Propunerile Comisiei Europene privind conservarea biodiversității și reducerea utilizării pesticidelor în UE au fost prezentate miercuri în detaliu, în contextul în care statele membre sunt îngrijorate de impactul negativ asupra productivității lor agricole, pe fondul crizei alimentare provocate de războiul din Ucraina, scrie AFP.

AgriculturaFoto: DreamsTime

Propunerile Comisiei Europene stabilesc obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor naturale deteriorate și, mai ales, pentru reducerea la jumătate a utilizării și a riscurilor legate de pesticidele chimice periculoase în UE până în 2030, comparativ cu perioada 2015-2017.

Textele, care fac parte din strategia „De la fermă la masă” și care vor fi discutate de statele membre și de deputații europeni, prevăd interzicerea totală a pesticidelor în „zonele sensibile” (spații verzi urbane, terenuri de sport, zone naturale protejate etc.).

Fermierii vor trebui să acorde prioritate „metodelor alternative de prevenire ecologică” împotriva insectelor și bolilor și să țină „registre” care să detalieze practicile lor, pesticidele chimice fiind folosite doar în „ultimă instanță”.

În schimb, UE va ajusta politica agricolă comună (PAC) „pentru a se asigura că agricultorii sunt compensați pentru toate costurile legate de noile norme pe parcursul unei perioade de tranziție de cinci ani”.

De asemenea, Comisia va lansa un „plan de acțiune” pentru a dezvolta alternative „durabile” și tehnologii de „agricultură de precizie” (pulverizatoare de pesticide care utilizează geolocalizarea etc.) și, pentru a evita concurența neloială, ar putea interzice importurile de alimente care conțin reziduuri de substanțe interzise în UE.

În sfârșit, pentru a ține cont de specificitățile naționale (climă, relief special, eforturi deja depuse etc.), fiecare guvern va putea să își stabilească „propriile obiective, în cadrul parametrilor europeni”, dar va trebui să raporteze Comisiei.

„Ambiția obiectivelor contrastează cu lipsa de informații privind soluțiile tehnice și alternativele”, a reacționat puternica confederație agricolă Copa-Cogeca, solicitând perioade de tranziție de cel puțin un deceniu și subliniind „necesitatea de a menține randamentele stabile în actualul context geopolitic”.

La unison, statele membre au cerut recent executivului UE să dea dovadă de „realism” în fața blocadei Rusiei asupra cerealelor ucrainene, care agravează riscul global de foamete.

Mai multe țări, printre care Franța și Italia, se tem că o reducere drastică a pesticidelor și a îngrășămintelor, precum și obiectivul de a dedica un sfert din teren agriculturii ecologice ar putea duce la prăbușirea randamentelor europene – un scenariu respins de Bruxelles.

„Preocupările legate de siguranța alimentară nu fac mai puțin urgentă necesitatea de a lua măsuri împotriva pesticidelor, a căror utilizare excesivă reprezintă un risc major pentru sănătatea umană și ucide polenizatorii responsabili de cea mai mare parte a alimentelor noastre”, a pledat comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides.

„Folosirea războiului din Ucraina pentru a dilua propunerile noastre este, sincer, iresponsabilă”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Noile reguli „vor ține cont de diferitele puncte de plecare”, a mai asigurat Kyriakides, care a subliniat că Irlanda a subliniat utilizarea deja extrem de redusă a pesticidelor.

În plus, cei 27 „vor fi consultați în curând cu privire la o măsură de reducere la zero a reziduurilor a două substanțe din grupul neonicotinoidelor”, acuzate de accelerarea declinului masiv al coloniilor de albine, dar a căror reintroducere temporară în 2020-2021 fusese autorizată de unsprezece țări UE, printre care și Franța.

ONG-urile de mediu salută „un pas important”, dar rămân vigilente: „Propunerile pun prea mult accent pe „agricultura de precizie” (produse agrochimice) și nu suficient pe practicile agroecologice”, avertizează Clara Bourgin de la Friends of the Earth.

sursă foto: dreamstime.com