Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat joi, despre fugarul Adrien Stephane Mureşan, că la primul termen s-a consemnat lipsa de consimţământ a acestuia de a fi predat autorităţilor din România iar noul termen acordat de instanţa din Franţa este 5 iunie.

Ministrul Justiţiei a declarat că din informaţiile pe care i le-au furnizat colegii de la Parchetul general din Paris, la primul termen s-a consemnat lipsa de consimţământ a domnului Mureşan de a fi predat autorităţilor din România.

”Avocaţii persoanei în cauză au solicitat încă un termen pentru a se lua la cunoştinţă de mandatul european, între timp s-a făcut şi solicitarea de traducere a mandatului european în limba franceză. Noul termen acordat de instanţa din Franţa este 5 iunie, urmând ca la acest termen să se depună un memoriu, probabil, cel puţin aşa a comunicat echipa de avocaţi, prin care să se conteste valabilitatea mandatului de arestare, prin invocarea unor încălcări ale dreptului la un proces echitabil. Vom vedea ce apărări va formula echipa fugarului, ce informaţii necesare de la statul român, de la ANP, de la instanţele din România”, a arătat Gorghiu.

Adrien Mureșan a fost dat în urmărire generală și s-a predat în Franța

Adrien Stephane Mureşan a fost dat în urmărire generală după ce, în 11 august 2023, magistraţii Curţii de Apel Braşov l-au condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare. Acesta s-a predat săptămâna trecută, la Paris. Mureșan e acuzat că a lovit intenționat 12 mașini la Brașov.

În 2017, el a fost protagonistul unui alt episod controversat, în cartierul Militari din București, când s-a urcat pe o macara și a amenințat că se sinucide. Nemulțumit că nu primise banii de la cei pentru care executase lucrări de construcții, a coborât după 10 ore de negocieri.

Consumul global de vin a ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din 1996 încoace din cauza inflației ce a generat creșterea prețurilor, astfel că puterea de cumpărare a potențialilor consumatori a fost redusă, a anunțat Organizația Internațională a Viței de Vie și Vinului (OIV), transmite Reuters.

Sticle de vin productie Domaine du DaleyFoto: Hotnews

Organizația cu sediul la Paris a estimat consumul mondial de vin în anul 2023 la 221.000.000 hectolitri, cu 2,6% mai puțin decât în 2022 și cu 7,5% sub nivelul din 2018. Un hectolitru este echivalentul a 133 de sticle standard de vin.

Tensiunile geopolitice, îndeosebi războiul din Ucraina, și crizele energetice subsecvente, alături de perturbările lanțurilor globale de aprovizionare, au dus la costuri de producție și distribuție mai mari, care s-au transferat în creșteri de prețuri pentru consumatorii de vin, ceea ce a redus cererea, susține OIV.

Scăderea a fost deosebit de mare în China, cu un minus de 25%. La începutul secolului, consumul de vin crescuse brusc odată cu extinderea clasei de mijloc, însă în ultimii cinci ani s-a redus cu mai mult de 60%, la 6,8 milioane hectolitri din cauza restricțiilor provocate de Covid-19 și de presiunea prețurilor care au tendința să se răsfrângă mai mult asupra piețelor recente, precum China, a spus John Barker, directorul general al OIV.

În ce privește comerțul internațional, schimburile cantitative s-au redus cu 6,3%, la 99.000.000 hectolitri, dar numai cu 4,7% din perspectivă valorică (36 miliarde euro) întucât prețul mediu al unui litru de vine a ajuns la un nivel record.

De asemenea, OIV a redus estimarea producției de anul trecut de la 244 milioane la 237 miliane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani. Declinul abrupt este provocat de vremea nefavorabilă, precum îngheț timpuri, ploi abundente sau secetă, la care se adaugă extinderea bolilor viței de vie.

Italia a avut cea mai mică recoltă din 1950 – 38,3 milioane de hectolitri, cu 23% mai redusă față de anul 2022, astfel că a pierdut în fața Franței poziția de lider mondial.

Pentru 2024 se estimează o creștere a producției în emisfera sudică, în Australia și Argentina, dar va sub nivelul mediu din intervalul 2018-2023. O primăvară rece și un cules târziu va face ca producția în Chile să scadă pentru al treilea an consecutiv, reducerea fiind în medie de 17%.