoanele cu vârsta de sub 60 de ani, pentru moment.

Comentariile sale au venit după ce unii oficiali guvernamentali s-au pronunțat în favoarea extinderii vaccinării obligatorii și pentru persoanele cu vârsta între 50 și 59 de ani, potrivit Ekathimerini.

Grecia a raportat duminică 10.783 de noi infecții cu coronavirusul, 95 de decese și 680 de persoane internate la terapie intensivă. 81,47% din pacienții aflați în stare gravă în Grecia sunt nevaccinați.

Citește și:

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend