Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Renumita fabricǎ de porţelan din Argeş ajunge depozit de cherestea – Se lucreazǎ din nou la ARPO – SE DEMOLEAZA LA FOC CONTINUU

Publicat

in

arpo 2#Fabrica de porţelan, în reamenajare totalǎ

Dintr-o fabricǎ cu peste 2000 de angajaţi, ani de zile Arpo Curtea de Argeş a rǎmas o ruinǎ. O amintire a vremurilor când economia se mai mişca în municipiu, când oamenii aveau locuri de muncǎ iar industria nu era nici pe departe o problemǎ, aşa cum este acum.

Fabrica de Porţelan s-a înfiinţat în 1974, iar volumul producţiei depăşea 18 milioane de produse anual, 75% mergând numai la export. De la Curtea de Argeş plecau anual spre Europa peste 120 de modele de produse de menaj, vaze sau bibelouri. În 1985, la Arpo lucrau peste 1.500 de persoane, iar fabrica de porţelan era cotată ca cea mai bună din ţară şi printre cele mai bune din Europa. Imediat după 1989, fabrica a fost privatizată prin metoda MEBO, acţiunile fiind împărţite între angajaţi. Ulterior, în timp, lipsa comenzilor, creditele bancare, datoriile către furnizorii de gaze şi electricitate, de peste 60 de miliarde de lei, au tras cortina peste fabrica unde, înainte arpo 3de 1989, tirurile venite să încarce marfă făceau cozi de câţiva kilometri. Cu puţin timp înainte să fie închisă, 80% din acţiunile fabricii au fost cumpărate de un arab, cu un milion de euro.

 

Cu doar 750.000 de euro, ARPO şi-a gǎsit proprietar

ARPO Curtea de Argeş, fosta fabrică de porţelanuri, a fost vândută de lichidatorul judiciar după mai multe încercări lipsite de succes. Valoarea cu care a fost adjudecată fabrica este de 750.000 de euro, de şase ori mai puţin decât preţul cu care era scoasă pentru prima dată la licitaţie în urmă cu şase ani. Clădirile fabricii au fost adjudecate de firma Eurocom Expansion SA, care are ca obiect de activitate fabricarea de furnire şi panouri din lemn.

Au început lucrǎrile – gigantica întreprindere va fi demolatǎ total

De ceva vreme, lucrǎrile au început la fostul ARPO. Noul proprietar a angajat mai multe societǎţi comerciale care au început demolarea. Unii au cǎrat fierul, alţii s-au ocupat de instalaţiile electrice pentru ca acum sǎ se ajungǎ la demolarea propriu zisǎ a pereţilor. Imaginea este una de coşmar mai ales pentru cei care ani de zile au avut un loc de muncǎ la fabrica de porţelan iar acum sunt şomeri sau lucreazǎ, pe salarii de nimic, în croitorii.

Totuşi, faptul cǎ, în sfârşit, se investeşte, nu poate fi decât un lucru benefic pentru municipiu. Conform surselor, în locul fabricii de porţelan se vor construi depozite şi hale de prelucrare a materialului lemnos. Noul proprietar, afacerist cu notorietate în Argeş nu a dezvǎluit încǎ planurile sale, lǎsând ca fiecare sǎ îşi dea cu pǎrerea referitor la investiţia sa. Nici mǎcar angajaţii nu prea ştiu ce ar urma sǎ ajungǎ Arpo. S-a vehiculat cǎ va deveni un hipermarket, o nouǎ fabricǎ de porţelan şi chiar una de conserve. Chiar dacǎ nu se ştie încǎ destinaţia finalǎ, cert este cǎ e vorba de o investiţie care va aduce bani la bugetul local şi locuri de muncǎ bine plǎtite pentru o parte dintre argeşeni.

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Theodor Paleologu desființează proiectul ‘România Educată’ al lui Klaus Iohannis: ‘E un fâs! S-a gândit șapte ani de zile, ca să producă ceva lipsit de interes și nesărat’

Publicat

in

De

Theodor Paleologu , fost ministru al Culturii, diplomat, profesor și om de cultură a declarat că proiectul ”România Educată” inițiat de președintele Klaus Iohannis, reprezintă un cumul de ,”banalități și baliverne fără cap și coadă”.

Theodor Paleologu: ,,De 30 de ani reformăm educația și e din ce în ce mai rău”

,,În cel mai bun caz, niște banalități! Ne referim la documentul prezentat de președintele Iohannis. Pe de altă parte, e interesant! E un fost inspector școlar care produce asemenea fâs. E un fâs! S-a gândit șapte ani de zile, ca să producă ceva lipsit de interes și nesărat. Se vede că nu are experiență de profesor, că nu știe exact cum este treaba cu predarea. Acuma, să vă spun un lucru: nu este vorba numai de acest al nu știu câtelea proiect. Că fiecare vine cu proiectul lui. Fiecare cu viziunea proprie. Ăsta este un alt cuvânt de care m-am săturat: viziune și reformă! Fiecare se trezește cu viziunea lui pentru o reformă. De 30 de ani reformăm educația și e din ce în ce mai rău!”

Theodor Paleologu: ,,Eu cred că educația trebuie să aibă și o dimensiune patriotică”

,,Acuma, cred că în privința educației problema este pusă prost din start. Trebuie să ne întrebăm care sunt scopurile educației.  Și eu văd doi piloni esențiali ai educației. Unul este autonomia și al doilea este moștenirea, transmiterea unei moșteniri. Eu cred că educația trebuie să aibă și o dimensiune patriotică. Dacă nu-ți formezi cetățenii, te duci de râpă ca societate! Când vorbesc de autonomie, mă gândesc la autonomia intelectuală, profesională și morală. Autonomia profesională înseamnă că trebuie să formezi oameni care să fie în stare să-și câștige viața, din munca lor. Să aibă o profesie, să fie în stare să muncească pentru societate. E ceea ce ne conectează la realitățile vieții. Autonomia morală se referă la capacitatea de a lua decizii etice și foarte importantă este autonomia intelectuală. Capacitatea de a gândi cu propria minte. Or, noi nu încurajăm așa ceva. Școala românească nu încurajează autonomia intelectuală!”  

Theodor Paleologu: ,,Nu se poate face școală serioasă cu multă lume”

Profesorul Theodor Paleologu a povestit ce anume îi atrage pe oameni la ,,Casa Paleologu”, imobilul din Armenească 34, o punte între epoci unde găsești îndrumare pentru a cunoaște, a înțelege și a te descurca într-o lume imprevizibilă, nesigură.

,,Învățământul de calitate nu poate să se adreseze decât unui număr mic de studenți. Nu e vorba de elitism aici, ci e vorba de faptul că numărul ideal de studenți este mic. Nu se poate face școală serioasă cu multă lume. În America și nu numai, raportul numărului de studenți la profesor este un criteriu de evaluare. Cu cât este mai mic numărul de studenți la un profesor, cu atât mai bine! (…) La noi, la Casa Paleologu, sigur că acceptăm mai multă lume, în general avem cam 20 de cursanți, uneori online avem ceva mai mulți, însă nu ar fi bine să fie prea mulți. Ne ferim de așa ceva”, conform AlephNews.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Victor Ponta dă sfaturi pentru Guvernul Cîțu: ‘În loc să se ia bani de la multinaționale, se iau de la micii producători locali, pe care îi ucid’

Publicat

in

De

Fostul premier Victor Ponta atrage atenția cu privire la situația economică a României: ”În loc să se ia bani de la multinaționale, se iau de la micii producători locali, pe care îi ucid”

Victor Ponta a comentat şi desele afirmaţii ale premierului Florin Cîţu, conform cărora economia României ar fi în creştere, ba chiar că are printre cele mai mari creşteri economice din Europa.

„Ce spune domnul Citu acum e de campanie. Situatia e foarte rea, bugetul incaseaza mai putini bani si de unde nu trebuie. In loc sa ia de la multinationale, iau de la mici producatori autohtoni, pe care ii ucid.”, crede Ponta.

În ce priveşte recentul scandal de la CFR Călători şi declaraţiile lui Dan Barna legate de subiect, Victor Ponta a atras atenţia că CFR transportul feroviar suferă de mulţi ani în România.

„Eu am facut haz de necaz, ca imi permit acum. Domnul Barna ne povesteste ca a avut el raie si atunci trebuie sa avem toti raie. Cand am salvat eu CFR, in 2013, ne-au facut dosare penale la toti, primul lucru. Bine, nu s-a finalizat niciun dosar. Calea ferata, de cand am intrat in UE a fost sistematic ingropata, iar asta e o mare problema, pentru ca chemam investitori si ei ne intreaba pe unde sa ajunga cu marfa aici.

Domnul Citu si Iohannis au sprijin 200% din partea UE. Daca tot sunteti atat de iubiti, nu puteti sa luati mai multi bani europeni, sa faceti niste investitii, ca daca faceam noi, ne faceati dosare.”, a adăugat fostul premier.

În ce priveşte conflictul cu fostul preşedinte PSD Liviu Dragnea, Victor Ponta spune că nu îi doreşte răul fostului coleg de partid, dar nu se pune problema unei viitoare colaborări.

„Nu, stati sa stabilim un lucru, Am avut un conflict politic si personal, nu m-am bucurat deloc cand a ajuns la inchisoare si ii doresc sanatate si sa se bucure de libertate. Ma dezgusta aceasta atitudine a oamenilor care se bucura de raul unora.”, a încheiat Ponta, conform romaniatv.net.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend