Ceremonia de Aprindere a Flăcării Olimpice va avea loc în Archaia Olympia, sanctuarul în care au avut loc Jocurile Olimpice Antice. În faţa Templului Herei, se va ridica un nou pod între Jocurile Antice şi cele Moderne, iar ceremonialul păstrează ritualul antic de aprindere a flăcării de la soare, scrie news.ro.

Marea Preoteasa, înconjurata de 20 de “vestale”, va adresa o rugăciune lui Apollo. “Apollo, Zeu al soarelui si al luminii, trimite razele tale si aprinde torţa sacră”.

Mişcarea Olimpică din România va fi reprezentată la Ceremonie de preşedintele Mihai Covaliu şi campioana olimpică

Maricica Puică, alături de Directorul AOR Braşov,, Radu Frunteş, ultimii doi fiind invitaţii Primarului din Archaia Olympia.

Ceremonia va fi live pe Olympic Channel, marţi, de la ora 11.15

Grecul Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj în urmă cu trei ani la Tokyo, va fi primul purtător al torţei pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, după ceremonia de aprindere a torţei, la Olympia.

Pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică va fi aprinsă şi va începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august.

Flacăra va parcurge 11 zile în Grecia şi şapte zile pe anumite insule greceşti. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va pleca apoi spre Franţa la bordul navei Bélem, o navă cu trei catarge care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea va ajunge la Marsilia – oraşul care va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor – de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie şi vor dura până la 11 august.

Ministerul român al mediului a admis existența unor „imperfecțiuni” la sistemul său electronic de urmărire a lemnului, confirmând astfel același tipar de abuzuri pe care l-a dezvăluit săptămâna trecută o investigație a OCCRP.

Sistemul de monitorizare SUMAL colectează detalii privind toți arborii tăiați în România și îi obligă pe camionagii să înregistreze fotografii ale fiecărei încărcături pe care o transportă.

Însă investigația OCCRP a constatat că unii șoferi trimit fotografii falsificate, ceea ce le permite să disimuleze lemn tăiat ilegal – într-o țară care adăpostește unele dintre cele mai importante păduri ancestrale ale Europei.

Mircea Fechet, ministrul român al mediului, a anunțat pe 8 aprilie la o conferință de presă că a demarat un parteneriat cu Google pentru a identifica astfel de fotografii false, care au ajuns să prolifereze pe acest sistem, considerat cel mai sofisticat de acest fel din Europa.

„SUMAL, chiar dacă este cel mai inovator sistem de urmărire din lume în acest moment, are și imperfecțiuni și poate fi dezvoltat și mai mult. Nici o autoritate nu poate ține pasul cu viteza cu care unii încearcă să-l ocolească”, a declarat Fechet.

Într-un test-pilot platforma de inteligență artificială Vertex AI a Google a analizat toate cele 400.000 de transporturi de lemn înregistrate în SUMAL în noiembrie 2023 și a constatat că 11.000 din totalul de 1,6 milioane de fotografii încărcate sunt suspecte, a declarat Fechet.

Multe dintre fotografiile depistate sunt fotografii ale unor fotografii mai vechi cu trunchiuri afișate pe ecranul altui telefon mobil – similar cu ce constatase și investigația OCCRP.

Aproape jumătate din imagini erau neclare și prezentau efectul de pixelare dat de ecranul celuilalt telefon sau surprindeau și marginile telefonului fotografiat.

Ministrul a declarat că imaginile respective vor fi cercetate de poliție și Garda Forestieră și, dacă se vor dovedi ilegalități, se vor formula acuzații penale pentru fraudă informatică.

Investigația OCCRP care a descoperit imagini false s-a concentrat pe o companie românească de transport deținută de furnizorul austriac de panouri de lemn Kronospan.

Kronospan, unul dintre cei mai mari producători din lume de panouri de lemn, are în România două uzine de procesare care exportă panouri în întreaga UE, având și IKEA printre clienți.

Reporterii au creat o bază de date cu fotografiile înregistrate de firma de transport deținută de Kronospan, Silva Logistics, și au constatat că în aprilie 2022-noiembrie 2023 cel puțin 244 de transporturi din 7.000 fuseseră înregistrate în sistem prin fotografii falsificate.

La peste 200 de transporturi Silva Logistics nu a înregistrat nici o fotografie, încălcând legislația românească.

Kronospan a declarat că încearcă mereu să respecte legea, dar a admis că șoferii nu utilizează mereu corect SUMAL.