Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Probleme mari pentru ucraineni. Au cerut arme și le-au primit. Acum rămân fără ele. Rușii distrug metodic ajutoarele occidentale pentru armata ucraineană/ Video

Publicat

in

Forțele armate rusești au început să atace cu arme cu rază lungă unele din echipamentele americane primite recent de Ucraina în contextul în care Rusia încă beneficiază de o superioritate covârșitoare în ceea ce privește armamentul convențional.

O înregistrare video publicată de ministerul rus al Apărării în care prezintă atacarea unui obuzier M109 arată cât de vulnerabile pot fi echipamentele occidentale în fața unor atacuri de la distanță, chiar și în condițiile în care Forțele Aeriene Ruse nu au reușit să obțină superioritatea aeriană deasupra Ucrainei nici după a 104-a zi a războiului.

Înregistrarea a fost redistribuită pe Twitter de jurnalistul german Julian Röpcke, acesta notând că ea arată cât de urgent au nevoie forțele armate ucrainene de tehnică militară grea din partea aliaților occidentali și că Rusia încă se bucură de o superioritate de 10 la 1 în ceea ce privește armamentul convențional.

Obuzierul văzut în imagini, un model M109A3GN, este versiunea norvegiană a obuzierelor autopropulsate M109 de fabricație americană produs de la începutul anilor 1960. Îmbunătățit și modernizat constant de-a lungul anilor, el este în continuare considerat o armă de încredere pentru sprijinirea brigăzilor de armură și infanterie mecanizată.

Potrivit The Kyiv Independent și a altor surse, Norvegia ar fi donat Ucrainei 20 de obuziere M109A3GN. Fotografii cu unele dintre acestea au fost distribuite pe Twitter și alte rețele de socializare.

Ucraina are nevoie de armament greu pentru a contracara noua strategie adoptată de armata rusă

După înfrângerile umilitoare suferite în primele zile ale războiului care au forțat ministerul Apărării de la Moscova să își retragă forțele din regiunile Kiev și Cernihiv la sfârșitul lunii martie în vederea unui atac mai concentrat în Donbas, armata rusă și-a schimbat strategia, optând pentru bombardamente sistematice devastatoare înainte de a încerca să avanseze.

„Ei distrug totul și apoi avansează prin ruine”, a explicat Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, într-un interviu acordat la sfârșitul lunii mai corespondentului de război al Politico în Ucraina, Cristopher Miller.

„Predomină schimburile de focuri peste văi, dealuri și râuri. Cei cu cele mai mari arme vor câștiga probabil. Rusia are avantajul în momentul de față”, nota Miller la momentul respectiv într-un reportaj realizat în regiunea Luhansk.

Președintele american Joe Biden a anunțat pe 1 iunie că SUA vor trimite Ucrainei lansatoare multiple de rachete HIMARS (The High Mobility Artillery Rocket System) însă că rachetele pe care le vor furniza Kievului vor avea o rază de doar 80 de kilometri, cu mult sub cea maximă de 480 de km.

Administrația democrată de la Washington se teme că lovirea unor ținte militare aflate pe teritoriul Rusiei ar putea duce la o escaladare a conflictului și oferi Moscovei pretextul de a folosi arme chimice sau de distrugere în masă în Ucraina.

Ucraina estimează că are nevoie de 60 de lansatoare multiple de rachete pentru a înfrânge Rusia, cu mult sub numărul promis deocamdată de Statele Unite și Marea Britanie.

Ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a declarat marți că Rusia a „eliberat complet zonele rezidențiale din Severodonețk” și că forțele armate ruse ar controla 97% din teritoriul regiunii Luhansk.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Klaus Iohannis, mesaj la primele ore ale dimineții / VIDEO

Publicat

in

De

Preşedintele Klaus Iohannis a urat ”La mulţi ani!” României de Ziua Naţională, într-un mesaj postat pe Twitter la ora 7:00.

”La mulţi ani, România!”, a scris preşedintele pe Twitter, postând şi un filmuleţ care are ca fundal sonor imnul naţional.

De Ziua Naţională, preşedintele Klaus Iohannis va participa la parada militară organizată la Arcul de Triumv, va decora personalităţi civile şi va participa la recepţia organizată la Palatul Cotroceni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Istoricul și semnificația zilei de 1 Decembrie: cum a devenit Ziua Națională a României

Publicat

in

De

Ziua Națională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.

10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.

Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend