Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Raportul CE privind statul de drept din România: CCR pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE prin decizia privind desființarea Secției speciale / Amendamentele aduse legilor justiției în 2017-2019 continuă să fie o problemă majoră

Publicat

in

Comisia Europeană arată, în cel de al doilea său Raport privind statul de drept din statele membre, că în România modificările aduse legilor justiției între 2017 și 2019 rămân o problemă, iar decizia Curții Constituționale privind desființarea Secției speciale de investigare a magistraților pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE.

Principalele observații din raportul Comisiei Europene privind statul de drept:

  • modificările aduse legilor justiției prin amendamentele adoptate în perioada 2017-2019 continuă să reprezinte un impediment major pentru buna funcționare a DNA și a sistemului judiciar;
  • în mod special, faptul că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este în continuare operațională ridică îngrijorări serioase;
  • este important ca reforma în sensul desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) să fie făcută în linie cu legislația UE;
  • continuă să existe îngrijorări privind influența diferitelor instituții în procesul de numire al procurorilor și concentrarea puterii la Ministerul Justiției;
  • în 2020, doi dintre cei trei procurori-șefi au fost numiți în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii;
  • modificarea codurilor penale și de procedură penală rămâne necesară, existând obstacole și incertitudini în lupta împotriva corupției în absența unor soluții legislative solide;
  • deficitul de resurse umane în sistemul judiciar continuă să rămână o îngrijorare. Până în decembrie 2020, aproape 10% din pozițiile de judecător și aproape 16% din cele de procurori erau încă vacante;
  • există în continuare îngrijorări privind stabilitatea și predictibilitatea legislativă întrucât legislația este modificată des și adesea legile adoptate pot fi contradictorii și pe baza unor fundamentări limitate;
  • o decizie a Curții Constituționale (CCR) emisă pe 8 iunie 2021 ridică îngrijorări serioase întrucât ea pune sub semnul întrebării principiul primatului legii UE.

„În decizia sa, Curtea Constituțională nu a acceptat o hotărâre a Curții de Justiție a UE adoptată pe 18 mai și a decis că instanțele naționale nu au calitatea de a examina conformitatea legislației UE cu legile naționale pe care CCR le-a declarat constituționale.

De asemenea, Curtea Constituțională a hotărât că obligațiile ce decurg din raportul MCV nu sunt obligatorii pentru instanțele naționale. Acest lucru ar putea constitui un obstacol semnificativ pentru instanțe când acestora li se cere să aplice legislația UE, în special în ceea ce privește SIIJ”, se menționează în raport.

Amintim că ​prin decizia pronunțată în 8 iunie în procesele deschise de asociații de magistrați din România privind înființarea controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) arată că exemple practice luate din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme riscul ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa. CJUE a lăsat totuși la latitudinea instanțelor naționale “să verifice dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor nu este de natură să facă secția permeabilă la influențe exterioare”.

De asemenea, CJUE a hotărât că decizia din decembrie 2006 a Comisiei Europene de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare (MCV) a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției are caracter obligatoriu.

Principalele concluzii privind situația statului de drept în statele membre

Raportul CE din 2021 se concentrează pe cele patru elemente-cheie: sistemele judiciare; cadrul anticorupție; pluralismul și libertatea presei și alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru.

1. Sistemele judiciare

  • Aproape toate statele membre întreprind reforme legate de sistemele lor judiciare, chiar dacă există variații în ceea ce privește domeniul de aplicare și forma acestor reforme și progresele înregistrate. Într-o serie de state membre, s-au luat sau se iau măsuri pentru a consolida independența sistemului judiciar prin reforme legate de consiliile judiciare, de numirea magistraților și de independența și autonomia organelor de urmărire penală, pentru a cita numai câteva exemple.
  • Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să pună în aplicare reforme care reduc garanțiile privind independența sistemului judiciar, ceea ce suscită îngrijorări sau agravează preocupările existente legate de sporirea influenței puterii executive și legislative asupra funcționării sistemelor judiciare din statele membre respective. Mai mult, în anumite state membre, atacurile politice și tentativele repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la încercare independența sistemului judiciar.
  • De la adoptarea raportului din 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții jurisdicționale efective pentru asigurarea respectării statului de drept. Ca ultim punct, pandemia de COVID-19 a reamintit faptul că sistemele judiciare trebuie să fie modernizate de urgență și a evidențiat potențialul oferit de digitalizare.

2. Cadrele anticorupție

  • Statele membre ale UE figurează în continuare în fruntea clasamentului celor mai bune performanțe la nivel mondial, zece state membre aflându-se chiar printre cele douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte la nivel mondial. În prezent, mai multe state membre adoptă sau își revizuiesc strategiile sau planurile de acțiune naționale anticorupție.
  • Numeroase state membre au luat măsuri de consolidare a cadrelor de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv în ceea ce privește normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby și practica „ușilor turnante”.
  • Cu toate acestea, în anumite state membre există în continuare dificultăți, în special în ceea ce privește anchetele și urmăririle penale și aplicarea de sancțiuni pentru corupție.
  • În diferite state membre au ieșit la iveală noi cazuri de corupție majore sau deosebit de complexe. În anumite state membre resursele alocate pentru combaterea corupției nu sunt întotdeauna adecvate, în timp ce în alte state membre persistă îngrijorări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia de COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție din anumite state membre.

3. Libertatea și pluralismul presei

  • Pe durata pandemiei de COVID-19, jurnaliștii și alte categorii de personal din mass-media din Europa au fost supuși unor presiuni puternice. În condițiile în care numărul de alerte privind siguranța jurnaliștilor nu a fost niciodată atât de mare și în contextul recentelor evenimente tragice, este necesar ca această problemă să fie abordată în întreaga UE. Ediția din 2021 a instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei, care constituie o sursă esențială de informații pentru raportul privind statul de drept, indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor din mai multe state membre.
  • Nu toate autoritățile de reglementare din domeniul mass-mediei sunt independente de influența politică, iar în anumite state membre există un risc ridicat de ingerință politică în mass-media. Mass-media de știri a fost esențială pentru informarea cetățenilor pe durata pandemiei de COVID-19, deși o serie de restricții au îngreunat activitatea jurnaliștilor. Pandemia a creat, de asemenea, grave dificultăți economice pentru sectorul mass-mediei, care au determinat unele state membre să adopte scheme de sprijin pentru mass-media de știri. Acest sprijin trebuie pus în aplicare în mod transparent și echitabil.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

  • Începând de anul trecut, unele state membre au continuat să lanseze reforme constituționale pentru a consolida sistemele de control și garanții. Recent, unele state membre au pus în aplicare măsuri de sporire a transparenței procesului legislativ și de îmbunătățire a participării cetățenilor. În general, sistemele naționale de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele judecătorești, avocații poporului și alte autorități independente, au jucat un rol crucial în timpul pandemiei de COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept. În paralel, diverse elemente, cum ar fi schimbările bruște și procedurile accelerate, pun la încercare procesul legislativ sau sistemul de control al constituționalității.
  • În general, societatea civilă beneficiază de un climat favorabil în majoritatea statelor membre, dar în anumite state membre se confruntă în continuare cu probleme grave, precum amenințări deliberate din partea autorităților, o protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice sau verbale sau un nivel necorespunzător de protecție a drepturilor fundamentale care le garantează activitatea. Aceste dificultăți au fost momentan agravate de contextul specific pandemiei de COVID-19. O serie de evoluții recente au stârnit preocupări cu privire la respectarea supremației dreptului UE, care este esențială pentru funcționarea ordinii juridice a UE și pentru egalitatea statelor membre în cadrul UE.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Constantin Necula conferențiază de Ziua Internațională a Tineretului Ortodox

Publicat

in

De

De Ziua Internațională a Tineretului Ortodox, miercuri, 2 februarie, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților va organiza conferința online intitulată „Întâmpinarea tinereții cu Hristos”, susținută de părintele Constantin Necula, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu.

Evenimentul va fi organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava și va fi transmis live pe pagina oficială de Facebook a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților începând cu ora 19:00, scrie basilica.ro.

În cadrul aceluiași eveniment, va avea loc prezentarea cărții părintelui, întitulată: „Despre sensul vieții cu Mihai Morar și Părintele Necula”, apărută în anul 2021.

La final, va fi organizată o sesiune de întrebări și răspunsuri la care vor participa tinerii suceveni care au performat în diferite domenii, printre care și medaliata cu aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2021, Ancuța Bodnar.

Conferința va fi moderată de către Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru disciplina religie și coordonatoarea evenimentului.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

ACTUAL

Ce s-ar întâmpla dacă țara noastră ar fi atacată? Mircea Geoană: ‘Pentru România, orice atac ar atrage răspunsul Alianței noastre. Nu anticipăm riscuri la adresa securității statelor NATO, dar nu putem exclude’

Publicat

in

De

Aș vrea să facem o distincție între reacția NATO în cazul Ucrainei și cel al României. Pentru România, orice atac ar atrage răspunsul Alianței noastre. Când e vorba de Ucraina, NATO sprijină din punct de vedere practic și politic acest partener al nostru. Ați observat că sunt și state aliate care pe plan bilateral susțin capacitatea de autoapărare a Ucrainei.

Azi, pentru a fi extrem de clar, nu anticipăm riscuri la adresa securității statelor NATO, dar nu putem exclude, deși încurajăm dialogul, ca în Ucraina sau în jurul Ucrainei să existe elemente de natură militară sau acțiuni de destabilizare severă a acestui stat.

Noi vrem să arătăm, de o natură perfect credibilă, că suntem perfecți pregătiți să ne apărăm teritoriul și aliații,” a afirmat Mircea Geoană, într-o intervenție la Realitatea Plus.

Secretarul general adjunct al NATO a precizat că demersurile Alianței se bazează mult pe detensionarea situației, pentru că niciuna dintre părți n-ar avea de câștigat dacă ar merge pe linia negocierilor dure. 

Sperăm în continuare ca în Ucraina Federația Rusă să înțeleagă că această cale pe care eventual ar putea să o aleagă este an care le afectează interesele și sperăm ca mâna întinsă spre dialog prin scrisoarea pe care am trimis-o să primească un răspuns favorabil.

Trebuie să arătăm Rusiei că trăgând linia între costuri și beneficii, între intervenție militară sau dialog ar avea numai de pierdut dacă ar alege, din nou, opțiunea militară.

Propunerile pe care NTAO le-a făcut Rusiei sunt grupate pe 3 zone tematice:

Cea legată de relația actuală între federația Rusă și NATO, Mosocva a decis să-și închidă Ambasada pe lângă NATO de la Bruxelles, și să suspende prezența militară și civilă a Alianței la Moscova. Un prim gest normal ar fi ca Rusia să redeschidă canalele de comunicare.

Al doilea calup tematic vizează sporirea transparenței și încrederii între cele 2 părți, cu privire la exercițiile militare, cu privire la postura militară a celor 2 părți, de exemplu de modul în care avioane sau nave militare ale NATO și ale Rusiei interacționează când se află în proximitate.

Al 3-lea calup tematic pe care l-am avansat în scris este legat de dezarmare, de control al armamentului și neproliferare,” a afirmat Geoană.

Înaltul oficial nord-atlantic a precizat că în setul de propuneri transmise Rusiei sunt punctate foarte clar și elementele care sunt de NEACCEPTAT într-o negociere.

Pentru noi ar însemna încălcarea unor principii fundamentale. Inclusiv retragerea trupelor NATO din România și Polonia face parte din această categorie, pentru că sunt acorduri și înțelegeri internaționale la care chiar Federația Rusă a achesat.

La fel de adevărat este că nu putem accepta ideea ca o țară europeană, în speță Ucraina, dar și Georgia sau chiar Rep. Moldova, care nu vrea să intre în NATO pentru că este un stat neutru, nu-și poate urma calea pe care o dorește pentru că cineva ar avea un drept de veto. Asta nu înseamnă că aderarea Ucrainei la NATO este iminentă.

Sperăm că după o analiză serioasă, înțeleg că la nivelul Kremlinului, Federația Rusă să revină către noi și să putem continua consiliul NATO-Rusia„, a mai afirmat secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, conform realitatea.net.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend