Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Recep Tayyip Erdogan a declarat că va discuta cu preşedinte sârb Aleksandar Vucic despre criza din Bosnia

Publicat

in

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat marţi că va discuta în cursul zilei cu omologul său sârb Aleksandar Vucic despre criza din Bosnia şi că Ankara îşi va intensifica diplomaţia pe această temă, transmite Reuters, preluând postul NTV.

Turcia, stat având legături cu rădăcini adânci în istorie cu Balcanii, l-a sprijinit pe fostul lider musulman bosniac Alija Izebegovic în războiul din anii 1990, dar a construit bune relaţii cu preşedinţia interetnică bosniaco-sârbo-croată post-conflict.

De la sfârşitul războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia este divizată în două entităţi, Republika Srpska şi Federaţia croato-musulmană, peste care se suprapun instituţii centrale laxe.

Criza a izbucnit după ce deputaţii Republicii Sprska au votat anul trecut o rezoluţie neconstrângătoare privind începerea retragerii entităţii din forţele armate, sistemul fiscal şi sistemul judiciar ale Bosniei, o măsură susţinută de mult timp de liderul sârb naţionalist Milorad Dodik, potrivit Agerpres.ro.

Turcia a criticat rezoluţia ca fiind ‘greşită, periculoasă’ şi s-a oferit să medieze în această criză, care a stârnit îngrijorări privind o reizbucnire a conflictului etnic.

Potrivit preşedinţiei turce, Aleksandar Vucic va avea o întrevedere cu Erdogan la Ankara marţi pentru a discuta despre relaţiile dintre ţările lor, cooperarea şi evoluţiile în Bosnia şi Balcani.

Serbia i-a susţinut pe separatiştii sârbi bosniaci în timpul războiului şi rămâne apropiată de Republica Srpska, entitatea sârbă bosniacă, cu care are graniţă comună.

Vorbind cu reporterii în cursul unei vizite în Albania luni, Erdogan a afirmat că Dodik, premierul albanez Edi Rama şi alte oficialităţi din regiune şi-au declarat sprijinul pentru oferta sa de mediere.

‘Vom discuta măsuri ce pot fi luate în Balcani şi problema Bosniei cu dl. Vucic. Îi voi sublinia importanţa păcii şi stabilităţii în Bosnia pentru regiune’, a afirmat preşedintele turc.

‘În perioada următoare, vom intensifica contactele diplomatice’, a mai spus Erdogan, potrivit căruia Turcia îşi va folosi statutul ‘respectabil’ printre actorii regionali pentru a contribui la soluţionarea crizei.

Vucic a făcut apel la Dodik săptămâna trecută la revenirea în cadrul instituţiilor centrale pe care Republica Srpska le boicotează de la mijlocul anului trecut din cauza unei legi care incriminează negarea genocidului.

Comis cu câteva luni înainte de sfârşitul războiului soldat cu 100.000 de morţi, masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbe bosniace au ucis în jur de 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci musulmani, a fost calificat drept genocid de justiţia internaţională, verdict contestat de sârbi.

Retorica secesionistă a lui Dodik a încurajat manifestaţii naţionaliste şi incidente pe teritoriul Republicii Srpska.

SUA au impus în această lună noi sancţiuni împotriva lui Dodik, pentru corupţie şi ameninţarea stabilităţii şi integrităţii teritoriale a Bosniei. Uniunea Europeană a avertizat, la rândul său, săptămâna trecută conducerea Republicii Srpska că riscă sancţiuni şi suspendarea asistenţei dacă va continua să incite la tensiuni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Caz șocant în Prahova: un bărbat și-a prins mâna la o bandă transportoare, la 15 metri de sol, la o balastieră

Publicat

in

De

Un bărbat a fost prins joi de o bandă transportoare, la 15 metri de sol, la o balastieră din județul Prahova.

Potrivit ISU Prahova, bărbatul a fost prins într-o bandă ce transporta piatra la Balastiera din Moara Nouă, informează Mediafax.

La fața locului au intervenit mai multe autospeciale de descarcerare, autosscară, de primă intervenție și comandă și o ambulanță de terapie intensivă mobil.

Conform pompierilor, bărbatul care se afla la 15 metri de sol pe banda transportoare a fost coborât de colegii lui de la balastiera.

Din primele date, acesta este conștient și prezintă un traumatism grav la mâna stângă.

În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, informează Poliţia Prahova.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Eurostat: Numărul persoanelor aflate în situaţie ilegală în UE a crescut cu 22% în anul 2021

Publicat

in

De

Numărul persoanelor aflate în situaţie ilegală în Uniunea Europeană a crescut cu 22%, ajungând la aproape 700.000 în 2021, conform datelor biroului european de statistică Eurostat făcute publice joi, transmite Reuters.

În cea mai mare parte, este vorba de sirieni, urmaţi de algerieni şi afgani.

Numărul afganilor a crescut cu 55% comparativ cu 2020, ca urmare a instalării la putere a talibanilor, în august anul trecut.

De asemenea, potrivit datelor Eurostat, bărbaţii reprezintă 87% din totalul persoanelor în situaţie ilegală, peste jumătate dintre ei având între 18 şi 34 de ani, potrivit Agerpres.ro.

În total, Eurostat a stabilit că numărul persoanelor din afara UE aflate ilegal în cele 27 de state membre în 2021 a fost de 681.200, cu 123.700 mai multe decât în anul precedent, dar cu 67% mai puţin faţă de vârful din 2015, când în UE au intrat peste un milion de oameni din Siria şi alte zone de conflict.

Numărul anunţat îl cuprinde atât pe cei intraţi ilegal în blocul comunitar, cât şi pe cei care au rămas în UE peste perioada de şedere legală.

Franţa a raportat cel mai ridicat număr, 215.200, cu 107% mai mult faţă de 2020. Este urmată de Ungaria şi Germania, împreună cele trei ţări având pe teritoriul lor aproape 70% din totalul cetăţenilor din ţări din afara UE aflaţi ilegal în blocul comunitar.

Cei mai mulţi cetăţeni proveniţi dintr-o singură ţară cărora li s-a refuzat intrarea în UE în 2021 sunt ucrainenii, cu circa 50.200 de respingeri, din totalul de 139.000. Aceştia au încercat să treacă graniţele terestre ale UE în Ungaria, Polonia şi, în mai mică măsură, în România.

În acelaşi timp, numărul de cetăţeni ai altor ţări decât din UE care au primit ordin de a pleca de pe teritoriul unui stat membru a scăzut cu circa 14% faţă de 2020, circa 37% dintre aceste ordine fiind emise în Franţa, mai mult decât în orice alt stat al Uniunii. Dacă în peste jumătate din cazuri a fost vorba de întoarceri forţate, 47% dintre aceştia au plecat de bunăvoie, potrivit Eurostat.

În general, în majoritatea cazurilor, a fost refuzată intrarea celor care nu şi-au putut justifica obiectivele şi condiţiile şederii în blocul comunitar, dar în 29% din cazuri persoana respectivă a fost considerată ca fiind o ameninţare publică, a mai indicat Eurostat.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend