Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Reîmpăduriri în Munții Făgăraș: Peste 100 de oameni lucrează la campania Conservation Carpathia, scopul fiind de a crea 100 de hectare de pădure

Publicat

in

Peste 100 de oameni lucrează, în aceste zile, la campania de reîmpăduriri a Conservation Carpathia din Munţii Făgăraş, pe patru şantiere.

Scopul este de a crea aproximativ 100 de hectare de pădure nouă, cu peste 400.000 de arbori, în cadrul unui proiect al fundaţiei ce urmăreşte, dincolo de protecţia mediului – a pădurii, apelor şi animalelor sălbatice – să aducă beneficii comunităţilor din zonele vizate, care în urma tăierilor masive din ultimul deceniu, au rămas fără resursa lor cea mai importantă, lemnul.

Conform lui Ion Cojocaru, primarul comunei Nucşoara, o comunitate care beneficiază deja de acest proiect, Carpathia împădureşte aici aproximativ 10% din suprafaţa care are nevoie de regenerare.

„A început şi Romsilva împăduririle, după exemplul dat de Carpathia şi au înţeles şi ei că este de preferat să se planteze cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri, când se raportau anumite cifre, dar în realitate o parte din puieţi erau aruncaţi”, a spus edilul din Nucşoara.

În acest weekend, zilieri din comuna Nucşoara plantează molizi în zona cunoscută sub numele Groapele, aflată la 1.500-1.700 de metri altitudine, pe un teren decimat de tăieri, pe care încă se mai pot vedea sute de trunchiuri de arbori cărora li s-a dat foc. Accesul în zonă este anevoios, în partea cea mai înaltă a acesteia neputând să ajungă niciun vehicul motorizat, ci doar trei măgăruşi care cară puieţii.

„Aici, la Groapele, sunt implicaţi în jur de 50 de oameni care, într-o astfel de zi, având în vedere condiţiile date – drumul este de o oră şi jumătate-două, greu accesibil – reuşesc să planteze în jur de 5.000 de puieţi pe zi. Aceasta înseamnă un hectar de pădure. Ca să plantăm, aşa cum avem noi planul, 100 de hectare, avem nevoie, dacă socotim doar 50 oameni, de 100 de zile. Dar noi avem, în total, patru şantiere, deci avem 100 de oameni aproximativ şi sperăm ca, în 50 de zile, să terminăm această campanie pe care, în zonele mai joase, am început-o înainte de Paşti”, a explicat, pentru AGERPRES, directorul tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, Mihai Zotta.

Dincolo de efectele benefice ale reîmpăduriri, fundaţia vrea să ajute şi comunitatea locală din zonă, inclusiv prin angajarea oamenilor la activităţile de plantare şi cele care se efectuează în urma acestora, precum şi în pepinierele proprii, un zilier având posibilitatea să câştige, pentru 10 zile de muncă, 1.500 de lei.

„Nu vă gândiţi că Nucşoara, ca şi comunitate, a avut vreun beneficiu din tăierea acestei păduri. Cele 300 de hectare, care s-au tăiat aici în urmă cu 10-13 ani, nu au adus niciun beneficiu Nucşoarei. Au fost firme private, firme pirat, cu muncitori aduşi din alte părţi, au luat lemnul, o mare parte l-au transportat ilegal, nu au plătit taxe, au trecut doar cu camioanele şi au făcut praf pe drumul, printre casele din Nucşoara. Am fost recent cu primarul din Nucşoara în zonă şi a fost impresionat, deoarece nici măcar nu a ştiut care este dimensiunea exactă a dezastrului, pentru că zona e foarte sus, iar de la drumul principal nu se vede locul. Primul lucru de care va beneficia Nucşoara, comunitatea de aici, este apă curată şi constantă, de care avem nevoie din ce în ce mai mult. Nu mai vorbesc de reducerea poluării. Într-o comunitate de oameni gospodari cum este Nucşoara, nu vor să vadă păduri tăiate. Vor să aibă şi parte de modernitate, dar şi de traiul lor tradiţional, să-şi păstreze şi creşterea animalelor, viaţa satului. Pentru că cea mai mare problemă este că oamenii pleacă de la ţară”, a spus Mihai Zotta.

Potrivit primarului Ion Cojocaru, Nucşoara nu are foarte multe oportunităţi de dezvoltare cu excepţia turismului, care a luat avânt abia în ultimii ani. Pentru a spijini dezvoltarea turismului şi promovarea comunei, edilul a conceput şi a implementat, împreună cu Fundaţia Carpathia, un alt proiect, prin care vrea să popularizeze cei peste 2.544 de copaci seculari din cele patru sate ale comunei.

Cifra de 2.544 de fagi a fost stabilită pentru că aceasta este înălţimea vârfului Moldoveanu (aflat în apropiere – n.r.). Copacii au fost identificaţi prin puncte GPS, vor fi fotografiaţi, iar la toamnă vor putea fi „adoptaţi” contra sumei de 777 de lei, stabilită pentru că reprezintă cifra biblică, dar şi un număr norocos.

Iar pentru turiştii care vor veni în zonă, primarul Cojocaru pregăteşte, pe viitor, activităţi care să le facă şederea mai plăcută şi prin care să promoveze, în acelaşi timp, principalele atracţii ale zonei, precum Lacul Învârtita, Râpa Roşie, 11 cascade de pe Valea Ulmului sau viitoarea rezervaţie de ferigi, amenajată pe cel puţin 25 de hectare, care va fi unică în România.

De-a lungul ultimilor trei ani, de când a accesat fonduri europene pentru reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale din Munţii Făgăraş, fundaţia a creat şi câteva mecanisme pentru gestionarea situaţiei create de pericolul mistreţilor sau urşilor. Este vorba de tomberoane pe care ursul nu poate să le deschidă, creare unei canise de ciobăneşti carpatini mioritici şi garduri electrice date oamenilor din zonă.

„Pe cele cinci fonduri cinegetice pe care le gestionăm avem echipe de intervenţie. Noi am început această activitate în 2019, pe primul fond, înainte să apară recenta Ordonanţă 81, noi ne-am pliat foarte bine pe această recentă găselniţă a statului, tomberoane speciale, garduri electrice, am acordat compensaţii private. Până în prezent am dat în custodie peste 40 de garduri, într-un sistem prin rotaţie, în care fermierii primesc în custodie gardul. Dacă în perioada în care îl au la ei îşi dau seama că este eficient şi ne spun că doresc să-şi cumpere generatorul, îl cumpără, le lăsăm gardul, iar generatorul pe care l-au folosit îl dăm altcuiva, deci am găsit un sistem să ajutăm pe cât mai multă lume. Tot în acest proiect am înfiinţat canisa cu ciobăneşti carpatini româneşti, pentru că nu sunt agresivi cu omul şi cred că am dat până acum vreo 30. Despăgubirile pentru pagubele făcute de mistreţi au fost de câteva zeci de mii de lei, în special între 2019-2020. După care, în cadrul proiectului Life, am creat o fermă mică, cu 20 de vaci şi câteva zeci de oi şi dacă fermierul este păgubit şi îi mănâncă ursul o vacă sau două oi, i le oferim la schimb. În cazul în care statul îi va acorda şi compensaţie bănească, prin contract se obligă faţă de noi ca respectiva sumă să o folosească pentru achiziţionarea de mijloace preventive. (…) Dacă un fermier care a primit o vacă şi să zicem că, peste un an şi jumătate, va primi şi compensaţia de la stat şi va cumpăra un gard electric, toată lumea a câştigat, şi fermierul şi statul – pentru că nu-i va mai cere încă o compensaţie – şi noi, cu fondul cinegetic”, a spus Mihai Zotta.

Motivaţia demersurilor fundaţiei este una extrem de simplă, şi anume aceea că face parte dintr-un cerc mondial al celor care, după ce au făcut averi poluând, vor acum să „dea ceva înapoi” şi să contribuie la protecţia mediului.

„Există în lume o mişcare extrem de puternică, a unui sector de oameni extrem de bogaţi, care au avut activitate puternică în anumite domenii, ca de exemplu cel industrial, şi care, în momentul în care au ajuns la un anumit nivel, vor să dea înapoi ceva societăţii. E doar o parte a acestui sistem în care funcţionăm, de filantropie, în care unii donează o parte din ceea ce au agonisit în domenii precum sănătate, cercetare, artă etc. Iar acum există din ce în ce mai mulţi oameni care donează în scopul protejării mediului. S-a lărgit cercul celor care ne susţin şi Comisia Europeană a înţeles această necesitate şi ne sprijină. Important este că există acest cerc, al celor care vrem să păstrăm ecosistemele pădurii naturale virgine, cvasi-virgine, bătrâne şi să refacem ceea ce a fost distrus, pentru ca, împreună, să contribuim la protecţia mediului şi să conştientizăm faptul că 70% din funcţiile pădurii înseamnă altceva decât lemn: sechestrarea carbonului, producere de oxigen, protecţia solului, păstrarea calităţii şi cantităţii, a constanţei apelor”, a arătat reprezentantul Conservation Carpathia.

Şantierul de împăduriri a fundaţiei din această primăvară cuprinde 60 de hectare în zona Groapele, 25 de hectare în zona Dobroneagu, 8 hectare pe Valea Dâmboviţei şi 7 hectare la Lereşti. Aici vor fi plantaţi peste 430.000 de puieţi, dintre care aproximativ 40% provin din pepinierele proprii.

Pentru refacerea galeriilor ripariene de-a lungul cursului de apă Valea Doamnei, echipa Fundaţiei Conservation Carpathia a plantat 750 de puieţi de anin, specie importantă în fixarea malurilor.

Din 2009 şi până în prezent, Fundaţia „a salvat” de la exploatare 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali şi a refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieţi.

Din 2019, Conservation Carpathia a accesat fonduri europene de peste 9 milioane de euro pe proiectul „Life”, ce vizează crearea unei zone sălbatice în sudul munţilor Carpaţi din România, valoarea totală a acestuia depăşind 10 milioane de euro cu contribuţia proprie a fundaţiei.

Ministerul Mediului îşi propune ca ţintă pentru acest 7.692 de hectare reîmpădurite, din care peste 4.700 de hectare se află în fond forestier de stat şi peste 2.850 de hectare sunt localizate în fond forestier privat. Pentru a sprijini inclusiv proprietarii privaţi, a pregătit spre finanţare din PNRR un proiect de împăduriri pe următorii cinci ani, cu un buget de peste 700 de milioane de euro. Prin acest program, ministerul doreşte să extindă sprijinul nu doar la faza de plantare, ci şi pe următorii 20 de ani, prin plata unei subvenţii pentru sechestrarea de dioxid de carbon, de 456 de euro pe hectar”, a precizat ministrului de resort, Tanczos Barna.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Moscova susţine că regiunile ucrainene ocupate au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” / Cum va fi redenumită operaţiunea militară specială

Publicat

in

De

Ministerul rus de Externe a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” votând pentru anexarea lor în cadrul unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

Secție de votare în timpul referendumului privind aderarea la Rusia, în Melitopol, regiunea Zaporojie, controlată de trupele pro-ruseFoto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia

„Rezultatele acestui plebiscit vorbesc de la sine: locuitorii Donbasului (Doneţk şi Lugansk), cei ai Hersonului şi Zaporojiei nu vor să se întoarcă la viaţa lor de dinainte şi au făcut o alegere conştientă şi liberă în favoarea Rusiei”, susţine MAE rus într-un comunicat, conform Agerpres.

Potrivit diplomaţiei ruse, locuitorii acestor regiuni „nu aveau altă alternativă”, în timp ce Moscova a acuzat Kievul – pentru a-şi justifica ofensiva – că pregăteşte reprimarea populaţiei rusofone din Ucraina.

„Rezultatul logic a fost decizia locuitorilor din Donbas, Herson şi Zaporojia să ceară protecţia Rusiei”, mai susţine diplomaţia rusă.

Reluând retorica oficială utilizată pentru a justifica ofensiva Rusiei în Ucraina, Moscova pretinde că „populaţia din Donbas a fost supusă unei exterminări sistematice şi cinice” de către forţele Kievului de la începutul războiului cu separatiştii pro-ruşi în 2014.

Cum s-au desfășurat așa-zilele referendumuri în teritoriile ocupate: oficiali ai administraţiei pro-ruse transportă urna de vot din casă în casă, escortaţi de bărbaţi înarmaţi (Sursa foto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia)

Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.

Grupul celor şapte mai puternice economii din lume (G7- SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia , Japonia şi Regatul Unit) a declarat că nu va recunoaşte ‘niciodată’ rezultatele acestor „referendumuri”, iar Washingtonul şi UE au promis un răspuns sub forma unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

„Operaţiunea militară specială” din Ucraina, redenumită „operaţiune antiteroristă”

În acelaşi timp, Moscova a accelerat miercuri pregătirile pentru anexarea unei părţi a Ucrainei, publicând rezultatele acestor „referendumuri” de alipire la Rusia. Preşedintele Vladimir Putin ar putea proclama integrarea acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse în cursul unui discurs aşteptat în zilele următoare.

Denis Puşilin, care conduce „republica populară Doneţk”, a cărei independenţă Rusia a recunoscut-o în februarie, împreună cu cea a regiunii Lugansk, a declarat că se îndreaptă spre Moscova pentru a finaliza procedura de ataşare la Federaţia Rusă.

„De acum trecem la o nouă etapă a acţiunii militare”, a spus el, în timp ce unii se aşteaptă ca Vladimir Putin să redenumească în „operaţiune antiteroristă” ceea ce a numit până acum – pentru a califica invazia în Ucraina – drept „operaţiune militară specială”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat mai devreme miercuri că Rusia ar urma să continue lupta până cel puţin când va prelua controlul asupra întregii regiuni (oblast) Doneţk, din care aproape două cincimi se află încă sub control ucrainean.

Preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat anterior că alipirea celor patru regiuni (ucrainene) la Rusia ar putea fi ratificată la 4 octombrie.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend