Biroul Electoral Central a respins, marţi, lista candidaturilor propuse de Partidul Diaspora Unită la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum şi candidatura independentă a lui Paul Octavian Jurma (cu studii de medicină, dar fără a fi medic cu drept de practică), relatează Agerpres.

Potrivit deciziei luate de BEC în şedinţa de marţi, candidaturile propuse de Partidul Diaspora Unită au fost respinse, având în vedere că lista de susţinători cuprinde doar 190.323 semnături conforme, faţă de 200.000 necesare.

A strâns puțin peste 2.000 de semnături: avea nevoie de 100.000

De asemenea, candidatura lui Paul Octavian Jurma a fost respinsă deoarece listele de susţinători cuprind doar 2.081 semnături din cele 100.000 necesare.

Alte alianțe aprobate

Totodată, BEC a admis în parte candidaturile propuse de Partidul Alternativa Dreaptă la alegerile europarlamentare, fiind respinsă candidatura persoanei care se afla pe locul trei al listei pe motiv că acesta face parte din alt partid.

Pe de altă parte, BEC a admis listele de candidaţi propuse pentru europarlamentare de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei), Alianţa Politică România Socialistă, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, precum şi a candidatului independent Paula Marinela Pîrvănescu.

Anterior, BEC a admis listele de candidaţi propuse de Alianţa electorală PSD PNL şi Partidul S.O.S. România.

Un număr de 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi s-au înscris la alegerile europarlamentare din 9 iunie, potrivit anunţului BEC din 10 aprilie, când s-a încheiat termenul pentru depunerea candidaturilor.

BEC a precizat că se va pronunţa privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor fiind data de 29 aprilie.

Selectarea a 12 cetățeni imparțiali pentru a-l judeca pe Donald Trump: acest proces lung și delicat a intrat marți în miezul problemei la procesul istoric al fostului președinte american, scrie AFP.

Donald Trump, în instanțăFoto: Jabin Botsford / UPI / Profimedia

La prânz, 12 jurați – numărul necesar – au fost preselectați după ce au completat un lung chestionar care a dezvăluit secțiuni întregi din viața lor în fața instanței: profesia, situația familială, sursele de informare și interesele.

Dar ei nu au terminat încă: la rândul lor, acuzarea și apărarea vor avea suficient timp pentru a-i cerceta în detaliu, pentru a detecta orice urmă de părtinire față de Donald Trump, primul fost președinte american care apare în fața unui tribunal penal.

„Aș spune că sunt un democrat, dar când sunt aici, pentru mine (Donald Trump) este un acuzat și asta este tot ce este”, a declarat un potențial jurat, în timp ce miliardarul republican privea.

Un altul a mărturisit că a citit deja unele dintre cărțile lui Donald Trump, cum ar fi celebra „The Art of The Deal”, dar că nimic nu îl va împiedica să fie un jurat „corect și imparțial”.

Un fost avocat a stârnit râsetele audienței când a mărturisit că a fost un „mare fan” al emisiunii „The Apprentice”, celebrul reality show în care Donald Trump le spunea candidaților „sunteți concediați”.

Biden în campania electorală

Acuzarea și apărarea au puterea de a contesta un anumit număr de candidați fără a fi nevoite să ofere vreo justificare. Luni, din primul grup de 96 de persoane admise în sala de judecată, două treimi fuseseră scutite de la început, în principal pentru că se declaraseră incapabile să se arate imparțiale.

Aflat în plină campanie prezidențială, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani, este nevoit să asiste în tăcere la acest proces lung și plictisitor, în timp ce rivalul său Joe Biden face campanie pe teren în orașul său natal Scranton, în statul Pennsylvania (nord-est), crucial pentru alegerile din noiembrie.

„Acesta este un proces care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”, a declarat fostul președinte republican, calificându-l din nou pe judecătorul Juan Merchan drept un „judecător anti-Trump”, care luni l-a obligat să asiste la audieri patru zile pe săptămână.

„Ar trebui să fiu în Pennsylvania și în Florida în acest moment, în multe alte state, în Carolina de Nord, în Georgia, făcând campanie”, a adăugat Donald Trump, înainte de a se așeza în scaunul său de acuzat.

„Toate acestea vin de la Casa Albă”, a declarat cel care își descrie afacerile judiciare drept „persecuție politică”.

Donald Trump este urmărit penal pentru plățile făcute ilegal pentru a cumpăra tăcerea fostei vedete porno Stormy Daniels, cu doar câteva zile înainte de alegerile din 2016, pe care le-a câștigat în fața candidatei democrate Hillary Clinton.

La mai bine de trei ani după ce a părăsit Casa Albă în haos, el riscă, teoretic, o pedeapsă cu închisoarea. Acest lucru nu l-ar împiedica să candideze la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, unde visează să se răzbune pe Joe Biden, dar ar arunca campania în necunoscut.

Documente contabile falsificate

Dacă ar fi găsit nevinovat, ar fi un succes major pentru candidatul republican.

Cu atât mai mult cu cât el a reușit, cu ajutorul recursurilor, să își amâne celelalte trei procese penale, două pentru tentative ilegale de a anula rezultatele alegerilor din 2020 și unul pentru presupusa manipulare neglijentă a unor documente clasificate.

Donald Trump este acuzat că a falsificat documente contabile ale companiei sale, Trump Organization, pentru a ascunde, sub pretextul unor „taxe legale”, plata a 130.000 de dolari către Stormy Daniels de către avocatul său personal de la acea vreme, Michael Cohen.

În schimb, aceasta a acceptat să păstreze tăcerea în legătură cu o relație sexuală cu miliardarul în 2006. Donald Trump a negat întotdeauna această relație, iar apărarea sa insistă asupra faptului că plățile au fost private.

Dar procurorul Alvin Bragg intenționează să demonstreze că a fost într-adevăr o schemă frauduloasă de a ascunde informații alegătorilor cu câteva zile înainte de vot.

„Nimeni nu poate contesta în mod serios faptul că motivul pentru care el (Michael Cohen, n.r.) și Trump au pus la cale această schemă a fost acela de a priva alegătorii de informații care ar fi putut schimba rezultatul unor alegeri extrem de strânse”, a explicat analistul juridic Norman Eisen pentru CNN.

Pe același subiect: