Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Proiect buget 2022: Veniturile stabilite la 216,47 miliarde lei şi cheltuielile la 301,7 miliarde lei, credite bugetare

Publicat

in

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminică dimineaţa în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.

Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 600 de milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe şi 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică.

Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât şi al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Proiecţia în ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 şi 2,02% din PIB în 2025.

„Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţinteşte reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional şi global”, se arată în document.

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o creştere în valoare absolută faţă de anul 2022, dar şi ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8% din PIB, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Australian Open 2023 – Simona Halep, absentă de pe lista participantelor

Publicat

in

De

​Organizatorii de la Australian Open 2023 au anunțat lista jucătoarelor direct acceptate pe tabloul principal de la primul Grand Slam al sezonului viitor. Suspendată provizoriu pentru dopaj, Simona Halep lipsește.

Simona HalepFoto: JULIAN FINNEY / Getty images / Profimedia

Conform jurnalistului Ben Rothenberg, Simona Halep (depistată pozitiv la un control de la US Open 2022) și Daria Saville (fostă Gavrilova) sunt singurele absențe notabile de pe tabloul feminin de simplu.

Irina Begu, Sorana Cîrstea, Ana Bogdan, Jaqueline Cristian și Patricia Țig, pe tabloul principal de la Australian Open 2023

România nu stă deloc rău atunci când vine vorba despre sportivele care au prins direct tabloul principal de la Australian Open 2023. Vorbim despre cinci jucătoare care sunt sigure de participarea la Grand Slamul de la Melbourne (desigur, dacă totul este ok din punct de vedere fizic).

Irina Begu, Sorana Cîrstea, Ana Bogdan, Jaqueline Cristian (clasament protejat) și Patricia Țig (tot clasament protejat) se vor afla pe tabloul principal al competiției australiene.

Australian Open 2023 va avea loc în perioada 16-23 ianuarie. Campionii en-titre sunt Ashleigh Barty (retrasă între timp din activitate) și Rafael Nadal.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cosmina Pană, locul 8 la Mondialele din Columbia

Publicat

in

De

Sportiva română Cosmina Pană s-a clasat pe locul 8 la total în cadrul cat. 45 kg, luni, la Campionatele Mondiale de haltere de la Bogota (Columbia), cu 157 kg, potrivit paginii de Facebook a Federaţiei Române de Haltere, potrivit Agerpres.

Pană a fost a şasea la stilul smuls, cu 71 kg, iar la aruncat s-a clasat pe 10, cu 86 kg, ratând prima încercare la această greutate.

Medalia de aur la smuls a fost obţinută de thailandeza Thanyathon Sukcharoen, cu 82 kg, la aruncat a câştigat o altă thailandeză, Siriwimon Pramongkhol, cu 102 kg, iar la total s-a impus Sukcharoen, cu 182 kg.

La Mondiale participă 537 de sportivi din 93 de ţări, 270 la feminin şi 267 la masculin, aceasta fiind prima competiţie de calificare la Jocurile Olimpice Paris 2024. România este reprezentată de şase sportivi, patru la feminin şi doi la masculin.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend