Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Probleme pentru China: înregistrează cea mai mică creștere a populației din istorie

Publicat

in

Creşterea populaţiei în China în ultimul deceniu a scăzut la cel mai mic nivel în rapoartele oficiale ce datează din anii 1950, alimentând astfel presiunile asupra Beijingului de a intensifica stimulentele pentru cupluri să aibă mai mulţi copii şi să evite un declin inevitabil, scrie Reuters.

Creşterea a încetinit de când a fost introdusă politica „un copil” la finalul anilor 1970. Rezultatele recensământului din 2020, publicate marţi, arată că numărul populaţiei din China continentală a crescut cu 5,38%, la 1,41 miliarde, informează News.ro.

La recensământul din 2010, a fost observată o creştere de 5,84%, la 1,34 de miliarde de locuitori, iar la toate celelalte şase recensăminte oficiale, derulate din 1953, creşterea era de peste 10%.

Aceste noi cifre reprezintă faptul că nu a fost atins obiectivul stabilit în 2016, ca populaţia să ajungă până în 2020 la 1,42 de miliarde. În urmă cu cinci ani, China a înlocuit politica „un copil” – iniţial impusă pentru a oprit explozia demografică la acel moment – cu o limită de doi copii.

În ultimele luni, presa chineză de stat a relatat că populaţia ar putea începe să se micşoreze în următorii câţiva ani. Organizaţia Naţiunilor Unite a prezis că numărul oamenilor care trăiesc în China continentală va atinge un vârf în 2030 înainte să scadă.

La finalul lunii aprilie, ziarul Financial Times a scris că numărul populaţiei a scăzut de fapt în 2020 faţă de anul anterior, citând surse apropiate acestui subiect.

Numărul înregistrat în 2020 a fost de fapt puţin mai mare decât 1,4005 miliarde în 2019, estimat de un sondaj oficial mai redus ale cărui rezultate au fost anunţate în februarie anul trecut.

China şi-a arătat mai mult timp îngrijorarea faţă de creşterea populaţiei sale pe măsură ce căuta să îşi consolideze creşterea economică şi să impulsioneze prosperitatea.

În actualul recensământ a fost observată o creştere neaşteptată a procentului tinerilor – 17,95% din populaţie avea vârsta sub 14 ani în 2020, faţă de 16,6%, în 2010.

Rata naşterilor, în scădere

Din 2016 până în 2019, rata anuală a naşterilor a cunoscut o scădere, cu excepţia anului 2016. China nu a dezvăluit încă procentul pentru 2020.

„Un declin puternic al numărului naşterilor este o chestiune sigură şi toate dovezile susţin acest lucru”, a spus Huang Wenzheng, expert în demografie de la think-tank-ul Center for China and Globalization din Beijing. „Nu este nevoie de un recensământ publicat pentru a stabili că ţara se confruntă cu o scădere masivă a naşterilor”.

Chiar dacă populaţia Chinei nu a scăzut în 2020, a mai spus expertul, „o va face în 2021, în 2022 sau foarte curând”.

Cuplurile din mediul urban, mai ales cele formate din persoane născute după 1990, îşi preţuiesc independenţa şi carierele mai mult decât creşterea unei familii, în ciuda presiunii părinţilor de a avea copii.

Creşterea cheltuielilor de întreţinere în marile oraşe chineze a descurajat de asemenea cuplurile să aibă copii.

Potrivit unui raport din 2005, o familie avea nevoie de 490.000 de yuani (74.838 de dolari) pentru a creşte un copil în China. În 2020, presa locală scria că acest cost a crescut la 1,99 milioane de yuani, de patru ori suma din 2005.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Alex Ciocan este noul președinte al Federaţiei Române de Ciclism

Publicat

in

De

Fostul rutier Alex Ciocan a fost ales, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism, potrivit agerpres.ro.

Noii vicepreşedinţi ai forului naţional sunt Carmen Băbăiţă şi Ştefan Leibner, iar Mariana Macovei, Bogdan Brânză şi Szabolcs Sebestyen sunt membri ai Consiliului de Administraţie, potrivit Revistei de Ciclism.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, fostul preşedinte al federaţiei, l-a felicitat pe Alex Ciocan pentru alegerea în fruntea forului naţional.

”Felicit noua conducere a Federaţiei Române de Ciclism, cu Alex Ciocan preşedinte şi un consiliu echilibrat, cu oameni dedicaţi, care au arătat dăruire şi profesionalism în activitatea lor. Mă bucur enorm că în sfârşit Federaţia de ciclism poate intra în legalitate şi îşi poate continua proiectele. Le urez mult succes, profesionalism şi multă dăruire pentru ciclism, un sport de valoare internaţională şi olimpică. Totodată, le mulţumesc colegilor mei din cadrul MTS pentru că au luat atitudine şi au ajutat la deblocarea situaţiei acestui sport. Misiunea şi dorinţa noastră sunt de a sprijini, coordona şi apăra sportul românesc”, se arată în postarea lui Novak pe Facebook.

Fostul ciclist Alexandru Ciocan (42 de ani) fusese ales iniţial preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism la 13 martie, el câştigând alegerile din cadrul Adunării Generale a FRC desfăşurate la Hotel Select din Sibiu. El a fost votat atunci pentru un mandat de 4 ani de 47 dintre cei 74 de membri afiliaţi prezenţi la Adunarea Generală.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, anunţa pe 19 martie că instituţia pe care o conduce a suspendat hotărârea Adunării Generale de Alegeri a Federaţiei Române de Ciclism, în cadrul căreia fusese ales preşedinte Alexandru Ciocan, întrucât componenţa AG convocată nu a fost validată de instanţă.

Pe 22 martie, MTS a decis ”reluarea finanţării calendarului sportiv naţional şi internaţional” la Federaţia Română de Ciclism, ca urmare a îndeplinirii măsurii dispuse de minister cu privire la plata taxelor şi impozitelor aferente primelor trei luni ale acestui an.

În data de 4 iunie, Ministerul Tineretului şi Sportului a dispus convocarea Adunării Generale Extraordinare a Federaţiei Române de Ciclism.

Eduard Novak a îndeplinit funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism până în decembrie, când a demisionat după ce a fost numit ministru.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Analiză: De ce se umflă piaţa imobiliară şi încotro se îndreaptă?

Publicat

in

De

Spre deosebire de criza financiară din 2008, actuala recesiune economică generalizată nu doar că nu a oprit tendinţa generală de creştere a preţurilor locuinţelor şi ale altor active imobiliare, ci a accelerat-o la cote istorice. Despre cauzele acestor scumpiri se creează un consens, scrie Ziarul Financiar.

Când se va stabiliza piaţa şi cum, printr-o cădere sau o încetinire lentă, părerile sunt împărţite. Printre necunoscutele ecuaţiei sunt amploarea falimentelor care vor urma crizei, dacă va fi un val de afaceri ne­via­bile, când guvernele îşi vor retrage sti­mu­len­tele economice şi pe cele prin care îm­pie­dică distrugerea de locuri de muncă şi când băncile centrale vor începe să majoreze dobânzile.

În Europa, primul semnal al creşterii dobânzilor este aşteptat anul acesta de la Ungaria. Un factor nou care influenţează preţurile în actuala criză este scumpirea materialelor de construcţii şi penuria de forţă de muncă din sectorul de profil.

Odată cu izbucnirea pandemiei şi căderea economiilor în recesiune, un val fără precedent de inflaţie a preţurilor locuinţelor a umflat pieţele lumii, din Bucureşti şi Varşovia până în oraşele din deşerturile Americii şi Australiei, stârnind temeri că se creează o bulă care se va sparge şi va aduce alte necazuri.

La mijlocul anului trecut, cu istoria crizei anterioare în minte, mulţi analişti prognozau că până la încheierea anului 2020 preţurile locuinţelor îşi vor înceta urcuşul şi o vor lua în jos. Semnele specifice unei bule, adică decuplarea preţurilor de venituri şi creditarea excesivă, însoţită de activitate în construcţii mai mare ca de obicei, începeau să devină evidente. Piaţa nu a căzut, ci din contră, inflaţia din imobiliare a accelerat.

Spre exemplu, agenţia de rating Fitch se aştepta ca preţurile locuinţelor să coboare cu 8-12% în Spania până la finalul anului 2020. Paul Cheshire, profesor de geografie economică la London School of Economics (LSE), este şi el unul din analiştii care credeau că piaţa se va duce în jos. Reconsiderându-şi anul acesta predicţiile, el spune că principalul motiv pentru care scăderea nu a mai venit este, cel puţin pe termen scurt, că „aproape toate statele europene încă îşi spri­jină economiile, în particular gos­po­dă­riile individuale şi în special pro­prietatea de locuinţe“, scrie CGTN Europe.

La nivel mai larg, măsurile de sprijin includ programele prin care guvernele subven­ţio­nea­ză salariile la companiile rămase fără acti­vi­tate din cauza pandemiei şi efor­tu­rile de a ţine ser­viciile în mişcare prin mun­ca de acasă. Astfel, mulţi angajaţi şi-au putut păstra veniturile şi locurile de muncă, ceea ce a făcut ca şo­majul să nu atingă nive­lu­rile din criza anterioară şi a ajutat la evi­tarea vân­zărilor în masă vă­zu­te în recesiunile anterioare.

De asemenea, norma în Eu­ro­pa au devenit intervenţiile sta­tului pentru protejarea pieţelor. În multe state au fost introduse sus­pen­dări temporare ale eva­cu­ă­rilor si­lite, punându-se presiune şi pe bă­nci să amâne rambursarea ipo­te­cilor pentru cei care nu-şi permit plăţile. Aceasta înseamnă că nu au existat vânzări forţate.

De asemenea, după criza anterioară condiţiile creditelor ipotecare au devenit mai stricte, avansurile sunt mai mari, iar oferta de locuinţe este mică. „Într-un fel, o prăbuşire a pieţei locuinţelor a fost prevenită, cel puţin pe termen scurt, de cei care fac politica economică“, a explicat Christian Hilber, profesor la LSE.

Unele instituţii erau încă dinainte de pandemie îngrijorate că în unele părţi ale Europei pieţele se supraîncălzesc după mulţi ani cu dobânzi foarte mici, adică cu credit ieftin şi cerere mare, remarcă The Wall Street Journal. Însă acum pieţele sunt supraalimentate de miile de miliarde de euro prin care guvernele stimulează creşterea economică, dar şi de schimbarea nevoilor salariaţilor, dintre care mulţi muncesc de la distanţă. Iar stând mai mult timp acasă, dintr-o dată milioane de oameni şi-au dat seama de avantajele de a avea o locuinţă proprie, notează Deutsche Welle.

Apoi, pentru că în criză băncile centrale au ţinut dobânzile chiar şi mai jos de zero, unele active financiare sigure au încetat să mai aducă profit, iar investitorii instituţionali s-a îndreptat spre piaţa imobiliară. Potrivit Real Capital Analytics, volumul investiţiilor unor astfel de investitori „ corporaţii, fonduri de hedging – în Europa a crescut la un nivel record în 2020, ajungând să reprezinte 30% din activitatea de achiziţii. În 2015, ponderea era de 10%.

„Creşterea investiţiilor vine în contextul în care începem să vedem o schimbare structurală pe piaţa investiţiilor rezidenţiale în sensul îndepărtării de sectoare de real estate mai tradiţionale precum birourile şi spaţiul de retail“, spune Oliver Knight, consultant la Knight Frank. În Varşovia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat printre cele mai mari creşteri din UE, dezvoltătorul Atrium şi-a schimbat strategia, preferând să investească mai degrabă în locuinţe de închiriat decât în spaţii de retail.

Banca centrală daneză a avertizat recent că finanţarea ieftină şi sumele economisite care au crescut în pandemie i-ar putea ispiti pe oameni să se îndatoreze în exces pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Danemarca este prima ţară din lume care a introdus dobânzi negative. „Este clar că preţurile nu sunt sustenabile pe termen lung“, a spus un oficial al băncii.

O consecinţă a preţurilor mari este apariţia de dezechilibre sociale. În special tinerii ajung să nu-şi permită o locuinţă proprie, iar tinerii sunt cei care pot ajuta la rezolvarea problemelor demografice tot mai acute din lumea dezvoltată. Locuinţele mai scumpe duc şi la creşterea chiriilor, ceea ce înseamnă poveri mai mari pentru cei care locuiesc cu chirie şi o reorientare a cheltuielilor acestora.

Pe de altă parte, explozia pieţei a ajutat băncile să se ferească de deflaţia altor active. Şi UBS notează că majorările de preţuri în contextul stimulentelor guvernamentale, al bailout-urilor din sectorul creditelor ipotecare şi al dobânzilor joase sunt nesustenabile.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend