Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Procesul privind Baza Cutezătorii. Mihnea Costoiu: Ecaterina Andronescu cunoştea totul în Ministerul Educației, nu am semnat nimic fără ştiinţa ei / Am semnat ca la notar, practic

Publicat

in

Rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei pe vremea când era condus de Ecaterina Andronescu, a afirmat, joi, la instanţa supremă, că nu a semnat niciodată vreun act fără ştiinţa acesteia, adăugând că fostul demnitar “cunoştea totul în minister”. El a făcut aceste declarații în procesul privind Baza Cutezătorii, în care a fost acuzat de DNA că ar fi prejudiciat Ministerul Educației cu peste 10 milioane de euro printr-un act încheiat cu Fundația “Dinu Pescariu” în 2009.

Joi, la instanța supremă a avut loc un nou termen în dosarul în care Mihnea Costoiu este acuzat de către DNA de abuz în serviciu, context în care a vorbit şi despre atribuţiile pe care le avea în Ministerul Educaţiei.

  • “(…) În 2009 eram secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Eram numit cu recomandarea doamnei Ecaterina Andronescu.
  • Insist să spun că am fost numit la solicitarea doamnei Andronescu pe baza relaţiei de încredere acumulată în peste 20 de ani de colaborare. E important să spun că am primit dreptul de a semna în locul dumneaei în lipsa sa.
  • Erau trei ordine de ministru ce vizau atribuţii stabilite de dumneaei mie. Niciodată nu am semnat vreun act fără ştiinţa dumneaei. Ea cunoştea totul în minister. Eu nu decideam în locul ministrului. Nu exista să semnez altceva decât ce indica dumneaei”, a declarat Mihnea Costoiu, conform Agerpres.

El le-a spus judecătorilor că tot ce a făcut a fost să semneze un act adiţional de îndreptare eroare materială, la solicitarea fostului ministru.

  • “Contractul iniţial nu are semnătura mea. La momentul semnării acestui act adiţional mi-a fost prezentat actul cu eroarea materială ce trebuia rectificat.
  • Spun foarte categoric: nu am încheiat eu actul. Eu am semnat o îndreptare de eroare materială la cererea doamnei. Am semnat practic un act adiţional rectificării. Aveam în faţă actul adiţional cu eroarea materială.
  • Eroarea materială era aceea că pe el scria Fundaţia Dinu Patriciu, dar deţinea toate datele fundaţiei Dinu Pescariu, ca să fac o comparaţie. Am semnat ca la notar, practic. Am semnat actul care corecta actul adiţional semnat de doamna Andronescu. Eu nu am intervenit pe actul de îndreptare a actului adiţional”, a afirmat Costoiu.

Potrivit acestuia, Ecaterina Andronescu i-ar fi spus “expres” să refacă actul adiţional pentru a corecta numele de Patriciu cu cel de Pescariu.

  • “Eu nu am negociat, nu am făcut verificări, nu am făcut vreun demers. Niciodată nu am participat la vreo negociere. Pe actul semnat de doamna ministru erau aceste semnături şi avize ale directorilor direcţiilor de specialitate.
  • Înainte de remedierea erorii am vorbit telefonic cu doamna ministru, pentru că nu ştiam ce era de făcut. Ea a spus expres sa refac actul în sensul de a corecta numele de Patriciu cu cel de Pescariu la fundaţie. Am procedat aşa şi am semnat ca reprezentant al ministerului.
  • Nu am avut vreo negociere cu cineva de la Fundaţia Dinu Pescariu sau cu vreo altă persoană pe tema acelui act adiţional. Eu nu mi-am pus problema că pe actul semnat de mine sa iau în prealabil semnăturile directorilor direcţiilor din minister. Actele au rămas acolo, la Ministerul Educaţiei”, a explicat Costoiu.

Ce acuzații îi aduce DNA

În martie 2018, Mihnea Costoiu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar fiind dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu ca urmare a lipsei de probe.

Potrivit DNA, Mihnea Costoiu, la data faptelor secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

  • “În perioada martie – septembrie 2009, Mihnea Cosmin Costoiu, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia ‘Dinu Pescariu’ un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA – APPS).
  • Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, spunea DNA.

Conform aceleiaşi surse, documentul a fost încheiat în condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale dăduse în judecată Fundaţia “Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, procesul fiind la acel moment în curs de judecată.

Procurorii susţin că situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei Naţionale solicitase încetarea contractului de locaţiune.

  • “Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9.000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”, mai spunea DNA.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ale lui Mihnea Costoiu, iar dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

DNA preciza că a fost dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu, deoarece nu există probe. Aceeaşi soluţie a clasării a fost dispusă în cazul altor trei inculpaţi (Mihai Păunică, Gabriel Liviu Ispas şi Gabriel Leahu), deoarece prin raportul de expertiză criminalistică s-a stabilit că semnăturile de pe actul adiţional la contractul de locaţiune nu erau ale lor.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Reuters: Moscova se teme de spionaj şi limitează drastic deplasările oficialilor în străinătate

Publicat

in

De

Rusia face tot mai dificilă deplasarea în străinătate pentru unii oficiali, din cauza temerilor că puterile străine ar putea încerca să obţină acces la secrete de stat într-un moment în care se desfăşoară cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul din ultimii peste 60 de ani, au declarat nouă surse pentru Reuters.

Sediul FSB din centrul MoscoveiFoto: Natalia KOLESNIKOVA / AFP / Profimedia

Serviciul Federal de Securitate (FSB) face presiuni asupra angajaţilor din cadrul ministerelor să nu părăsească deloc Rusia, nici măcar pentru a vizita aşa-numitele ţări “prietene”, care nu au impus sancţiuni împotriva Moscovei, au declarat sursele Reuters.

Călătoriile în străinătate au fost extrem de restricţionate în perioada sovietică şi chiar şi înainte de războiul din Ucraina celor care aveau acces la anumite informaţii secrete li s-a interzis să părăsească Rusia.

HAOS ŞI PARANOIA

Marile puteri occidentale au, de asemenea, reguli stricte de călătorie pentru cei care au acces la secrete de nivel înalt. Cu toate acestea, actualele limite ruseşti sunt oarecum haotice, cu reguli care diferă de la un organism de stat la altul, potrivit surselor, care au cerut să nu fie numite din cauza sensibilităţii subiectului.

“Nu poţi merge nicăieri, nici măcar în Uzbekistan sau Belarus pentru sărbătorile din luna mai”, a declarat o sursă. “Poţi merge doar dacă ai permisiune”, a adăugat sursa.

Sub presiunea FSB, principalul succesor al KGB-ului din epoca sovietică, guvernul interzice angajaţilor din diferite departamente să călătorească oriunde fără o autorizaţie specială, a spus persoana respectivă.

FSB nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menţionează Reuters.

MAI MULTE SECRETE, MAI PUŢINE DEPLASĂRI

Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din 1962, iar preşedintele Vladimir Putin spune că Statele Unite şi aliaţii săi duc, în esenţă, un război hibrid împotriva Rusiei. Teama că oficialii ruşi ar putea fi prinşi în capcană şi forţaţi să divulge secrete care afectează securitatea naţională este principalul motiv care a determinat înăsprirea regulilor, potrivit surselor.

O altă îngrijorare este că oficialii vor fi pur şi simplu reţinuţi şi apoi extrădaţi în Occident – sau li se va oferi un acord pentru a-şi divulga secretele.

O sursă a declarat că celor din guvern li s-a interzis informal să călătorească în 2022, măsură care a fost adoptată oficial la mijlocul anului 2023. Acum, au fost introduse restricţii similare pentru persoanele care au acces la secrete de stat în toate ministerele.

O altă persoană a spus că regulile variază în funcţie de autorizaţia de securitate, accesul la informaţii mai secrete reducând opţiunile de călătorie disponibile.

DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA

Definiţia unui “secret de stat” este largă în Rusia şi a fost lărgită şi mai mult de la război încoace. Aceasta include orice ar putea dăuna statului rus, nu numai informaţii militare, nucleare sau de securitate, ci şi date privind rezervele, producţia şi consumul de resurse naturale, date privind exporturile, unele politici economice, unele descoperiri ştiinţifice şi orice detalii privind modul în care sunt protejate secretele.

Reţinerea la Londra, în ianuarie, a lui Dmitri Ovsiannikov, fost guvernator al Sevastopolului din Crimeea anexată ilegal în 2014, a fost unul dintre factorii care au declanşat aceste reguli mai stricte, a declarat un oficial. Ovsiannikov se află acum eliberat pe cauţiune în Marea Britanie, în aşteptarea procesului.

Rusia se plânge de mult timp că cetăţenii săi, în special diplomaţii şi oficialii, sunt urmăriţi şi hărţuiţi de serviciile de securitate atunci când călătoresc în Occident. Diplomaţii occidentali se confruntă cu un tratament similar în Rusia, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică occidentală.

INTERDICŢIE ŞI PENTRU ŢĂRILE “PRIETENE”

Regulile ruseşti diferă de la un organism de stat la altul. Cele două camere ale parlamentului rus decid de la caz la caz, în timp ce în cadrul administraţiei prezidenţiale există mai multă libertate.

Pentru unii, chiar şi ţările ‘prietene’ sunt în afara limitelor.

O sursă din parlament a declarat că personalului din camera inferioară, Duma de Stat a Rusiei, i se interzice orice călătorie în străinătate, existând o regulă tacită conform căreia orice cerere va fi respinsă. “Nu pot merge nici măcar la Minsk”, a spus persoana respectivă.

Pentru angajaţii Ministerului de Interne, FSB şi ai Gărzii Naţionale, Rosgvardia, există, în mod realist, doar 14 opţiuni de vacanţă în străinătate, odată ce sunt luate în considerare sancţiunile şi tratatele de extrădare, a declarat un oficial. Majoritatea sunt foste state sovietice, dar includ şi Cuba, Iran, Coreea de Nord şi Siria.

Chiar şi călătoriile în China, ale cărei schimburi comerciale cu Rusia au crescut vertiginos în ultimii doi ani, sunt puse sub semnul întrebării din cauza preocupărilor legate de extrădare, a spus oficialul.

Rosgvardia şi Ministerul de Interne nu au răspuns la solicitările de comentarii.

CU PAŞAPORTUL SUB CHEIE

O altă persoană a declarat că deţinătorii de secrete de stat au fost restricţionaţi de luni de zile în ceea ce priveşte călătoriile în străinătate, atât pentru ţările prietene, cât şi pentru cele neprietenoase, cu excepţia cazului în care există un motiv imperios, cum ar fi boala sau participarea la o înmormântare.

O altă persoană a declarat că oficialilor din Ministerul de Finanţe li s-a interzis orice călătorie în străinătate, cu excepţia călătoriilor de afaceri.

Un oficial de stat, a adăugat persoana respectivă, a fost forţat să demisioneze după ce s-a aflat că fiul său studia în Statele Unite.

Ministerul de Finanţe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Un angajat al unei companii de stat a declarat că personalul cu acces la secrete de stat are paşaportul încuiat într-un departament intern special.

Pentru oficialii din Ministerul Energiei, libertatea de a călători este la decisă de şeful direct, a declarat o altă sursă.

Ministerul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

(news.ro)

Citeste mai mult

NATIONAL

Dezvăluiri îngrijorătoare ale unui înalt oficial militar german: când ar putea Rusia să atace NATO

Publicat

in

De

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters, scrie news.ro

“Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat generalul-locotenent Carsten Breuer în timpul unei vizite în Polonia.

“Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. “Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. “Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.

Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Rusia preia controlul in Ucraina

În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend