Premierul suedez Magdalena Andersson a anunțat luni că Suedia se va alătura Finlandei pentru a solicita aderarea la NATO, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Schimbarea istorică, care vine după mai mult de 200 de ani de nealiniere militară în țara nordică, este posibil să deranjeze guvernul președintelui rus Vladimir Putin.

Suedia a decis să urmeze exemplul Finlandei, țara vecină, și să solicite aderarea la NATO, punând capăt la peste 200 de ani de nealiniere militară din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, au declarat luni oficiali.

Prim-ministrul Magdalena Andersson a numit-o „o schimbare istorică în politica de securitate a țării noastre”, în timp ce se adresa legislatorilor din capitala suedeză.

„Suedia are nevoie de garanții formale de securitate care vin odată cu aderarea la NATO”, a spus Andersson, adăugând că țara acționează împreună cu Finlanda, al cărei guvern a anunțat duminică că va încerca să se alăture alianței.

Andersson urma să anunțe oficial decizia guvernului suedez în cursul zilei de luni, împreună cu liderul opoziției Ulf Kristersson.

Decizia a fost în esență un lucru făcut după ce Partidul Social Democrat al lui Andersson a renunțat duminică la opoziția sa de lungă durată față de aderarea la NATO, oferind celor care sunt în favoarea acesteia o majoritate clară în Parlament.

„Intenția guvernului suedez este de a solicita aderarea la NATO. O zi istorică pentru Suedia”, a scris pe Twitter ministrul de externe Ann Linde. „Cu un sprijin larg din partea partidelor politice din parlament, concluzia este că Suedia va fi mai puternică împreună cu aliații din NATO.”

Cândva o putere militară regională, Suedia a evitat alianțele militare de la sfârșitul războaielor napoleoniene. Ca și Finlanda, a rămas neutră pe toată durata Războiului Rece, dar a stabilit relații mai strânse cu NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Opinia publică din ambele țări era ferm împotriva aderării la NATO până la invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina, după care sondajele au indicat o schimbare dramatică în favoarea aderării.

Guvernele din Finlanda și Suedia au reacționat prin inițierea rapidă a unor discuții între partidele politice despre aderarea la NATO și prin contactarea SUA, Marii Britanii, Germaniei și a altor țări NATO pentru a le cere sprijinul.

La Helsinki, liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell, a declarat luni că există un sprijin „foarte semnificativ” în Congres și că se așteaptă la o ratificare rapidă. El a spus că speră ca votul să poată avea loc înainte de vacanța din august.

Kremlinul a avertizat în repetate rânduri că această măsură ar avea consecințe destabilizatoare pentru securitatea în Europa.

​Ministerul Afacerilor Externe a elaborat un document online de tip „Smart Flyer” care conţine informaţii utile referitoare la paşii de urmat pentru obţinerea vizei necesare pentru călătorii de scurtă şedere în Statele Unite ale Americii, în scop de afaceri sau turistic, transmite Agerpres.

Viza SUAFoto: Facebook

Prin accesarea QR-codurilor incluse în acest document, românii care intenţionează să călătorească în SUA, în scop de afaceri sau turistic, pentru mai puţin de 90 de zile, intenţionând astfel să depună cereri pentru obţinerea vizei temporare de tip B1/B2, vor fi direcţionaţi către formularul DS-160, necesar a fi completat pentru acest tip de viză şi vor afla informaţii privind achitarea taxei de viză, încărcarea unei fotografii la standardele solicitate în aplicaţie şi programarea la interviu, informează MAE.

Ce trebuie să dovediți, între altele, pentru a obține viza

• vizita trebuie să fie de scurtă durată

• aveți banii necesari pentru a acoperi cheltuielile cât timp stați în SUA

• aveți o reședință în afara SUA, pe care nu intenționați să o părăsiți, precum și orice alte legături de familie sau economice care asigură părăsirea Statelor Unite după terminarea vizitei

MAE vizează includerea României în Programul american Visa Waiver

MAE reaminteşte că includerea României în Programul Visa Waiver va permite cetăţenilor români să călătorească fără viză în SUA, pentru scurtă şedere, de până la 90 de zile, în scop de afaceri sau turistic.

Principalul criteriu tehnic stabilit de legislaţia americană pentru includerea în acest program, care nu permite la acest moment accesul României, este ca rata de refuz pentru vizele turistice şi de afaceri înregistrată în anul precedent să se situeze sub plafonul de 3%.

De aceea, MAE recomandă cetăţenilor români „să consulte cu maximă atenţie procesul de solicitare a vizei necesare pentru călătorii de scurtă şedere în Statele Unite ale Americii în scop de afaceri sau turistic şi să aplice pentru obţinerea acesteia numai după ce se asigură că îndeplinesc condiţiile necesare”.