Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Putin „sacrifică” Kosovo în numele Donbasului: palmă dată aliatului sârb / Vucic: „Situația s-a înrăutățit după cuvintele sale”

Publicat

in

Kosovo ca Donețk și Luhansk. O comparație provocatoare, chiar și pentru Vladimir Putin.

Presedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, alaturi de Vladimir PutinFoto: kremlin.ru

Însă președintele rus a fost de fapt cel care, la sfârșitul întâlnirii sale cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la sfârșitul lunii aprilie, a afirmat că „decizia Curții Internaționale de Justiție a ONU privind Kosovo, potrivit căreia, în exercitarea dreptului la autodeterminare, teritoriul unui stat nu este obligat să ceară permisiunea de a-și declara suveranitatea de la autoritățile centrale, se poate aplica și regiunilor ucrainene”, potrivit Il Fatto Quotidiano.

Declarația șefului statului rus nu a fost cu siguranță pe placul Belgradului, prieten de lungă durată al Moscovei: la o conferință de presă din 6 mai, președintele sârb Aleksandar Vucic, aflat la al doilea mandat, a subliniat că „situația noastră s-a schimbat în rău după declarațiile președintelui rus Vladimir Putin”.

„Nu a existat nicio intenție de a face rău Serbiei, dar a ridicat problema Kosovo într-un mod diferit de cel obișnuit, pentru a proteja interesele rusești. Acum, însă, va trebui să ne confruntăm cu o problemă, deoarece Occidentul va cere ca Serbia să se îndrepte rapid spre recunoașterea Kosovo”, a spus Vucic.

Cuvinte importante cele ale liderului sârb, care însă trebuie analizate cu măsura potrivită.

„Este cu siguranță un pas important pe care l-a făcut Vucic, dar este și un mod de a trage de timp într-o chestiune atât de delicată, în așteptarea unor noi evoluții internaționale. O constantă în acțiunea sa politică în toți acești ani”, subliniază pentru Ilfattoquotidiano.it Giorgio Fruscione, cercetător la Ispi care urmărește zona Balcanilor.

Un teritoriu disputat și sindromul încercuirii Belgradului

Cuvintele lui Putin vin într-un moment dificil în relațiile dintre Serbia și mica republică balcanică, cu care relația nu a fost niciodată idilică de la războiul iugoslav.

Acordul semnat la Casa Alba intre Serbia si Kosovo Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia Images

La sfârșitul anilor ’90, NATO a intervenit în apărarea cetățenilor din Kosovo prin Operațiunea Allied Force, care a constat într-o campanie de bombardamente aeriene împotriva Republicii Federale a lui Slobodan Milosevic, acuzată de desfășurarea unei campanii sistematice de exterminare a majorității albaneze din regiune.

Războiul din Kosovo a durat 15 luni și s-a încheiat în 1999, odată cu retragerea trupelor federale iugoslave și recunoașterea unui protectorat internațional sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite.

Independența ulterioară, în 2008, a fost contestată de Serbia, care a fost sprijinită în acest sens de Moscova, motiv pentru care doar 98 din 193 de state, recunosc autonomia Pristinei.

Cu toate acestea, istoria s-ar putea schimba acum.

„Moscova a făcut un pas decisiv, în acest fel Putin a recunoscut de fapt existența Kosovo. Acest lucru va ușura cu siguranță problema atât pentru Washington, cât și pentru întregul Occident”, a declarat pentru Euractiv Srecko Đukić, fost ambasador al Serbiei în Belarus.

Fapt de care pare să fi devenit conștient și Belgradul.

„Cuvintele lui Vucic ar trebui interpretate ca un prim semn al unei îndepărtări lente a Serbiei de Moscova, dar fără șocuri majore, încercând să mențină echilibrul între Uniunea Europeană și Rusia și continuând să alimenteze sindromul încercuirii și viziunea Serbiei ca un stat mic și lipsit de apărare, victimă a intereselor altora”, susține Fruscione.

Cele mai noi informații de vineri privind războiul din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

OMS schimbă denumirea variolei maimuței pentru a preveni discriminarea

Publicat

in

De

Variola maimuţei (”monkeypox”) a fost redenumită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a anunţat că boala se va numi acum ”mpox”, în încercarea de a ajuta la combaterea discriminării şi a stigmatizării, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

OMS şi-a anunţat intenţia de a redenumi boala în luna iunie, după ce au apărut îngrijorări că denumirea iniţială era înşelătoare, de natură să stigmatizeze şi să discriminaeze, iar în luna august a fost lansată o campanie de crowdsourcing pentru a găsi un nou nume.

În prezent, OMS a dezvăluit că referirea la primatele non-umane urmează să fie eliminată.

”Mpox va deveni un termen preferat, înlocuind denumirea de variola maimuţei (monkeypox), după o perioadă de tranziţie de un an. Acest lucru serveşte la atenuarea preocupărilor exprimate de experţi cu privire la confuzia cauzată de o schimbare a numelui în mijlocul unui focar global”, a precizat agenţia de sănătate a ONU într-un comunicat.

OMS a adăugat că o problemă-cheie în alegerea noului nume a fost utilizarea sa în diferite limbi, în timp ce caracterul adecvat ştiinţific, uşurinţa în pronunţie şi absenţa referinţelor geografice sau zoologice se numără printre celelalte consideraţii.

Virusul care provoacă mpox a fost identificat pentru prima dată la maimuţele captive, în 1958. Cu toate acestea, originea bolii este necunoscută şi se întâlneşte frecvent la rozătoare. În plus, oamenii de ştiinţă şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care focarele sunt documentate de mass-media şi la faptul că denumirea diferitelor tulpini ale virusului face referire la diferite părţi ale Africii.

Diferitele tulpini de mpox au fost ulterior redenumite clasa I, clasa II şi clasa IIb.

Îngrijorări similare au apărut odată cu apariţia noilor variante de virus în timpul pandemiei de Covid, ceea ce a a făcut ca variantele de Covid să primească până la urmă nume bazate pe alfabetul grecesc mai degrabă decât pe locul în care au fost identificate pentru prima dată.

Boala mpox, care a fost identificată pentru prima dată la oameni în 1970 în Republica Democratică Congo, a devenit cunoscută în ultimele luni după ce a izbucnit un focar global fără precedent în luna mai, cu precădere în rândul bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi.

Până la 21 noiembrie, doar în Regatul Unit au fost înregistrate 3.720 de cazuri confirmate sau probabile, comparativ cu doar şapte în perioada 2018-2021.

Profesorul Paul Hunter de la Universitatea din East Anglia a salutat demersul OMS. ”Având în vedere că maimuţele nu sunt o sursă primară a virusului, noul nume este mai puţin confuz pentru persoanele care nu cunosc contextul acestei infecţii”, a spus el. ”Este totuşi păcat că una dintre forţele motrice pentru a face această schimbare acum a fost «limbajul rasist şi stigmatizator» folosit online. Sperăm că un astfel de limbaj se va opri acum”, a subliniat profesorul.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Șoc la Mondial: Benzema s-ar putea alătura lotului Franţei

Publicat

in

De

Fotbalistul Karim Benzema s-ar putea alătura lotului Franţei pentru Cupa Mondială 2022 dacă se va reface după accidentarea din cauza căreia a părăsit cantonamentul naţionalei antrenate de Didier Deschamps înainte de startul turneului, a indicat FIFA pentru presa franceză, citată de EFE.

Benzema continuă să fie inclus pe lista jucătorilor echipei Franţei, deoarece selecţionerul Didier Deschamps a decis să nu cheme niciun fotbalist în locul atacantului lui Real Madrid după accidentarea acestuia.

Potrivit radio RMC, FIFA a confirmat că Benzema s-ar putea realătura lotului Franţei, cu condiţia ca Deschamps să decidă acest lucru. În plus, fotbalistul lui Real Madrid ar fi considerat campion mondial dacă Franţa va ridica trofeul pe 18 decembrie.

În această ipoteză, FIFA ar acorda 26 de medalii Federaţiei franceze de fotbal (FFF), câte nume erau pe lista iniţială a selecţionerului, pe care în afară de Benzema figura şi Lucas Hernandez, ce a părăsit şi el cantonamentul naţionalei din cauza unei accidentări.

Examenele medicale efectuate de Benzema au confirmat o „leziune” la nivelul cvadricepsului de la coapsa stângă care va „necesita un termen de convalescenţă de trei săptămâni”, a precizat Federaţia franceză de fotbal.

Franţa, deţinătoarea titlului, este prima echipă calificată în optimile de finală ale Mondialului din Qatar, după victoriile cu Australia (4-1) şi Danemarca (2-1).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend