Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Refugii montane panoramice, amplasate în premieră în România în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Publicat

in

Două refugii montane panoramice au fost amplasate în premieră în România în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş şi reprezintă punctul final al unor trasee educative care le vor dezvălui turiştilor informaţii despre frumuseţea şi unicitatea zonei, anunță Agerpres.

Proiectul este derulat de Asociaţia “Gyilkosto Adventure”, din Gheorgheni, în colaborare cu Serviciul Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita şi în parteneriat cu Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Preşedintele Asociaţiei, Simon Laszlo, a declarat, pentru AGERPRES, că s-a dorit, în acest fel, să se facă “un pas spre Vestul Europei” în ceea ce priveşte infrastructura turistică.

“Punctele de belvedere sunt foarte populare în rândul vizitatorilor şi ne-am gândit să amenajăm aceste cabine pentru ca turiştii să poată sta mai mult, pentru cei care doresc să se uite la un apus, un răsărit, să poată petrece un timp mai îndelungat, chiar o noapte întreagă”, a explicat Simon Laszlo, pentru AGERPRES.

Unul dintre refugiile panoramice este situat pe Piatra Poienii, iar celălalt pe muntele Uncigaş, iar priveliştea este una extraordinară, turiştii putând să o admire atât prin ferestrele mari ale construcţiei cât şi folosind telescoapele care vor fi instalate.

“La una dintre cabine, din geamul principal se vede o parte din Cheile Bicazului şi, în faţa, Piatra Altarului, iar din partea laterală se vede Suhardul Mic şi partea din Cheile Bicazului care conduce spre staţiunea Lacu Roşu. Iar la cabina panoramică de pe muntele Uncigaş se vede zona Lacului Roşu, până în creasta principală a Hăşmaşului”, a precizat Simon Laszlo.

Acesta a punctat că cele două refugii sunt amplasate pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care e partener în proiect, fiind respectate toate elementele planului de management al parcului.

Refugiile montane au fost construite din lemn şi aluminiu, din mai multe module, ca să fie mai uşor de transportat şi montat. Pe stâncile pe care se află au fost prinşi stâlpi, fixaţi cu ancore chimice, pe care s-a montat o platformă de lemn, care este baza refugiului, după care modulele, aduse cu elicopterul, au fost asamblate la faţa locului, cu ajutorul a 30 de persoane, majoritatea voluntari Salvamont.

Şeful Serviciului Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Örs, a declarat, pentru AGERPRES, că amplasarea acestor refugii a fost “o muncă extraordinar de periculoasă şi de grea, la prima încercare intervenţia elicopterului fiind anulată din cauza vântului.

“Aceste cabine sunt din mai multe module, care trebuiau puse la punct fix. A fost extrem de greu de executat şi extrem de periculos, pentru că erai la peste 200 metri de pământ şi în fiecare clipă putea doborî pe cineva. (…) A fost exact ca în filme. Eu cred că iarăşi să facem ceva în premieră în ţara asta, ceva ce pur şi simplu este extraordinar. Eu spun că e ceva nemaipomenit de frumos”, a spus Fekete Örs.

El a subliniat că şi prin acest proiect se pune la dispoziţie infrastructură pentru turism montan în siguranţă, Serviciul Salvamont derulând de peste zece ani un program complex, în acest sens, ce a vizat amplasarea a 24 de refugii montane, reabilitarea a mai bine de 2.600 km de trasee turistice sau construirea unor trasee de via ferrata.

Fekete Örs a mai arătat că aceste refugii sunt unice în România şi că mai sunt patru de acest gen în Europa.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că unul dintre refugii este amplasat la o altitudine de 1.100 de metri, iar celălalt la 1.200 de metri, acestea fiind punctul final al unor trasee turistice educative.

“Parcurgând traseul, la final vor fi aceste puncte de belvedere, care pot fi folosite ca şi punct de belvedere, cabină foto sau refugiu, au triplu rol. Pe traseele turistice unde se află aceste cabine vor fi amplasate mai multe panouri, în care vom explica unicitatea zonei, vom oferi informaţii despre geologie, geomorfologie, flora şi fauna zonei. Vrem să ne folosim de aceste puncte de atracţie, pentru că ne aşteptăm la creşterea numărului de turişti şi a fost o condiţie ca aceste trasee turistice să capete statut de trasee educative”, a declarat directorul directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, i-a invitat pe turişti, într-un live pe Facebook, să viziteze zona şi să vadă “această minune”, precizând că “este un loc foarte frumos pentru a cere mâna unei fete” sau pentru cei care vor să lucreze în linişte, în sistem de telemuncă.

Proiectul derulat de Asociaţia “Gyilkosto Adventure” din Gheorgheni mai include realizarea unui pod suspendat peste pârâul Bicăjel şi amenajarea unui punct de belvedere pe traseul circular din jurul Lacului Roşu, în locul numit Balconul de Piatră.

Proiectul este finanţat cu fonduri europene, printr-o fundaţie din Ungaria, dar şi cu sprijinul firmelor locale şi a Consiliului Judeţean, prin Serviciul Salvamont.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, pe aria judeţelor Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.000 de hectare şi adăposteşte păsări şi plante rare, unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, unele din cele mai impozante chei de calcar din Europa, dar şi pajişti de o frumuseţe uimitoare.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

STUDIU Oamenii pot provoca mutații animalelor sălbatice: Braconajul pentru fildeş a dus la apariția elefanţilor fără colţi

Publicat

in

De

Oamenii „schimbă anatomia” animalelor sălbatice. Braconajul pentru fildeş a dus la apariția elefanţilor fără colţi. Este vorba despre o mutație genetică din ce în ce mai frecventă la unele animale, conform Mediafax.

Cercetătorii au descoperit că braconajul de fildeş de-a lungul deceniilor a dus la evoluţia elefanţilor fără colţi, demonstrând astfel că oamenii „schimbă literalmente anatomia” animalelor sălbatice.

O mutaţie genetică rară până acum, care cauzează lipsa colţilor, a devenit foarte frecventă la unele grupuri de elefanţi africani după o perioadă în care mulţi dintre ei au fost ucişi pentru colţii lor, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

Cercetătorii au analizat motivul pentru care femelele de elefant din parcul naţional Gorongosa din Mozambic se nasc frecvent fără colţi şi au descoperit că animalele au fost, de fapt, modificate genetic în urma braconajului în masă pentru fildeş.

Elefanţii cu colţi au fost vânaţi în timpul războiului civil din Mozambic, din 1977 până în 1992, când 90% din populaţia de elefanţi a fost măcelărită de forţele armate din ambele tabere pentru a produce fildeş, care a fost vândut pentru a finanţa conflictul. Cei care nu aveau colţi au fost lăsaţi să trăiască, ceea ce a dus la o probabilitate mai mare ca aceştia să se înmulţească şi să transmită trăsătura fără colţi urmaşilor lor, potrivit The Guardian.

Câteva generaţii mai târziu, efectele acestei situaţii sunt încă vizibile asupra grupului de aproximativ 700 de elefanţi care trăiesc în parcul naţional. Robert Pringle, de la departamentul de ecologie şi biologie evoluţionistă de la Universitatea Princeton, care a condus studiul, a declarat că acesta arată impactul oamenilor în natură. „Impactul pe care oamenii îl au schimbă literalmente anatomia animalelor”.

„Una dintre trăsăturile vizibile este că multe dintre femelele de elefant nu au colţi şi am început să fim intrigaţi de acest fenomen. Ne-am dat seama că, deşi s-a scris destul de mult despre faptul că oamenii au observat că elefanţii nu au uneori colţi, în special în locurile în care a avut loc mult braconaj, nimeni nu a înţeles cu adevărat de ce. Şi nimeni nu cuantificase sau documentase cu adevărat fenomenul şi nici nu reuşise să îl atribuie cu adevărat unei cauze, în loc să speculeze doar asupra originii”.

Echipa a suspectat că fenomenul are o cauză genetică, iar faptul că a fost rar întâlnit la masculi a sugerat că este legat de sex. După ce au secvenţiat genomul elefanţilor cu colţi şi al celor fără colţi, cercetătorii au descoperit o diferenţă genetică între cei doi.

Analiza a scos la iveală o pereche de gene candidate pe cromozomul X, inclusiv una cu roluri cunoscute în dezvoltarea dinţilor mamiferelor. La om, aceste gene sunt asociate cu un sindrom dominant legat de X care blochează creşterea incisivilor laterali.

Mutaţia suspectată pe una sau mai multe gene sfârşeşte prin a proteja femelele elefant de braconaj, dar este fatală pentru elefanţii masculi, care nu se dezvoltă corespunzător în uter.

Aproximativ jumătate dintre puii de elefant masculi cu o mamă fără colţi vor avea această anomalie genetică, ceea ce înseamnă că turmele de elefanţi în care a avut loc mult braconaj pot ajunge să fie grav lipsite de masculi. Dar această problemă este reversibilă în timp, a declarat Pringle, deoarece populaţiile au crescut timp de două decenii şi s-au triplat din anii 1990, când au fost împinse în pragul eliminării.

„Aşadar, ne aşteptăm, de fapt, ca acest sindrom să scadă în frecvenţă în populaţia studiată de noi, cu condiţia ca tabloul de conservare să rămână la fel de pozitiv cum a fost în ultima vreme”, a spus el. „Există o astfel de furtună de ştiri deprimante despre biodiversitate şi despre oamenii din mediul înconjurător şi cred că este important să subliniem că există câteva puncte luminoase în acest tablou”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Florin Cîțu a aprobat Programul de iarnă în domeniul energetic

Publicat

in

De

Executivul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Energiei, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de iarnă în domeniul energetic, informează ministerul print-un comunicat.

Hotărârea vizează măsurile privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale SEN în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

“Suntem pregătiţi pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă pentru a avea la dispoziţie toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Programul de iarnă se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021.

Totodată, prin această hotărâre se constituie Comandamentul energetic de iarnă, care va monitoriza funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Din comandament fac parte reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor statului competente în domeniul energiei, precum şi ai operatorilor economici din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend