Ofiţerii ucraineni de aplicare a legii, în cooperare cu organele de aplicare a legii din Republica Polonă, au reţinut un cetăţean polonez, suspectat că ar fi fost dispus să acţioneze în favoarea serviciilor speciale ale Federaţiei Ruse şi s-ar fi oferit să îl asasineze pe preşedintele Ucrainei, relatează Ukrainskaia Pravda, informează News.ro.

Potrivit anchetei, suspectul, din proprie iniţiativă, a stabilit contacte cu reprezentanţi ai Comandamentului Forţelor Armate Ruse şi i-a informat cu privire la disponibilitatea sa de a lucra pentru serviciile secrete militare ruseşti.

Care era planul?

Printre sarcinile sale se numărau colectarea şi transmiterea către partea rusă a unor informaţii privind securitatea aeroportului Rzeszów-Jasionka din Polonia. Între altele, aceasta urma să ajute serviciile speciale ruseşti să planifice o posibilă tentativă de asasinat asupra preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în momentul în care ar fi venit în vizită în Polonia.

Procurorii ucraineni şi ofiţerii SBU (serviciul de securitate ucrainean) i-au informat pe omologii lor polonezi cu privire la posibila comitere a unei infracţiuni penale şi au predat probe-cheie în acest caz, ca parte a asistenţei juridice internaţionale.

A fost prins în Polonia

Datorită schimbului prompt de informaţii între cele două ţări, agentul recrutat de serviciile speciale ruseşti a fost identificat şi reţinut în Polonia. Procurorii polonezi l-au acuzat pe deţinut de intenţia de a acţiona în numele unui serviciu de informaţii străin.

Tribunalul districtual din Varşovia a decis, joi, arestarea sa. Ancheta, în curs de desfăşurare, este condusă de Agenţia de Securitate Internă sub supravegherea Parchetului Naţional al Republicii Polone.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a lansat joi un nou atac virulent la adresa conducerii R. Moldova, acuzând că aceasta ar promova „neonazismul” și „românizarea artificială” a populației statului.

„Actuala conducere moldovenească, punând în aplicare cu ascultare scopul Occidentului colectiv de a crea o istorie alternativă și de a justifica criminalii naziști, nu participă la evenimentele comemorative cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la eliberarea (R). Moldova. De ce? Pentru că, din punctul de vedere al evenimentelor din secolul al XX-lea, ei promovează ideologia neonazistă”, a declarat Zaharova în timpul unui briefing de presă, potrivit stiripesurse.md

Rusia susține că a „eliberat” R. Moldova în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„La 30 martie, după lupte puternice, Râbnița și centrul regional Lipcani au fost eliberate, la 2 aprilie – Rezina, la 6 aprilie – Orhei. În noaptea de 12 aprilie, trupele Frontului 3 Ucrainean sub comanda generalului de armată Rodion Malinovski au capturat Tiraspolul, iar trupele Frontului 2 Ucrainean au capturat centrele regionale Dubăsari și Grigoriopol. Până la jumătatea lui aprilie 1944, jumătate din teritoriul republicii sovietice a fost curățată de invadatori fasciști”, a declarat ea, referindu-se la R. Moldova cu termenul folosit de URSS după anexarea Basarabiei și Bucovinei de Nord în urma ultimatumului dat României în 1940.

„Nimic nu poate justifica neparticiparea regimului Maiei Sandu la aceste evenimente. u există nicio explicație pentru aceasta, cu excepția uneia. Atunci naziștii au pierdut, iar acum vor să se răzbune pe teritoriul (R.)Moldovei. Nu vor reuși”, a afirmat Zaharova.

„În loc să se încline în fața strămoșilor lor și să aducă un omagiu celor care au făcut posibil viitorul țării lor, ei merg atât de departe, încât își bat joc de veterani, activiști și voluntari. Regimul Maiei Sandu își bate joc de ei”, a continuat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

„Din fericire, actualii conducători ai republicii sunt în minoritate. Poporul moldovenesc își amintește și onorează cu sfințenie isprava eroilor antifasciști care și-au dat viața de dragul generațiilor viitoare. Toate acestea sunt o garanție că încercările de „răzbunare brună” în (R). Moldova – indiferent în ce formă sunt „ambalate” – sunt condamnate. Poporul moldovenesc își cunoaște istoria reală și își onorează adevărații eroi”, a mai spus ea.

„Repet încă o dată: există o limbă moldovenească”, și-a încheiat ea comentariile pe acest subiect în condițiile în care Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că sintagma „limba română” rămâne în toată legislaţia R. Moldova, inclusiv în Constituţie.