Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

PS Varlaam Ploieșteanul: ‘Lupta lui Tudor Vladimirescu, un început sprijinit de Biserică și care a culminat cu Unirea Principatelor’

Avatar

Publicat

in

Biblioteca Sfântului Sinod a inaugurat vineri expoziția „Tudor Vladimirescu – un credincios martir pentru dreptate”, care marchează două secole de la Revoluția din 1821. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a amintit rolul Bisericii în lupta pentru dreptate socială. Deși înfrântă, mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu a marcat un început luminos care a culminat cu momentul Unirii de la 1859, a spus el.

„Deși mișcarea lui revoluționară a fost înfrântă de forțele militare otomane, acest eveniment a tăiat istoria modernă a României în două, punând capăt domniilor fanariote în ambele principate, Moldova și Țara Românească”, a precizat Episcopul Vicar Patriarhal, care a fost delegatul Părintelui Patriarh Daniel la manifestare, potrivit basilica.ro.

Citește și: Valeriu Gheorghiță: Nu cred că anul viitor vom mai avea o altă campanie de vaccinare

„A marcat un început care se va dovedi luminos în deceniile care vor urma, înțelegând aici mișcarea revoluționară de la 1848 și mai ales Unirea cea mică, sau Unirea de bază, de la 1859”, a subliniat ierarhul.

El a mai amintit că „Tudor Vladimirescu a fost un om profund credincios și care a acumulat o cultură foarte vastă, marcată în primul rând de valorile promovate de Biserică și de Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos”.

Se spovedea la ieroschimonahul Chiriac Râmniceanu și era prieten apropiat al Episcopului Ilarion al Argeșului. A ctitorit biserici și a lăsat prin testament bani pentru lăcașurile din Ierusalim și Sf. Munte Athos.

Prin intermediul clerului, ideile sale sociale s-au răspândit în societatea românească, iar armata lui s-a strâns tot la îndemnul preoților, a explicat Episcopul Vicar Patriarhal. Scopul a fost de a redobândi libertatea și de a reinstaura în societate echitatea și justiția, a adăugat el.

Ierarhul a evocat câteva mănăstiri care au sprijinit „Revoluția lui Tudor”: Strehaia și Motru din Oltenia și Cotroceni din București.

Revoluția lui Tudor Vladimirescu a avut ecou și în Transilvania, unde românii erau sub ocupație străină și ar fi avut mare nevoie de un lider, a mai precizat Preasfințitul Părinte Varlaam.

Expoziția prezintă o reconstituire a drapelului Revoluției de la 1821, care reflectă valorile profund creștine ale mișcării și ale liderului ei: avea pictată pe el icoanele Sfintei Treimi și ale sfinților militari Gheorghe și Teodor Tiron, însoțite de o rugăciune.

Detaliu din steagul reconstituit al Revoluției lui Tudor Vladimirescu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Pe lângă steag și documente ale vremii, expoziția mai include portretul în gravură al lui Tudor Vladimirescu și portretul Episcopului Ilarion Gheorghiadis al Argeșului reprodus după originalul din pinacoteca Mănăstirii Căldărușani.

Mai sunt expuse cromolitografii care înfățișează Bucureștiul și bisericile sale din epoca lui Tudor Vladimirescu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Exoplaneta care oferă cheia pentru studii asupra atmosferelor altor planete

Avatar

Publicat

in

De

O exoplanetă nou descoperită îi poate ajuta pe astronomi să înţeleagă mai bine atmosferele planetelor telurice în general, putând reprezenta pentru astronomie ceea ce Piatra din Rosetta a reprezentat pentru descifrarea hieroglifelor, conform Space.com, Reuters şi AFP, care preiau un studiu publicat joi de revista Science.

Această exoplanetă, denumită Gliese 486 b, orbitează în jurul unei stele din categoria piticelor roşii, la 26 de ani-lumină de Soare şi este de aproximativ 1,3 ori mai mare şi de 2,8 ori mai grea decât Terra, conform unui nou studiu, scrie agerpres.ro.

Citește și: Denise Rifai atrage atenția lui Klaus Iohannis și Guvernului Cîțu: ‘Precedentul ce s-ar crea e cu mult mai periculos chiar și decât bătaia încasată de români pe 10 august’

Gliese 486 b încheie o orbită completă în jurul stelei sale la fiecare 1,47 zile terestre şi traversează spaţiul trecând prin faţa stelei sale, din perspectiva noastră, ceea ce o face mult mai uşor de studiat. În plus, astronomii au reuşit să măsoare masa acestei stele şi au ajuns la concluzia că are aproximativ 30% din masa Soarelui.

Echipa de astronomi care a descoperit planeta Gliese 486 b a ajuns la concluzia că temperatura medie la suprafaţa sa este de aproximativ 430 de grade Celsius – fiind probabil suficient de “rece” pentru a menţine o atmosferă, dar şi suficient de fierbinte pentru a putea studia respectiva atmosferă de la distanţă.

Citește și: Nicușor Dan dezvăluie care este starea relației cu PNL și USR PLUS: ‘În măsura în care îmi vor solicita întâlniri unu la unu vorbesc, pentru că întâlniri periodice avem la două săptămâni cu toți primarii’

Combinaţia de “caracteristici fizice şi orbitale ale lui Gliese 486 b o confirmă drept “Piatra din Rosetta” pentru cercetarea atmosferelor exoplanetelor telurice”, conform coordonatorului acestui studiu, Trifon Trifonov, de la Institutul Max Planck pentru Astronomie din Heidelberg, Germania. Piatra din Rosetta, descoperită în 1799, este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.Hr., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripţii ale aceluiaşi text în trei limbi antice diferite.

Trifonov şi colegii săi au descoperit planeta Gliese 486 b folosind spectrograful CARMENES (“Calar Alto high-Resolution search for M dwarfs with Exo-earths with Near-infrared and optical Echelle Spectrographs”), ce este instalat pe telescopul cu diametrul de 3,5 metri de la Observatorul Calar Alto din Spania.

Citește și: Elena Udrea: ‘Sunt un om liber, am un copil, vreau să îl cresc în libertate. Oamenii care nu cred în Dumnezeu de ce s-ar speria de blesteme?’

CARMENES descoperă planete prin metoda “vitezei radiale”, identificând mici fluctuaţii în mişcarea unor stele, provocate de atracţia gravitaţională exercitată asupra lor de planete aflate pe orbită. Acest instrument a identificat o astfel de mică fluctuaţie în cazul stelei Gliese 486, o fluctuaţie care se repetă la fiecare 1,47 de zile terestre.

Apoi, după descoperirea planetei, astronomii au început să o studieze cu ajutorul telescopului spaţial TESS, aparţinând NASA (Transiting Exoplanet Survey Satellite). După cum o sugerează şi numele, TESS poate observa exoplanetele detectând micile fluctuaţii din luminozitatea stelelor pe care acestea le tranzitează, atunci când exoplanetele trec prin faţa respectivelor stele, din perspectiva telescopului TESS.

Citește și: Denise Rifai atrage atenția lui Klaus Iohannis și Guvernului Cîțu: ‘Precedentul ce s-ar crea e cu mult mai periculos chiar și decât bătaia încasată de români pe 10 august’

La rândul său, TESS a identificat o scădere de strălucire a stelei Gliese 486, care se produce la interval de timp de 1,47 zile, confirmând descoperirea făcută cu spectrograful CARMENES.

Ulterior, echipa coordonată de Trifonov a început să studieze datele obţinute de instrumentele TESS şi CARMENS pentru a afla mai multe despre noua exoplanetă. De asemenea, cercetătorii au apelat şi la un alt instrument, spectrograful MAROON-X (“M-dwarf Advanced Radial-velocity Observer of Neighboring Exoplanets”), instalat pe Telescopul Gemini North (8,1 metri în diametru) din Hawaii.

Citește și: Nicușor Dan dezvăluie care este starea relației cu PNL și USR PLUS: ‘În măsura în care îmi vor solicita întâlniri unu la unu vorbesc, pentru că întâlniri periodice avem la două săptămâni cu toți primarii’

Ei au determinat astfel masa exoplanetei din datele cu privire la viteza radială şi dimensiunea din observaţiile obţinute în perioada de tranzit prin faţa stelei mamă. Aceste două valori, la rândul lor, au dezvăluit densitatea planetei Gliese 486 b – care este de aproximativ 7 grame pe centimetru cub, adică relativ apropiată de cea terestră (5,5 grame pe centimetru cub). Astfel, ei au ajuns la concluzia că această exoplanetă are o compoziţie bazată pe un amestec de fier şi silicat, similară Pământului.

Temperatura la suprafaţă este însă mai apropiată de cea de pe Venus şi, astfel, Gliese 486 b nu este una dintre planetele pe care se consideră că ar putea exista viaţă aşa cum o cunoaştem noi, conform lui Trifonov, care a precizat că ar fi vorba despre o lume “fierbinte şi uscată, animată de erupţii vulcanice şi de râuri clocotitoare de lavă”.

Citește și: Elena Udrea: ‘Sunt un om liber, am un copil, vreau să îl cresc în libertate. Oamenii care nu cred în Dumnezeu de ce s-ar speria de blesteme?’

În plus, pentru că are o orbită foarte apropiată de steaua mamă, Gliese 486 b se află într-o relaţie de rotaţie sincronă cu aceasta şi are mereu aceeaşi emisferă îndreptată spre steaua sa – aşa cum este Luna faţă de Pământ sau Mercur faţă de Soare.

Această planetă, relativ apropiată faţă de Terra şi astfel mai uşor de observat, reprezintă un “laborator” excelent pentru a afla mai multe informaţii despre atmosferele planetare, conform lui Trifonov.

Citește și: Denise Rifai atrage atenția lui Klaus Iohannis și Guvernului Cîțu: ‘Precedentul ce s-ar crea e cu mult mai periculos chiar și decât bătaia încasată de români pe 10 august’

“Observaţiile viitoare asupra exoplanetei Gliese 486 b ne vor ajuta să înţelegem cât de bine îşi pot menţine atmosfera planetele telurice, din ce sunt alcătuite şi cum sunt influenţate de radiaţiile stelare”, a precizat el.

Cel mai bun candidat pentru astfel de observaţii va fi Telescopul Spaţial James Webb, un instrument în valoare de 9,8 miliarde de dolari ce va fi lansat de NASA în cursul acestui an.

Citește și: Nicușor Dan dezvăluie care este starea relației cu PNL și USR PLUS: ‘În măsura în care îmi vor solicita întâlniri unu la unu vorbesc, pentru că întâlniri periodice avem la două săptămâni cu toți primarii’

“Imediat după ce Telescopul Spaţial James Webb va deveni operaţional, vom putea pregăti un program de observare a planetei Gliese 486 b. Dacă suntem optimişti, în următorii trei ani am putea şti cu certitudine dacă această planetă are sau nu o atmosferă, şi dacă are, care este compoziţia ei”, a adăugat Trifon Trifonov.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Alexandru Rafila: În secţiile ATI se simte din nou aglomeraţia / Se poate să ajungem din nou la 10.000 de cazuri pe zi

Avatar

Publicat

in

De

Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, a declarat, vineri seară, că numărul cazurilor de coronavirus va creşte în perioada următoare, dar este important că, odată cu vaccinarea, numărul persoanelor vulnerabile devine tot mai mic. Rafila nu exclude posibilitatea de a ajunge din nou la 10.000 de cazuri zilnic, însă apreciază că este important şi ritmul de creştere.

Vezi și: `Hristos va învia, la termen! S-a înțeles?`/ `Dacă bisericile o să fie închise de Paşti, vina o să fie a preoților` (comentatori)

”E de vreo două săptămâni această creştere. Acum e mai evidentă pentru că în secţiile ATI se simte din nou aglomeraţia. Spitalele de primă linie au cea mai mare din parte din paturi ocupate”, a declarat Alexandru Rafila la digi24 preluat de news.ro

Medicul consideră că numărul de cazuri va creşte în perioada următoare.

”Importantă e viteza de creştere, unde cresc cazurile şi care sunt grupele de vârstă cele mai afectate. Mi-e greu să spun acum cât vor creşte. Lucrurile s-au schimbat faţă de anul trecut. Se poate să ajungem din nou la 10.000 de cazuri pe zi. Dacă, însă, vor fi mai puţin din categoriile vulnerabile – pentru că deja acolo s-a vaccinat, se vaccinează în continuare – dacă persoane mai tinere, mai puţin afectate de boală, se vor infecta, serviciile spitaliceşti nu vor fi solicitate în aceeaşi măsură”, a mai afirmat Rafila.

De câteva zile, România înregistrează din nou peste 4.000 de cazuri zilnic, creşterea fiind constantă în ultima perioadă.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend