Odată cu explozia preţului la energie, care s-a accelerat după invazia rusească din Ucraina, era în care un bilet de avion costa 10 euro, şi chiar mai puţin, s-a terminat, a avertizat joi directorul general de la compania aeriană irlandeză de tip low-cost Ryanair, Michael O’Leary, informează AFP.

Avioane Ryanair Foto: Trinity Mirror / Mirrorpix / Alamy/ Profimedia Images

„Cred că nu vom mai avea bilete de 10 euro deoarece cotaţiile petroliere sunt mult mai ridicate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Cred că nu vom mai vedea astfel de tarife timp de mai mulţi ani”, a afirmat Michael O’Leary într-un interviu acordat joi postului de radio BBC Radio 4 .

Companiile aeriene de tip low-cost, cum este Ryanair dar şi rivala britanică Easyjet, au bulversat piaţa transportului aerian în ultimii 20 de ani graţie preţurilor lor reduse, ceea ce a stimulat călătoriile pe distanţe scurte, în special pentru vacanţe de tip city break.

Potrivit lui Michael O’Leary, tarifele medii la biletele Ryanair ar urma să crească de la aproximativ 10 euro, până la aproximativ 50 de euro pe cursă în următorii cinci ani.

Această creştere, având în vedere care este structura tarifară a curselor de tip low-cost, în care există numeroase costuri suplimentare pentru bagaje, ar putea duce la majorarea semnificativă a costului total al unei călătorii dus-întors până la câteva sute de euro, ceea ce ar putea afecta cererea pentru călătoriile în regim low-cost.

Scumpirea petrolului în ultimul an (cu un avans de 36% în cazul ţiţeiului Brent cotat la Londra) afectează în mod deosebit companiile low-cost în raport cu transportatorii tradiţionali dar se resimte şi în bugetele gospodăriilor.

Cu toate acestea, Michael O’Leary crede că cererea pentru călătorii cu avionul se va menţine şi că, având în vedere constrângerile bugetare cu care se confruntă consumatorii, transportatorii de tip ‘low cost’ vor controla cea mai mare parte a pieţei.

În paralel, Michael O’Leary a criticat joi Brexitul care a redus accesul muncitorilor europeni în Marea Britanie, unde anterior asigurau mai multe sute de mii de locuri de muncă. „Piaţa muncii este foarte tensionată, în special pentru locurile de muncă slab calificate în domeniul hotelier şi al restaurantelor, în distribuţie şi agricultură, dar şi în securitatea şi gestionarea bagajelor din aeroporturi”, a subliniat directorul Ryanair.

Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa după numărul de pasageri, opera 21 de rute de pe aeroporturile din România, respectiv Bucureşti şi Craiova. (Sursa: Agerpres)

Peste 70 de economişti au cerut administraţiei Biden, într-o scrisoare deschisă publicată miercuri, să elibereze cele şapte miliarde de dolari din activele Băncii Centrale ale Afganistanului îngheţate în Statele Unite după ce talibanii au preluat puterea la Kabul, informează AFP, relatează Agerpres.

„Suntem profund îngrijoraţi de efectul cumulativ al dezastrelor economice şi umanitare actuale din Afganistan şi, în special, de rolul pe care politicile SUA îl joacă în desfăşurarea lor”, scriu cei 71 de autori ai scrisorii, printre care americanul Joseph Stiglitz, Premiul Nobel pentru economie în 2001, sau fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis.

„Vă scriem astăzi pentru a vă îndemna să luaţi măsuri imediate pentru a aborda această criză, în primul rând permiţând Băncii Centrale a Afganistanului (…) să îşi recupereze rezervele internaţionale”, se arată în scrisoarea care afirmă că această îngheţare nu este justificată.

După ce talibanii au preluat puterea în august 2021, Washingtonul a confiscat în februarie şapte miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale Afgane depuse în SUA.

Odată cu suspendarea ajutorului internaţional, Afganistanul se află într-o criză financiară şi umanitară gravă, în timp ce şomajul a explodat.

„70% din gospodăriile afgane nu îşi pot satisface nevoile de bază”, scriu semnatarii scrisorii deschise, în timp ce „aproximativ 22,8 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populaţie – se confruntă cu o nesiguranţă alimentară acută, iar trei milioane de copii sunt expuşi riscului malnutriţiei”.

„Guvernul taliban a făcut lucruri atroce”, spun economiştii, invocând în special tratamentul la care sunt supuse femeile, fetele şi minorităţilor etnice.”Cu toate acestea, este atât condamnabil din punct de vedere moral, cât şi iresponsabil din punct de vedere politic şi economic, să impuneţi pedepse colective unui popor întreg pentru acţiunile unui guvern pe care nu l-a ales”, spun ei.

La sfârşitul lunii iunie au avut loc negocieri între Washington şi talibani privind eliberarea de fonduri după un cutremur care a ucis peste 1.000 de persoane în estul Afganistanului.

Preşedintele Joe Biden dorea ca jumătate din cele şapte miliarde să fie rezervată pentru compensarea familiilor victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001 din SUA şi cealaltă jumătate să fie destinată ajutorului umanitar pentru Afganistan, acordată în aşa fel încât banii să nu ajungă în mâinile talibanilor.

Însă, potrivit economiştilor semnatari ai scrisorii, oferta Washingtonului nu este satisfăcătoare pentru că „cele şapte miliarde aparţin în întregime poporului afgan”.”A da înapoi mai puţin decât suma totală subminează redresarea unei economii devastate”, subliniază ei.