Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Robert Turcescu își explică candidatura ciudată de la Brașov: Am intrat într-un conflict direct

Avatar

Publicat

in

Deputatul Robert Turcescu arată că nu va mai candida la Constanța, acolo unde a obținut un mandat de deputat în anul 2016, ci la Brașov. Turcescu explică faptul că a intrat în conflict direct cu liderul PMP Constanța, Claudiu Palaz, pe care îl acuză de colaborare cu cei de la PSD, așa că a preferat să candideze în altă circumscripție, locul său la Constanța fiind luat de Elena Băsescu.

Citește și: Adrian Streinu-Cercel: Epidemia a fost ținută sub control până a intervenit politicul / VIDEO

”Cîteva necesare precizări:

Azi îmi voi depune candidatura pentru un mandat de deputat în circumscripția electorală Brașov. E o candidatură susținută de organizația județeană a PMP, iar acest aspect, după cum veți citi mai jos, e foarte important.

Așa cum știți, am fost vreme de patru ani deputat de Constanța, fiind unul dintre cei doi parlamentari PMP (al doilea a fost Traian Băsescu) care “s-a ales” închizînd mandatul, adică avînd suficiente voturi la scrutinul din 2016 astfel încît să intre direct, nu la redistribuire, pe un loc de deputat. Le mulțumesc încă o dată constănțenilor pentru încrederea pe care mi-au acordat-o acum patru ani prin votul lor, activitatea mea parlamentară arată că de-a lungul anilor m-am straduit cu asupra de măsură să țin cont de angajamentele electorale făcute în campania din 2016.

N-am mai candidat si anul acesta la Constanța, desi multora li s-ar fi părut firesc, pentru că am intrat în conflict frontal și public cu președintele PMP Constanța, Claudiu Palaz. Conflictul, altminteri de notorietate, a fost generat de pactul pe care Palaz l-a facut vreme de patru ani cu PSD la Constanța, pentru funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean. Am fost și ramîn categoric impotriva oricarei asocieri cu PSD! E motivul pentru care, de-a lungul acestor patru ani, am intrat in conflict și cu alți colegi de partid care ar fi dorit o apropiere de PSD. Ca sa fie clar, atunci cind conduceam PMP Bucuresti, adică vreme de patru luni in 2016, după alegerile locale, am INTERZIS categoric orice colaborare cu PSD și cu Firea in Consiliul General al Capitalei! Ciprian Ciucu si Nicușor Dan cu care eram coleg de Opozitie la acea vreme in CGMB, pot depune mărturie. După schimbarea mea din funcția de președinte al PMP București cu Valeriu Steriu, s-a dat verde la această colaborare.

Da, stiu, sint o nucă tare, de obicei tac destul de mult, dar acum era și este cazul să vă aduc aminte cum au stat si cum stau lucrurile. Pentru ca mi se pare ca unii uită prea repede!

Revenind la Constanța, n-am mai avut, prin urmare, cum să candidez acolo cîtă vreme aceasta organizație continua să fie condusă de Claudiu Palaz. Ii urez succes Elenei Băsescu.

Toata activitatea mea parlamentara din ultimii patru ani a fost, dincolo de proiecte legislative, voturi in plen șamd., anti-PSD: am ieșit printre primii în PiațaVictoriei într-o vreme în care unii “viteji” așteptau cuminți “verde” de la partid, am avut o retorică agresiva la adresa lui Dragnea într-o vreme în care unii viteji il vedeau ca fiind băiat de treabă și m-am opus categoric moficarilor Legilor Justiției pe vremea cînd PMP încă era destul de.. derutat. Am fost cel care a propus stringerea de semnături pentru eliminarea pensiilor speciale. Am scris primul proiect de lege pentru înființarea Registrului Unic al Lucrarilor de Doctorat, ca încercare de limitare a producției de doctorate plagiate. Și multe altele. N-am chiulit de la lucrările Parlamentului, m-am achitat onorabil de sarcina de secretar al Comisiei de Invatamint si, cred eu, daca veti privi la felul in care am votat de-a lungul timpului, nu am de ce sa mă rușinez cu ceea ce am făcut în Camera Deputaților vreme de patru ani în care, aspect foarte important, PMP a fost in OPOZIȚIE!

Cîteva cuvinte despre alegerile locale recent incheiate și candidatura mea la Președinția CJ Dâmbovița. În august, în vreme ce eram în concediu, m-a rugat Eugen Toma sa preiau conducerea interimară a Organizației PMP Dâmbovița. Fostul președinte, Liliana Nițu, avea o problema de sănătate, nu putea face campanie. N-am vrut, știam ca e teren minat, că e județ roșu, pesedist, dar Eugen a insistat și, din dorința de a ajuta partidul, am acceptat. Exact la începutul campaniei, am ajuns la Dâmbovița. Cu o mînă de oameni am făcut o campanie muncită, am alergat, ne-am zbătut, n-a iesit așa cum ne-am fi așteptat, dar nici rușine nu ne-a fost cu felul în care am făcut acțiunile electorale. După afișarea rezultatelor, ele fiind sub media națională, mi-am depus mandatul de președinte interimar pe care-l avusesem vreme de TREI SĂPTĂMÂNI la conducerea acestei organizații. N-am fost demis, am demisionat dupa ce am încercat să fac în trei săptămâni ce n-au făcut alții în trei ani! E acolo, la Dâmbovița, un om extraordinar, Florin Grigorescu fără de care multe n-ar fi fost posibile. Revenind, chiar și în aceste condiții, am obținut la Dambovita aproape 7000 din voturile exprimate pentru președinția Consiliului Județean! Le mulțumesc tuturor pentru încredere.

Pentru alegerile din 6 decembrie voi deschide lista pentru Camera Deputaților la Brașov. Aud niște neica nimeni că, vai, Turcescu nu e din Brașov, ce caută el sa candideze aici?!

Pe linga faptul ca eu cred ca omul sfințește locul și că nu locul sfințește omul, mi se pare că e o mare ipocrizie să aplauzi în 2020 alegerea neamțului Fritz la Timișoara și a franțuzoaicei Clotilde la Sectorul 1, dar să strîmbi din nas cînd vine un candidat născut la Pitești să candideze la Brașov! Sau trebuia sa fiu belgian ori olandez pentru a satisface pretentiile unor asemenea ipocriți? Ma iertați, sînt român si candidez la Brasov pentru un mandat de deputat in Parlamentul României!

Am vrut să fac toate aceste precizări înainte de a-mi depune candidatura, pentru a marca inceperea unui drum nou, a unei campanii noi, la finalul cărora sper ca judetul Brașov să aibă reprezentare PMP în Parlamentul țării. Pentru că, dincolo de cîrcotelile unora sau altora, acest partid, Mișcarea Populară, ramîne una dintre puținele redute conservatoare din politica românească. Si vin vremuri în care familia, credința și națiunea vor fi la mare căutare!

Cu Dumnezeu înainte și va fi bine!”, scrie Robert Turcescu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Marcel Ciolacu: Guvernul i-a umilit îngrozitor pe urmașii medicilor decedați din cauza Covid-19

Avatar

Publicat

in

De

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, arată faptul că Executivul a plătit zero lei urmașilor medicilor care au decedat din cauza Covid-19 și consideră că aceasta este ”o bătaie de joc îngrozitoare”.

”Bătaie de joc pentru cei #133 de eroi din sistemul medical care au murit în prima linie în lupta cu pandemia! #ZERO lei au primit urmașii acestora, contrar Legii pe care PSD a adoptat-o anul trecut în Parlament!

Timp de aproape un an, Guvernele Dreptei s-au bătut cu pumnii în piept că îi vor plăti cu prioritate, dar, în realitate, i-au umilit îngrozitor! N-au plătit nimic, inventând de motive aberante! Au inventat grupuri de lucru, pentru ca în final să se blocheze în incompetență și prostie!

Rezultatul este că familiile acestor eroi sunt batjocorite cu fiecare zi care trece de această guvernare ticăloasă și tot mai insensibilă la dramele românilor!

#atatsaputut”, scrie Marcel Ciolacu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: România trebuie să se abţină de la măsuri care ar risca să compromită rezultatul

Avatar

Publicat

in

De

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit, marţi, că decizia de instituire a Mecanismului de Coperare şi Verificare este obligatorie pentru România în toate aspectele sale, iar ”România trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări”, scrie news.ro

”Şase cereri de decizie preliminară au fost formulate în faţa Curţii de instanţe române în cadrul unor litigii între persoane juridice sau persoane fizice, pe de o parte, şi autorităţi sau organe precum Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte. Litigiile principale se înscriu în contextul unei reforme de anvergură în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei din România, reformă care face obiectul unei monitorizări la nivelul Uniunii Europene din anul 2007, în temeiul mecanismului de cooperare şi de verificare instituit prin Decizia 2006/9281 cu ocazia aderării României la Uniune (denumit în continuare „MCV”)”, a transmis, marţi, CJUE, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a menţionmat că, în contextul aderării sale la Uniune, România a adoptat în cursul anului 2004 trei legi, aşa-numitele „legi ale justiţiei”, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, în scopul ameliorării independenţei şi a eficienţei justiţiei.

În cursul anilor 2017-2019, legilor menţionate le-au fost aduse modificări prin legi şi ordonanţe de urgenţă ale guvernului adoptate în temeiul Constituţiei României. Reclamanţii din litigiile principale contestă compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unora dintre aceste modificări legislative. În susţinerea acţiunilor formulate, aceştia fac referire la anumite avize şi rapoarte întocmite de Comisia Europeană privind progresele înregistrate de România în temeiul MCV, care, în opinia acestora, critică dispoziţiile adoptate de România în cursul anilor 2017-2019 din perspectiva cerinţelor de eficacitate a luptei împotriva corupţiei şi de garantare a independenţei puterii judecătoreşti. În acest cadru, instanţele de trimitere ridică problema naturii şi a efectelor juridice ale MCV, precum şi a sferei de aplicare a rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul acestuia. Potrivit acestor instanţe, conţinutul, natura juridică şi întinderea temporală a mecanismului menţionat ar trebui considerate ca fiind circumscrise Tratatului de aderare, iar cerinţele formulate în aceste rapoarte ar trebui să aibă caracter obligatoriu pentru România. În această privinţă, totuşi, instanţele respective menţionează o jurisprudenţă naţională potrivit căreia dreptul Uniunii nu ar prevala asupra ordinii constituţionale române, iar Decizia 2006/928 nu ar putea constitui o normă de referinţă în cadrul unui control de constituţionalitate întrucât această decizie a fost adoptată anterior aderării României la Uniune, iar problema dacă conţinutul, caracterul şi întinderea temporală ale acesteia intră în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare nu a făcut obiectul niciunei interpretări a Curţii”, a mai transmis Curtea.

Potrivit comunicatului, Curtea, întrunită în Marea Cameră, constată că Decizia 2006/928 şi rapoartele întocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituţie a Uniunii, care pot fi supuse unei interpretări în temeiul articolului 267 TFUE.

În continuare, Curtea statuează că decizia menţionată intră, în ceea ce priveşte natura sa juridică, conţinutul său şi efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, întrucât constituie o măsură adoptată în temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru România de la data aderării sale la Uniune. În ceea ce priveşte efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune şi o obligă să atingă obiectivele de referinţă, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, obiectivele respective, definite ca urmare a deficienţelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept.

România are astfel obligaţia de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menţionate şi de a se abţine să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea aceloraşi obiective. În ceea ce priveşte efectele juridice ale rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerinţe în privinţa României şi adresează „recomandări” statului membru menţionat în vederea atingerii obiectivelor de referinţă. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările menţionate şi trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări”, se mai arată în comunicat.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend