Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Raluca Turcan: ‘Ministerul Muncii are la dispoziţie 368 de milioane de euro, prin PNRR, pentru a susţine reforma marilor sisteme publice’

Publicat

in

Ministerul Muncii are la dispoziţie 368 de milioane de euro, prin PNRR, pentru a susţine reforma marilor sisteme publice, pentru infrastructura socială şi pentru digitalizarea instituţiilor care ţin de minister, a arătat ministrul de resort, Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook.

“România a făcut astăzi un pas esenţial în direcţia reformelor, investiţiilor şi relansării economice, prin semnarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă! PNRR înseamnă, pe de o parte, 29,2 miliarde de euro investiţi în dezvoltarea domeniilor – cheie pentru economie şi pentru societate şi, pe de altă parte, un calendar clar de implementare a proiectelor, pe care ni l-am asumat odată cu obiectivele de reformă. Avem la dispoziţie peste 368 de milioane de euro, prin PNRR, pentru a susţine reforma marilor sisteme publice, pentru infrastructura socială şi pentru digitalizarea instituţiilor care ţin de minister”, a scris luni ministrul Muncii.

Potrivit acesteia, 85 de milioane de euro sunt alocaţi reformei sistemului de pensii, care include atât elaborarea unui nou cadru legislativ şi digitalizarea dosarelor de pensii, ambele deja demarate, cât şi digitalizarea Casei Naţionale de Pensii Publice şi a structurilor teritoriale.

O sumă de 187 de milioane de euro este destinată investiţiilor în infrastructura socială: 150 de centre de zi pentru copii aflaţi în risc de separare, centre de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi, dar şi centre de zi pentru consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii, cu o alocare de 50 milioane de euro.

Ministrul Muncii a precizat, în context, că, în acest moment, 89% dintre unităţile administrativ teritoriale nu sunt deservite de astfel de centre.

O alocare de 50 de milioane de euro merge către 55 de centre de zi, centre de servicii de recuperare de tip ambulatoriu pentru persoane cu dizabilităţi, în condiţiile în care 98% dintre unităţile administrativ teritoriale nu au aceste servicii.

Pentru 71 de centre de asistenţă şi reabilitare destinate vârstnicilor este prevăzută o sumă de 87 de milioane de euro. 94% din unităţile administrativ teritoriale nu sunt deservite de astfel de centre, în momentul de faţă.

De asemenea, prin PNRR sunt alocate 85 de milioane de euro pentru digitalizare: digitalizarea serviciilor de ocupare oferite cetăţenilor şi angajatorilor prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru care sunt alocate 17,4 milioane de euro; digitalizarea serviciilor de acordare a beneficiilor de asistenţă socială prin Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, incluzând aici operaţionalizarea sistemului IT pentru implementarea venitului minim garantat, cu o alocare de 43 milioane de euro; digitalizarea evidenţei şi monitorizării relaţiilor de muncă, dar şi a activităţii de control în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, prin Inspecţia Muncii, cu o alocare totală de 24 de milioane de euro.

“Pe lângă aceste investiţii, în PNRR sunt prevăzute reforme care asigură: un nou cadru legal pentru sprijinirea familiilor care trăiesc în sărăcie, cu copii în întreţinere, astfel încât aceştia să poată fi menţinuţi în familie; un sistem de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi prin prevenirea instituţionalizării şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor adulte cu dizabilităţi; crearea unui cadru ce asigură îngrijirea de lungă durată pentru persoanele vârstnice şi promovează îmbătrânirea activă; implementarea venitului minim de incluziune; un nou cadru legal pentru calcularea salariului minim pe economie”, a mai precizat Raluca Turcan.

Componenta socială din PNRR a fost una dintre cele mai mature şi printre primele închise în discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene, subliniază ministrul de resort.

Turcan a anunţat, în context, că a început deja implementarea celor mai importante proiecte incluse pentru finanţare: digitalizarea dosarelor de pensii, inclusiv suplimentarea personalului necesar pentru a finaliza la timp acest demers, demararea procedurilor de elaborare a documentaţiilor pentru implementarea măsurilor pe reformă a pensiilor, a salarizării în sectorul public şi a îngrijirii de lungă durată pentru persoane vârstnice şi lucrăm la definitivarea noului cadru legal în domeniul pensiilor, salarizării, asistenţei sociale.

Finanţarea prin PNRR va fi completată, tot prin fonduri europene, cu Programul Operaţional de Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS) 2021-2027, cu o valoare estimată de aproximativ 3,6 miliarde euro, cât şi cu Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare (POEO) 2021-2027, cu o valoare estimată de aproximativ 3,9 miliarde euro, a mai scris sursa citată, potrivit Agerpres.ro.

Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde euro sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Hidroelectrica ACUZĂ că prețurile la energie BUBUIE din cauza ecologiștilor: România RISCĂ să rămână în BEZNĂ

Publicat

in

De

România va ajunge în scenariul apocaliptic în care va trebui să stingem lumina, dacă nu construim urgent noi centrale de producere a electricităţii din surse nepoluante, a afirmat, joi, Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica. El a fost audiat în comisia de anchetă parlamentară privind cauzele preţurilor mari la energie şi a afirmat că multe dintre investiţiile în hidrocentrale ale companiei sunt blocate şi întârziate de autorităţile de mediu, pe motiv că ar distruge habitatele naturale, conform Agerpres.

“Vreau să aduc la cunoştinţă comisiei parlamentare de anchetă privind preţul energiei existenţa unor incoerenţe legislative care nu sunt de azi, de ieri. Au fost de-a lungul timpului în România şi au generat contradicţii între actele normative în vigoare, iar interpretarea lor a dus la situaţii absurde. Trebuie să vedem cum se pot corecta aceste situaţii absurde, astfel încât, respectând directivele europene şi legislaţia naţională, să ne atingem obiectivele”, a precizat Badea.

El a arătat că amenajările hidroenergetice nu distrug, ci creează habitate, iar zonele unde au fost construite hidrocentrale au fost ulterior desemnate situri Natura 2000. “Targetul (de reducere a emisiilor pe care şi l-a asumat România – n. r.) este, din păcate, unul extrem, extrem de urgent. Suntem în ceasul al treisprezecelea, nici măcar nu mai suntem în ceasul al doisprezecelea în ceea ce priveşte tranziţia spre un sector energetic mai verde. Vedem că avem deficit de capacităţi de energie de ani de zile, ceea ce în România nu s-a mai întâmplat, preţul carbonului este la un nivel fără precedent, ceea ce va genera premisele închiderii accelerate a centralelor pe bază de combustibili fosili şi trebuie să punem ceva în loc foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea”, a subliniat şeful Hidroelectrica. Badea a arătat că există situaţii în care Hidroelectrica vrea să schimbe echipamente vechi cu unele noi şi i se cer, de către autorităţile de mediu, studii de impact asupra mediului care durează ani de zile. “Este profund anormal. Este un exemplu de legislaţie care trebuie modificată. Nu cred că încălcăm vreo directivă europeană, nici legislaţia naţională. Nu există un impact suplimentar, sunt lucrări de mentenanţă normale”, a precizat şeful Hidroelectrica.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Centrul Român pentru Politici Europene: Food Hub-ul, model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România, creştere de 150% a veniturilor

Publicat

in

De

Cele patru food hub-uri existente în România au înregistrat o creştere de 150% a veniturilor în perioada aprilie – august 2020, adică în lunile de vârf ale pandemiei, relevă raportul “Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România”, realizat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) şi dat joi publicităţii într-o dezbatere online, conform agerpres.

Numărul de clienţi persoane fizice ai food hub-urilor a crescut de trei ori în trei ani, de la 5.992 de astfel de clienţi în 2018, până la 17.720 de clienţi în 2020. De asemenea, numărul producătorilor membri ai food hub-urilor a urcat cu 60%, de la 213 producători în anul 2018 până la 342 de producători în iulie 2021, în contextul în care producătorii din acest tip de asociere nu concurează între ei.
Potrivit raportului, după patru ani de program, cele patru food hub-uri existente livrează în prezent 4.000 de produse diferite şi au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, se arată într-un comunicat al CRPE, remis AGERPRES.

Food hub-urile sunt organizaţii inspirate de un model american şi înregistrate în România ca societăţi comerciale cu răspundere limitată, care gestionează în mod activ agregarea, distribuţia şi comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali şi regionali şi le oferă acestor producători şi o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătăţirii eficienţei, rentabilităţii şi sustenabilităţii.

Programul-pilot Food Hub a fost demarat în 2017 de Romanian-American Foundation (RAF), cu scopul de a stimula şi sprijini competitivitatea şi perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici şi mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole.

Programul a cuprins două runde de finanţare (2017-2019 şi 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari şi patru fundaţii care au fost susţinute pentru a constitui şi opera cinci food hub-uri în cinci zone ale ţării: Nod Verde – sprijinit de Fundaţia Civitas, la Cluj-Napoca; Cumsecade/Helyenvalo – sprijinit de Fundaţia Civitas, la Odorheiu Secuiesc; Nord Natural – sprijinit de Fundaţia Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc; Roade şi Merinde – sprijinit de Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară din Iaşi; Merindar – sprijinit de World Vision România la Criţ (proiect care avea mierea ca unic produs promovat şi comercializat şi care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât şi procesate: fructe şi legume, lactate, miere, carne şi mezeluri, panificaţie, plante aromatice, uleiuri, vin.

Toate cele 4 entităţi rămase în program operează un centru logistic şi un magazin fizic şi/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc şi din Iaşi au atât magazin fizic, cât şi online), prin intermediul căruia comercializează şi promovează produsele furnizorilor locali.

Potrivit raportului CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici şi mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punţi cu consumatorii şi vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităţilor rurale în care activează.

Ele au un rol important şi în educarea consumatorului şi reprezintă un mod echitabil, fiscalizat şi sigur din punctul de vedere al siguranţei alimentare şi trasabilităţii producţiei prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermieri, se precizează în document.

Directorul executiv al CRPE, Alexandra Popa, a recomandat ca viitorul Plan Naţional Strategic să includă mecanisme de susţinere a înfiinţării altor 15 centre de tip food hub.

“Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici, deoarece îi oferă fermierului un preţ echitabil şi în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susţinute prin politici publice. Viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaţionale finanţate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înfiinţarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenţii care să susţină înfiinţarea şi dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, a spus Alexandra Popa.

Prezent la evenimentul online, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a arătat că produsele locale nu ajung la consumatorul local deoarece reţelele comerciale deţin peste 80% din piaţa de produse alimentare.

“Avem fermieri şi producători foarte buni, care scot produse foarte bune pentru consum; principala problemă este că retailul deţine peste 80% din piaţa de produse alimentare şi produsele locale nu ajung la consumatorul local. (…) În viziunea mea, food hub-urile, cooperativele mici sau zonale se pot adresa unui public ţintit pentru a recuceri piaţa locală, astfel încât produsele locale să fie integrate în lanţuri scurte alimentare. Food hub-urile vin şi cu o componentă de suflet, care mie îmi dă încredere, deoarece e un element principal în dezvoltare. (…) Food hub-urile trebuie introduse în platforma informatică realizată de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale în 2018-2019. E un proiect cu suflet, făcut în sistem de voluntariat, nu a costat niciun ban şi pune în contact consumatorii cu producătorul. Catalogul produselor alimentare poate integra şi food hub-urile şi poate face legătura dintre turistul străin şi produsele locale”, a menţionat ministrul Agriculturii.

Centrul Român de Politici Europene a fost înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent şi influent în stabilirea agendei publice şi în formularea de politici în cadrul UE, şi continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză şi dezbateri publice informate.

Misiunea Romanian-American Foundation este să promoveze şi să consolideze condiţiile necesare unei economii de piaţă sustenabile şi unei societăţi democratice, care să asigure accesul la oportunităţi pentru toate segmentele populaţiei din România.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend