Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Profesorii spun care sunt cele mai grave probleme pe care le au din cauza pandemiei: Stresul şi lipsa cadrului metodologic adecvat

Publicat

in

Nivelul de stres psihic, social sau tehnic şi lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online sunt principalele dificultăţi cu care s-au confruntat cadrele didactice pe parcursul desfăşurării orelor în mediul online, potrivit unui studiu realizat de specialişti în ştiinţele educaţiei.

Cercetarea a fost realizată în perioada martie 2020 – februarie 2021 şi la aceasta au participat peste 10.000 de cadre didactice din toate judeţele, reprezentând toate nivelurile de învăţământ, scrie agerpres.ro.

Citește și: Florin Cîțu, uimit de protestul polițiștilor: ‘Nu înțeleg rostul acestor proteste. Așa ceva nu se poate, nu poți să ai performanță când numești oameni pe două luni’

Studiul “Un an de şcoală online – Premise pentru inovarea educaţiei” relevă că cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă sunt în ordine (în funcţie de scorul pe o scală de la 1 la 4): nivelul de stres psihic, social sau tehnic – 2,59, lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online – 2,39, insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecţiilor – 2,36, lipsa unui computer suficient de performant – 2,27, lipsa timpului necesar pentru înţelegerea şi utilizarea adecvată a instrumentelor şi resurselor digitale – 2,27, lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare – 2,25, lipsa unui spaţiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activităţi didactice – 2,23.

Conform cadrelor didactice respondente, elevii întâmpină dificultăţi similare în activităţile de învăţare la distanţă, ierarhizate de profesori după cum urmează: dificultăţi tehnice – de acces, conectare, afişare – 2,86, lipsa obişnuinţei de a învăţa cu ajutorul noilor tehnologii – 2,85, nivelul insuficient al competenţelor digitale – 2,74, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învăţare – 2,74, lipsa unui spaţiu adecvat pentru realizarea de activităţi de învăţare online – 2,70, acces limitat la internet – 2,66.

Citește și: Florian Bodog: ‘Vlad Voiculescu este un mare mincinos! Ar trebui să se apuce de treabă, dar el nu prea vrea să muncească’

De asemenea, studiul relevă că într-o comparaţie între cadrele didactice din şcoli din mediul rural şi cele din mediul urban, apar diferenţe semnificative în special în ceea ce priveşte accesul la tehnologie – echipamente, internet, suport specializat în configurarea şi utilizarea aplicaţiilor şi platformelor digitale. Astfel, 2,15 respondenţi din mediul rural au răspuns că au întâmpinat dificultăţi tehnice, 2,09 – din mediul urban mic şi 2,05 din mediul urban mare, 1,94 din mediul rural au indicat accesul limitat la internet, 1,77 din mediul rural mic şi 1,69 din mediul rural mare, 2,38 din mediul rural – lipsa unui computer suficient de performant, 2,30 din mediul urban mic şi 2,17 din mediul urban mare.

Majoritatea cadrelor didactice participante la cercetare au remarcat faptul că lipsa interacţiunii directe, în grupul de învăţare, cu colegii şi cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii sociale, emoţionale şi afective a dezvoltării copiilor. 44% dintre respondenţi sunt de acord că dezvoltarea socio-emoţională a copiilor este influenţată negativ, 37% – de acord parţial, 15% în dezacord şi 4% nu ştiu.

Citește și: Ion Cristoiu: ‘Ateul comunist Nicolae Ceaușescu s-a implicat în salvarea Schitului Prodromu. USR PLUS militează fățiș pentru revenirea anilor de ateism de pe vremea comunismului’

Studiul a evidenţiat că în perioada şcolii online, motivaţia pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, a rămas la fel pentru 54,1% dintre aceştia, în timp ce 10% se declară mai puţin dedicaţi profesiei în urma acestei experienţe.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte aspectele care influenţează desfăşurarea unei activităţi de calitate cu elevii, rezultatele studiului arată că profesorii se ancorează mai degrabă în pedagogie (60%), decât în tehnologie (36%), cu toate că la începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activităţii didactice (57%), depăşind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%).

Citește și: Marcel Ciolacu îi aruncă ‘cartoful’ fierbinte în brațe lui Florin Cîțu: ‘Sunt sigur că va ieși azi și va da de pământ cu socialiștii lui Biden care îndrăznesc să nege filozofia austerității’

Cadrele didactice au răspuns că au primit ajutor în perioada şcolii online în mare măsură de la directorul şcolii – 41%, de la informaticianul şcolii – 26%, de la membri ai familiei – 25%, de la colegi – 23%, 12% de la MEC, inspectorat, CCD, CIRAE, ISE/CNPEE, 6% de la elevi, 6% de la ONG-uri sau companii private şi 5% de la părinţi.

Au desfăşurat acest studiu specialişti în ştiinţele educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, din cadrul Proiectului CRED, al Proiectului ROSE şi al Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.

Citește și: Florin Cîțu, uimit de protestul polițiștilor: ‘Nu înțeleg rostul acestor proteste. Așa ceva nu se poate, nu poți să ai performanță când numești oameni pe două luni’ .

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Mii de persoane pe străzile din Tel Aviv: rudele celor răpiţi acuză guvernul israelian că nu are niciun interes serios în asigurarea eliberării ostaticilor

Publicat

in

De

Mii de persoane au protestat din nou joi seara în metropola de coastă a Israelului, Tel Aviv, pentru eliberarea ostaticilor încă deţinuţi în Fâşia Gaza, informează dpa, citat de AGERPRES.

Manifestanţii au făcut apel şi la organizaţia umbrelă a sindicatelor, Histadrut, să declare grevă generală. O astfel de grevă generală ar trebui să continue până când toţi ostaticii vor fi eliberaţi, au cerut organizatorii Forumului Ostaticilor.

Potrivit presei, rabinul şef aşkenazi David Lau a declarat în cadrul manifestaţiei că este datoria Israelului să îi aducă acasă pe ostatici.

Negocieri fără rezultate

Actualele negocieri indirecte dintre guvernul israelian şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas în legătură cu eliberarea ostaticilor şi încetarea focului în războiul din Fâşia Gaza nu au dat încă rezultate.

Rudele celor răpiţi acuză guvernul israelian că nu are niciun interes serios în asigurarea eliberării ostaticilor.

Până acum câteva săptămâni, Israelul estima că puţin sub 100 din cei 130 de ostatici mai erau încă în viaţă. Cu toate acestea, în prezent există temerea că un număr mult mai mare de ostatici ar putea fi morţi.

Citeste mai mult

NATIONAL

Statele Unite spun ‘NU’ unui stat palestinian / Ce s-a întâmplat la ONU

Publicat

in

De

Statele Unite au împiedicat joi Naţiunile Unite să recunoască un stat palestinian, exercitând-şi dreptului de veto în Consiliul de Securitate pentru a refuza Autorităţii Palestiniene calitatea de membru cu drepturi depline în organismul mondial, relatează BFMTV şi Reuters, citate de news.ro.

Acordarea statutului de membru cu drepturi depline al Naţiunilor Unite ar fi echivalat cu recunoaşterea existenţei unui stat palestinian.

Proiectul de rezoluţie, prezentat de Algeria, recomanda Adunării Generale a ONU, formată din 193 de membri, ca “statul Palestina să fie admis ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite”, în condiţiile în care, din 2012, palestinienii au statutul de “stat observator nemembru”.

Marea Britanie şi Elveţia s-au abţinut de la vot, iar restul celor 12 membri ai Consiliului de Securitate au votat “da”.

Washingtonul, aliat de lungă durată al Israelului, consideră că recunoaşterea unui stat palestinian independent ar trebui să rezulte din negocieri directe cu Israelul şi nu să fie pusă în aplicare la ONU. Palestinienii au în prezent statutul de observator la ONU – ceea ce reprezintă o recunoaştere de facto a existenţei unui stat palestinian. Acest statut a fost acordat de Adunarea Generală a ONU în 2012. Cu toate acestea, statutul de membru cu drepturi depline este acordat numai dacă este aprobat de Consiliul de Securitate şi apoi de două treimi din Adunarea Generală a ONU.

Pentru a fi adoptat, orice text trebuie să fie aprobat de cel puţin nouă din cei 15 membri ai Consiliului de Securitate şi niciunul dintre cei cinci membri permanenţi – Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Rusia şi China – să nu-şi exercite dreptul de veto.

Aceste noi eforturi de a aduce Palestina pe deplin în cadrul ONU vin în timp ce războiul din Fâşia Gaza dintre Israel şi Hamas intră în a şaptea lună. De asemenea, statul israelian continuă să îşi extindă coloniile în Cisiordania ocupată.

“Acordarea statutului de membru cu drepturi depline al Naţiunilor Unite pentru Palestina ar atenua o parte din nedreptatea istorică suferită de generaţii de palestinieni”, a pledat joi, în faţa Consiliului de Securitate, Ziad Abu Amr, înalt oficial al Autorităţii Palestiniene.

“Recentele escaladări fac şi mai importantă susţinerea eforturilor de bună-credinţă pentru a găsi o pace durabilă între Israel şi un stat palestinian pe deplin independent, viabil şi suveran”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în faţa Consiliului. “Eşecul de a face progrese către o soluţie cu două state nu va face decât să sporească volatilitatea şi riscurile pentru sute de milioane de oameni din întreaga regiune, care vor continua să trăiască sub ameninţarea constantă a violenţei”, a arătat el.

“Un eşec în a acţiona ar fi o greşeală gravă şi de neiertat. A nu ne trezi astăzi ar însemna să permitem ca nedreptatea şi impunitatea să continue, o ruşine eternă”, a declarat şi ambasadorul algerian Amar Bendjama chiar înainte de vot.

Ultima dată când un stat a fost împiedicat prin veto să adere la ONU a fost în 1976, când americanii au blocat intrarea Vietnamului

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat că palestinienii nu au reuşit să îndeplinească criteriile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al ONU, pe care le-a prezentat astfel: o populaţie permanentă, un teritoriu definit, un guvern şi capacitatea de a intra în relaţii cu alte state. “Pe cine votează Consiliul pentru a “recunoaşte” şi a acorda statutul de membru cu drepturi depline? Pe Hamas din Gaza? Pe Jihadul Islamic palestinian din Nablus? Pe cine?” a întrebat retoric Erdan în Consiliul de Securitate. El a spus că acordarea pentru palestinieni a statutului de membru cu drepturi depline la ONU “va avea un impact pozitiv zero pentru oricare parte, va cauza doar distrugere pentru anii următori şi va afecta orice şansă de dialog viitor”.

Consiliul de Securitate al ONU a susţinut de mult timp viziunea a două state care trăiesc unul lângă altul în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute. Palestinienii doresc un stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza, toate fiind teritorii capturate de Israel în 1967.

Autoritatea Palestiniană, condusă de preşedintele Mahmoud Abbas, exercită o autonomie limitată în Cisiordania. Hamas a înlăturat Autoritatea Palestiniană de la putere în Gaza în 2007.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend