Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rectificarea bugetară, în Monitorul oficial. Câți bani primesc bisericile, partidele și Fondul prin care premierul dă bani primăriilor. Situația finală pe instituții

Publicat

in

Rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul oficial. Sunt câteva modificări importante, față de ultima variantă a proiectului: se dau bani pentru partide + 87 milioane (după ce s-au răzgândit), Ministerul Economiei primește cu circa 20 de milioane lei mai mult, iar bugetul de Acțiuni generale, unde e și Fondul prin care premierul va putea da bani către primării, se diminuează puțin (pentru că au mărit sumele menționate mai sus).

Bisericile vor primi 80 milioane lei prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. La începutul anului, când s-a realizat bugetul pe 2021, s-au alocat pentru culte 760 milioane lei. Așadar, bugetul acestora crește la 840 milioane lei.

Partidele politice primesc 87 milioane lei subvenție. În prima variantă a proiectului doreau să dea 100 de milioane, dar pentru că cifra a fost criticată, autoritățile au venit apoi cu o a doua variantă în care au tăiat acea sumă și reieșea că vor da 1,75 milioane lei către AEP. Tot 1,75 milioane apărea și în cea de-a treia variantă, ce a fost publicată cu puțin timp înainte de ședința de Guvern. Ei bine, în ședința de Guvern au decis să adauge 87 milioane lei. Iar faptul că este vorba despre subvenție pentru partide, a fost confirmat chiar de Cîțu.

Bugetul de Acțiuni generale (Ministerul Finanțelor) primește 2,787 miliarde lei. Suma este mai mică decât în ultima variantă a proiectului. Cel mai probabil, s-a diminuat pentru că se dau bani pentru subvenția partidelor și la Ministerul Economiei.

Fondul de rezervă prin care se alocă bani din pix pentru primării este acum alimentat cu 1,785 miliarde lei, anterior fiind vorba despre 1,895 miliarde lei. Dacă adunăm cu suma alocată inițial prin bugetul de stat aprobat la începutul anului, atunci Fondul lui Cîțu urcă la 2,382 miliarde lei.

Privind în urmă, atât la anul trecut cât și la cei anteriori (guvernarea PSD), fondul nu a prea fost folosit pentru urgențe, ci pentru a se da bani diverselor proiecte PNDL ale anumitor primării. Vom vedea dacă se va întâmpla la fel acum, mai ales că sunt alegeri în PNL.

Instituțiile care primesc bani

Administrația Prezidențială primește 12,4 milioane lei

Consiliul Concurenței primește 2 milioane lei

Secretariatul General al Guvernului primește 98,1 milioane lei

Ministerul Dezvoltării primește 2,392 miliarde lei

Ministerul Finanțelor +168,8 milioane lei

Ministerul Justiției +13 milioane lei

Ministerul Afacerilor Interne + 29 milioane lei

Ministerul Tineretului și Sportului + 51,1 milioane lei

Ministerul Agriculturii + 150 milioane lei

Ministerul Mediului +533,8 milioane lei

Ministerul Transporturilor + 660,6 milioane lei

Ministerul Educației +210 milioane lei (în buget mai apar și venituri proprii, dar noi ne referim strict la alocarea bugetară)

Ministerul Sănătății +3,721 miliarde lei

Ministerul Culturii +12,3 milioane lei

Ministerul Public primește + 18,8 milioane lei

Agenția Națională de Integritate +8,75 milioane lei

SRI +116,9 milioane lei

SIE +17,2 milioane lei

STS +41,16 milioane lei

Ministerul Economiei va primit 62,8 milioane lei (în ultima variantă de proiect era vorba despre 40,6 milioane lei)

Ministerul Energiei +650,59 milioane lei

Academia Română +22,59 milioane lei

ANSVSA +134,1 milioane lei

Institutul Cultural Român +1 milion lei

Societatea Română de Radiodifuziune +20 milioane lei

TVR +13 milioane lei

Consiliul Superior al Magistraturii +1,2 milioane lei

Autoritatea Electorală Permanentă +88,75 milioane lei. În prima variantă a proiectului, doreau să dea 100 de milioane subvenție pentru partide, dar pentru că cifra a fost criticată, autoritățile au venit apoi cu o a doua variantă a proiectului în care se dădeau 1,75 milioane lei. Ei bine, în ședința de Guvern au decis să dea 87 milioane lei.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene +760,7 milioane lei

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților +1,8 milioane lei

Academia Oamenilor de Știință +3,5 milioane lei

Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale +2,787 miliarde lei (suma este mai mică decât în ultima variantă a proiectului. Cel mai probabil, s-a diminuat pentru că se dau bani pentru subvenția partidelor și la Ministerul Economiei). Fondul de rezervă prin care se alocă bani din pix pentru primării este acum alimentat cu 1,785 miliarde lei, anterior fiind vorba despre 1,895 miliarde lei.

Instituții care pierd bani

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: -2,781 miliarde lei. Se diminuează transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 3,319 miliarde lei, în principal ca urmare a creșterii veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și majorarea transferurilor către bugetul asigurărilor pentru șomaj cu suma de 547,1 milioane lei.

Senatul pierde 1,93 milioane lei

Curtea de Conturi pierde 10 milioane lei

Deficitul bugetar se va majora la 83,8 miliarde lei, ca sumă nominală. Pentru că se raportează la o estimare (a CNSP) de PIB nominal mai mare, acesta scade ca procent la 7,13%, de la 7,16%. Până la finalul anului mai e destul timp. Va mai veni o rectificare, așa că nu se știe ce deficit vom avea în final.

Citește și:

Consiliul Fiscal critică dur rectificarea: Incapacitate de a ține sub control cheltuielile/ Derapaj major/ Slăbește consolidarea bugetară

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

STB union’s head: Company’s employee dismissal procedure does not provide for snap termination

Publicat

in

De

The Bucharest Transport Company’s (STB) employee dismissal procedure is not simple and does not provide for direct termination, but requires certain steps to be followed; each case will be discussed separately in the Disciplinary Investigation Commission, depending on the accusations brought against the public transport workers who joined the strike, the Bucharest Transport Company’s union leader Vasile Petrariu said on Tuesday.

“We don’t have any concrete information yet, only the general manager’s statements on TV. But it’s good for everyone to know that this dismissal procedure is not that simple, it doesn’t just happen as soon as one announces it on TV. There are specific disciplinary inquiry procedures, certain steps must be followed. (…) Depending on the accusations brought, each case will be discussed separately in the Disciplinary Investigation Commission which is the decision-making body. Our rules of procedure do not provide for direct dismissal. There are several articles in our rules of procedure that can be interpreted and the sanctions range from warning to dismissal,” said Petrariu when asked if workers will be let go following their spontaneous protest.

The union leader underscored that the employees were aware right from the beginning that they would lose money for the unworked days and asking for payment did not even cross their minds.

Vasile Petrariu also stated that the representatives of the Board of Directors undertook to examine in the next period the activity of the general manager from a professional point of view and will take a decision regarding the employees’ claim to have him dismissed.

STB general manager Adrian Crit announced at a press conference earlier in the day that STB’s bus driver job announcement posted on Monday on the site received a lot of applications.

“60 applications came in on Tuesday alone, yesterday at the end of the day there were 230 of them. At the moment there are 290 applications,” said the STB general manager.

The employees of the Bucharest Transport Company announced on Tuesday morning their decision to suspend their protest and resume service after five days during which the Bucharest public transport has been blocked, Agerpres informs.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Ziua Unirii Principatelor Române, marcată la Baku, în Azerbaidjan

Publicat

in

De

Ziua Unirii Principatelor Române, eveniment care a avut loc la 24 ianuarie 1859, a fost marcată și la Baku, în Azerbaidjan. Cu acest prilej, Vasile Soare, ambasadorul României în Azerbaidjan, a ținut o prelegere pentru studenții azeri de la Universitatea de Limbi Străine din Baku.

„M-am deplasat la Universitatea de Limbi Străine din Baku, la Lectoratul de limba română, susținând pentru studenții azeri care ne învață limba o prelegere având ca temă Unirea de la 24 ianuarie 1859. Pentru ca tinerii azeri să înțeleagă însemnătatea acestui moment istoric pentru români, am făcut un parcurs detaliat al istoriei noastre de la începuturi, punctând principalele etape și momente ale evoluției și formării conștiinței naționale, dezideratul de veacuri de unire a românilor într-un stat național al lor. Am explicat conjunctura geopolitică a vremii din această regiune a Europei și modul cum românii din Moldova și cei din Tara Românească au transpus în practică ideea genială de alegere a unui singur Domn în ambele Principate – pe Alexandru Ioan Cuza -, punând în acest fel Marile Puteri în fața unui fapt împlinit – Unirea Principatelor Române, care a devenit România și a trebuit ulterior să fie recunoscută internațional.

Am insistat asupra reformelor extraordinare, de modernizare a Țării și societății românești, implementate în cei doar 7 ani de domnie de către Marele Alexandru-Ioan Cuza, apoi asupra continuării acestora de către Regele Carol I, dobândirii Independenței de sub Imperiul Otoman și am încheiat cu momentul Marii Uniri a Românilor din toate provinciile istorice de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, care a devenit posibilă în urma Primului Război Mondial, când marile imperii din vecinătatea noastră au dispărut”, a anunțat ambasadorul Vasile Soare.

În a doua parte a cursului, lectorul de limbă română, Dna Iosefina Batto, a prezentat un proiect de carte audio, având invitați on-line din diverse țări, ce cuprinde traduceri și recitări în mai multe limbi ale poeziilor marelui poet Mihai Eminescu, dedicând acest produs ingenios Zilei Culturii Naționale care tocmai a trecut, respectiv data de 15 ianuarie.

„La mulți ani, România! La mulți ani, români! Să fim demni urmași ai celor care ne-au creat și lăsat moștenire această țară minunată!”, a mai transmis Vasile Soare, ambasadorul României la Baku.

La data de 24 ianuarie 2022 s-au împlinesc 163 de ani de la Unirea celor două Principate Române din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului național unitar român.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend