Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Raspuns la unele comentarii si critici cu referire la lucrarea legata de psihologia romanilor

Avatar

Publicat

in

Am citit cu foarte mare interes textul scris de colegul Radu Umbres: “Ce e gresit in psihologia ‘psihologiei poporului roman’“? Mi-ar placea la un moment dat sa avem o dezbatere mai aplicata si fata in fata (poate dupa aparitia lucrarii sau la unele conferinte stiintifice in avanpremiera lucrarii).

De la inceput spun ca eu cred ca toate comentariile colegului Radu Umbres sunt legitime, chiar daca unele critici sunt, dupa parerea mea, eronate. Legitimitatea comentariilor vine din faptul ca gandim in paradigme relativ diferite (ex. psihologie vs. antropologie) si din faptul ca avanpremierele lucrarii au fost publicate initial intr-o revista de cultura, nu in una de stiinta. Eroarea cred ca vine din ancorarea prea puternica in propria paradigma si neintelegerea paradigmelor moderne din alte stiinte (fie ele si apropiate).

Incerc sa aduc mai multe clarificari in speranta ca raspund, macar partial, unor probleme mai simple sau mai de substanta ridicate de colegul Radu Umbres (dar si de catre alti cititori si critici de buna-credinta).

I. Clarificari generale

De ce si cum s-a pornit proiectul? Proiectul a fost gandit din anul 2005. Asa cum am mai spus, in 2005 a aparut un articol interesant in revista Science care analiza, in 49 de culturi/tari ale lumii, diferenta dintre “cum suntem” sub aspectul trasaturilor de personalitate si “cum credem” ca suntem (Terracciano si colab., 2005). Romania lipsea din aceasta analiza! Tinand cont de traditia pe care am avut-o in astfel de teme – prin Constantin Radulescu-Motru si Dumitru Draghicescu -, am decis sa corectez aceasta lipsa. De asemenea, incepand acest demers, am hotarat sa-l fac mai complex, incluzand in analiza cat mai multe din studiile publicate in literatura de profil in care romanii sunt comparati cu alte popoare/culturi/tari (asa cum am spus in una din avanpremiere, am analizat studiile disponibile pana in ianuarie 2015). Asadar, sintetic spus, asa s-a nascut fundamentul acestui proiect/demers: “cum sunt” vs. “cum se cred” romanii.

De ce a durat atat (2005-2015)? In primul rand am vrut ca aceasta analiza sa fie una riguroasa si complexa. Din pacate, la data respectiva (2005) nu existau adaptate in Romania principalele teste/instrumente psihologice care sa ne permita analize valide. Atat Constantin Radulescu-Motru, cat si Dumitru Draghicescu au generat concluzii bazate pe metodologia de varf la vremea lor. Dar cum nu existau atunci multe date disponibile, prin prisma metodologiei de astazi, majoritatea concluziilor lor au de fapt o valoare epistemica mai apropiata de ipoteze interesante, decat de cunostinte validate (si nu au facut diferenta intre “cum suntem” vs. “cum credem ca suntem”). Stiam in 2005 ca exista un program complex de adaptare a mai multor teste psihologice majore in Romania, asa ca am preferat sa astept aparitia lor (la adaptarea unora m-am implicat personal) pentru a aborda tema la nivelul de varf al metodologiei vremurilor noastre (care probabil va fi la randul ei depasita in viitor).

Asadar, “studiul”, asa cum gresit a fost prezentat in mass-media (nu de catre mine), este de fapt o carte monografica care se bazeaza pe mai multe studii (iar eu am spus acest lucru). Unele studii deja publicate (de noi sau de alti autori) sunt integrate teoretic in carte. Alte studii fac obiectul analizei secundare de date (ex. calcularea si comparare marimii efectului), analiza efectuata de noi pornind de la datele primare si/sau din rezultatele sintetice prezentate in aceste studii. In fine, alte date primare noi au fost culese si analizate ca parte a acestui proiect.

De ce publicatiile in avanpremiera? Cartea nu isi doreste sa fie doar de interes stiintific, ci doreste sa aduca in spatiul romanesc si o componenta de cultura bazata pe cunostinte (knowledge-based culture sau evidence-based culture). Asadar, unele aspecte cu relevanta culturala au fost prezentate in revista Sinteza, care este o revista de cultura si gandire critica. Analizele statistice care stau in spatele concluziilor nu puteau fi prezentate in detaliu intr-o revista de cultura, de aceea am indicat in ambele articole doar indicatori statistici bazali (ex. numarul participantilor americani vs. romani, informatii despre varsta acestora, pragul de semnificatie la care s-a lucrat) care mi s-au permis (si asa mi s-a spus ca textul este prea tehnic). Am mizat pe faptul ca (1) metodologia noastra este una standard (comparatii ale unor atribute psihologice intre romani si alte populatii – asa ca in formatul redus, numarul si varsta subiectilor erau cei mai importanti indicatori) si (2) fiind o revista de cultura se problematizeaza mai mult ideile si implicatiile lor (cate din discutiile/dezbaterile culturale sunt insotite de datele statistice subiacente – daca acestea exista – prezentate detaliat?). Mai mult, daca ne uitam la carti de sinteza prin care stiinta patrunde in cultura (ex. Pinker, Dawkins, Dennett) o sa vedem ca adesea ideea/concluzia (bazata pe zeci de studii anterioare ale autorului) este formulata simplu de autor si/sau este insotita de o citare sau date minimale (asa cum am prezentat si eu in avanpremiere), nu de rezultatele si analizele statistice subiacente detaliate. Spre exemplu, pentru prima avanpremiera exista toate referintele necesare pentru verificare indicate in articol, iar pentru a doua am spus cum au fost derivate concluziile ca metodologie generala. Aceste avanpremiere (culturale – in forma articolelor – si stiintifice – in forma conferintelor la universitati), prin reactiile la ele, ma ajuta sa aproximez mai bine formularile finale ale cartii, lucru important tinand cont de relevanta temei. Discutarea unor rezultate la conferinte stiintifice (cum sunt cele pe care le-am avut/le voi mai avea), inainte de publicarea lor finala, nu este un lucru neobisnuit; mai mult, formularea in scris a unor concluzii pe baza unor conferinte, cu prezentarea minimala si sintetica a rezultatelor discutate la conferinta, se regaseste sub forma de meeting abstracts si in Web of Science. Dar recunosc insa ca aici am subestimat interesul pentru tema si deci nevoia legitima a unor aspecte mult mai detaliate. Evident ca la publicarea cartii (sau a unor articole stiintifice specifice) rezultatele care sustin concluziile prezentate vor fi mult mai detaliate.

II. Clarificari specifice

De ce acest titlu? Am lasat titlul de “Psihologia poporului roman” pentru a arata conexiunea – ca preocupare, nu ca si cadru teoretico-metodologic – cu lucrarea anterioara a lui Constantin Radulescu-Motru. Am adaugat insa in subtitlu “profilul psihologic” si “psihologia romanilor” pentru a ne diferentia. Da, aveti dreptate ca frecvent se utilizeaza termeni precum “cultura”, “tara”, “populatie” (si eu am utilizat acesti termeni in carte), dar stiti la fel de bine ca de asemenea se gasesc in titluri ale lucrarilor sau in texte stiintifice (sau guvernamentale) sintagme precum psychology of americans, psychology of italians, etc. Mai mult, in metodologia utilizata in cercetarea atributelor psihologice adesea folosim in instructiunile experimentale sintagme precum Americans are likely to be… (americanii sunt probabil…). Asadar, utilizarea termenilor de “romani” sau de “psihologia romanilor” nu mi se pare problematica intr-o lucrare monografica de acest tip (vezi si sectiunea III).

III. Diferente de substanta

Colegul Radu Umbres spune in textul sau ca: “…am stabilit mai sus ca o populatie nu poate avea o psihologie, dar, chiar daca acceptam o exprimare metaforica, ce exact agregam…”…”Pentru ca este o mare problema ca cercetator in stiintele socio-umane sa folosesti termenul de ‘popor’ chiar si numai in titlu, si sa te referi la subiectii studiului ca ‘romani’. Nu exista ‘romani’ pentru un psiholog, asa cum nu exista ‘copaci’ pentru un biolog, sunt categorii native, absolut normale pentru limbajul de zi cu zi, dar fara sens in limbajul stiintific…”.

Ei bine, aici putem avea o dezbatere importanta. Trebuie insa sa spun ca asa “a stabilit” colegul Radu Umbres, eu nefiind de acord cu modul in care pune problema si mai ales cu implicatiile derivate (este aici si o eroare de tip petitio principii in argumentarea sa). Sigur ca o populatie nu are o psihologie in sensul Volkerpsychologie – un suflet/ethos propriu -, dar poate avea un profil psihologic format dintr-o serie de atribute psihologice rezultate din generalizare statistica. In avanpremiera am spus foarte clar, inca din primul paragraf, ca profilul este statistic, asadar ancorat in psihologia moderna, nu unul substantial/esentialist, ca in vechea si depasita paradigma Volkerpsychologie. Asadar, da, agregarea si comparatia statistica a unor atribute psihologice intr-un grup (mai mic sau pana la nivel de populatie a unei tari) sunt posibile si reprezinta unul din standardele de cercetare. Aici colegul Radu Umbres nu crede ca se poate face asta, ceea ce ma mira; explicatia pozitiei sale – spusa, totusi, prea sigur – deriva probabil din faptul ca venim din traditii stiintifice diferite. Asta este o pozitie de esenta a mai multora din cei care au comentat demersul, pe care o consider insa fundamental gresita si rezultata din neintelegerea psihologie moderne. In domeniul meu exista sute de studii de acest gen. Am selectat la intamplare doua texte, din doua articole stiintifice, relevante pentru multe din aspectele descrise de colegul Radu Umbres ca fiind gresite sau imposibile:

“…Because the same traits can be found in every culture, intercultural comparisons and correlations are possible: Are Italians more extraverted than the British?…” (Terracciano si McCrae, 2006, pg. 178). Traducere: Deoarece aceleasi trasaturi pot fi gasite in fiecare cultura, comparatiile si corelatiile interculturale sunt posibile. Sunt italienii mai extravertiti decat britanicii?

“…It is perhaps not surprising that Australians see themselves as extraverts, German Swiss believe they are typically high in conscientiousness, and Canadians describe themselves as Agreeable…” (Terracciano si colab., 2005, pg. 98). Traducere: Probabil nu este surprinzator ca australienii se vad ca extravertiti, elvetienii germani cred ca sunt foarte disciplinati si canadienii se descriu ca agreabili.

Dupa cum se vede in textele citate mai sus, se vorbeste simplu si fara complexe si ocolisuri despre “britanici”, “italieni”, “canadieni” etc., prin prisma unor atribute psihologice ca “extraversiunea” sau “agreabilitatea” comparabile intre astfel de populatii, lucruri despre care colegul Radu Umbres spune ca nu exista si imi chiar reproseaza ca le utilizez. Nu vreau sa folosesc argumentul autoritatii – explicatia reala cred ca sta, asa cum am spus, in faptul ca avem paradigme de lucru diferite -, dar daca s-a acceptat in revista Science probabil ca este in regula sa folosesc si eu astfel de termeni (ex. “romanii”) si comparatii, fara ca asta sa insemne ca nu inteleg reticenta unor colegi.

In final spun ca interesul este generat mai ales de tema lucrarii, metodologia fiind una standard in domeniul nostru, fara mari inovatii. De aceea cred ca stiintific este important de discutat relatia rezultate-concluzii (cand va aparea lucrarea in luna iunie), dar cultural este mai important sa discutam implicatiile concluziilor, care pot fi mult mai provocatoare.

IV. Referinte selective

Terracciano si colab. (2005). National character does not reflect mean personality trait level in 49 cultures. Science, 310, 96.

Terraciano, A si McCrae, R.R. (2006). Cross-cultural studies of personality traits and their relevance to psychiatry. Epidemiol Psichiatr Soc., 15(3): 176-184.

P.S. Si pentru un biolog este uneori important si util sa generalizeze de la copaci individuali (ex. bradul X, stejarul Y) la “copaci” sau “padure”, pentru a sti astfel spre exemplu numarul copacilor, densitatea acestora, unde este nevoie de impaduriri, etc. Acest tip de critica vine in logica faptului ca se spune ca “nu putem compara mere cu pere”. Acesta este un cliseu; merele si perele pot fi comparate spre exemplu prin nivelul caloric pe cantitate standard.

  • Nota Redactiei: Textul a fost preluat de pe blogul psihologului Daniel David
  • Daniel David este profesor de stiinte cognitive clinice la Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, director fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie de la UBB, profesor universitar adjunct la Mount Sinai School of Medicine New-York, SUA, formator in psihoterapie rational-emotiva si cognitiv-comportamentala la Albert Ellis Institute, SUA si este coordonatorul lucrarii “Psihologia Poporului Roman. Profilul Psihologic al Romanilor”

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Schimbări radicale la construcțiile noi: Dezvoltatorii sunt obligați să facă stații de încărcare pentru mașinile electrice și sisteme de reglare a temperaturii

Avatar

Publicat

in

De

Dacă au peste 10 locuri de parcare, clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi sau care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră vor trebui să aibă infrastructură pentru instalarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice, anunță organizația România Eficientă, potrivit Mediafax.

Echiparea cu dispozitive automate pentru reglarea distinctă a temperaturii și calității aerului interior devine de asemenea obligatorie, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicată în Monitorul Oficial în luna iulie.

Publicitate

„România își aliniază legislația internă cu directivele europene în domeniul eficienței energetice și face astfel pași importanți înainte pentru a avea clădiri tot mai sănătoase și sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene în direcția neutralității climatice. Dimpotrivă, eficiența energetică rămâne pilonul principal al Pactului Ecologic european”, spune Radu Dudău, președinte al Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă, proiect privat de eficiență energetică din România.

Principalele noutăți care au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor:

1. Prevederi privind electromobilitatea

În cazul clădirilor nerezidențiale noi sau supuse unor lucrări de renovare majoră, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să instaleze cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum și tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puțin 20% din locurile de parcare prevăzute.

Acestea trebuie să permită instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice. Regula se aplică atunci când parcarea se situează în interiorul clădirii sau este adiacentă acesteia, ori dacă măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii/parcării.

În cazul clădirilor nerezidențiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii au obligația de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice cel puțin egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepție de la aceste obligații fac clădirile deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii.

În cazul clădirilor rezidențiale noi sau renovate major, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

Prevederile de mai sus nu se aplică clădirilor rezidențiale și nerezidențiale noi sau supuse unor renovări majore pentru care au fost depuse cereri de autorizație de construire înainte de 10 martie 2021. De asemenea, ele nu se aplică nici clădirilor existente rezidențiale și nerezidențiale supuse unor renovări majore pentru care costul estimativ al instalațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice și de încastrare, prevăzut în devizul general și specificat în memoriul pe specialități, depășește 7% din costul total al renovării majore a clădirii.

2. Prevederi privind controlul automat al temperaturii

Legea 101/2020 prevede și că pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligați să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii și calității aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii sunt obligați să instaleze, tot în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.

Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, dacă la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii sunt obligați să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.

3. Prevederi privind Strategia națională de renovare pe termen lung

Pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, publice și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și fără emisii de carbon până în anul 2050, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) elaborează o strategie de renovare pe termen lung, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

O primă versiune a strategiei se va publica pe pagina de internet a MLPDA până la data de 15 august 2020. Strategia se actualizează o dată la 10 ani și se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor în renovări, Legea 101/2020 mai prevede facilitarea accesului la instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice pentru consumatori și serviciile de consultanță în domeniul energetic, în ceea ce privește renovările care vizează eficiența energetică și instrumentele financiare relevante.

Legea 101/2020 transpune prevederile Directivei 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor și ale Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Guvernul a reglementat denumirile titlurilor și calificativelor conferite celor care termină facultatea

Avatar

Publicat

in

De

Ministerul Educaţiei anuţă că denumirile titlurilor şi calificărilor din învăţământul superior au fost reglementate printr-o hotărâre a Guvernului, precizând că actul normativ este un pas pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană.

”Executivul a adoptat în şedinţa de astăzi, 7 august 2020, o hotărâre prin intermediul căreia sunt reglementate denumirile titlurilor şi calificărilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă, înmatriculaţi în anul I de studii în anii universitari 2017 – 2018, 2018 – 2019, 2019 – 2020 şi 2020. Actul normativ stabileşte şi nivelurile de calificare corespunzătoare fiecărei calificări”, arată Ministerul Educaţiei.

Publicitate

Prin aprobarea actului normativ şi a nomenclatorului aferent, instituţiile de învăţământ superior au la dispoziţie un instrument de lucru unitar, în vederea completării diplomelor şi suplimentelor la diplomă pentru absolvenţii învăţământului universitar de licenţă, înmatriculaţi în anul I de studii, în anii universitari menţionaţi.

Citește și: Decizie radicală luată de luptătorul K1 Cătălin Moroşanu! Pentru ce funcție candidează

”În acelaşi timp, se asigură o mai bună pregătire profesională, o inserţie mai sigură pe piaţa muncii a tuturor categoriilor de absolvenţi, o mai bună înţelegere a angajatorilor privind oferta de formare, precum şi o eficientă informare a elevilor, a studenţilor şi a altor categorii interesate privind calificările pe care le pot obţine în sistemul naţional de calificări. De asemenea, actul normativ adoptat astăzi reprezintă un nou pas spre calea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană. Nomenclatorul propriu-zis constituie punctul de reper pentru completarea corectă a suplimentului la diplomă, instrumentul care contribuie în mod substanţial la optimizarea transparenţei diplomelor şi a calificărilor în spaţiul european”, precizează Ministerul Educaţiei.

Citește și: Gabriela Firea lansează un nou atac dur la adresa Guvernului: Minciuna a ieșit la suprafață

Conform sursei citate, toate acestea vin în contextul în care denumirea calificărilor şi nivelul de calificare capătă o importanţă deosebită în procesul de recunoaştere a calificărilor menţionate în documente europene, precum: Convenţia Internaţională privind recunoaşterea Calificărilor din învăţământul superior, adoptată la a 40 – a Conferinţă Generală UNESCO din 25 noiembrie 2019; Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoaşterii reciproce automate a calificărilor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învăţământ şi formare, precum şi a rezultatelor perioadelor de învăţare petrecute în străinătate; Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/2021 a Comisiei din 18 iulie 2018 privind adoptarea unor standarde şi formate tehnice necesare pentru funcţionarea corelării automate prin intermediul platformei IT comune, utilizând clasificarea europeană şi interoperabilitatea între sistemele naţionale şi clasificarea europeană – noul Europass.

”Mai precizăm că, în vederea implementării în continuare a recomandărilor europene şi internaţionale privind recunoaşterea calificărilor, inclusiv recunoaşterea automată şi noul Europass, Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să parcurgă o serie de paşi esenţiali pentru acest proces. O etapă importantă din această foaie de parcurs se realizează prin hotărârea aprobată astăzi, care completează actele normative existente cu denumirea titlului calificărilor şi nivelul de calificare, elemente esenţiale în procesul de recunoaştere a calificărilor, pe care România l-a votat în 2019 la Conferinţa Generală UNESCO”, adaugă ministerul.

Până în prezent, titlurile şi calificările au fost reglementate conform H.G. nr. 577/2017 din 9 august 2017 privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă, înmatriculaţi în anul I de studii în anii universitari 2014 – 2015, 2015 – 2016 şi 2016 – 2017.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend