Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Primul pas către legalizarea canabisului medicinal în România: Proiectul de lege, inițiat de fiica unei femei răpuse de cancer care a dorit ca pacienții să aibă acces la calmante, adoptat de Senat

Publicat

in

​Proiectul de lege ce vizează legalizarea calmantelor pe bază de canabis pentru pacienții cu boli cronice terminale din România a fost adoptat tacit de Senat. Potrivit proiectului de act normativ, pacienții cu boli cronice terminale ar urma să aibă acces, în premieră, la calmante pe bază de canabis cu prescripție de la medicul specialist, utilizând un formular special (ca în cazul morfinei). Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este for decizional.

Inițiativa privind legalizarea canabisului în scop medicinal s-a transformat în proiect de lege după de Alexandra Ana Cârstea, fiica unei femei răpuse anul acesta de cancer, a inițiat o petiție care a adunat peste 20.000 de semnături, în care cerea ca pacienții cu boli terminale să aibă acces la calmante.

Inițiatorii proiectului sunt Cristina Dumitrache (deputat PSD), Florin Buicu (deputat PSD) și Emanuel Ungureanu (deputat USR). Proiectul a adunat semnăturile a aproape 100 de parlamentari de la toate partidele și a fost depus la Parlament la începutul lunii iulie.

Canabisul ar urma să fie administrat în scop medicinal sub formă de ulei, tinctură, infuzie sau inhalare. Fumatul nu este permis, potrivit proiectului de lege.

Proiectul de act normativ prevede și înființarea Agenției Canabisului (care funcționează în țări precum Republica Cehă, Germania, Olanda), care se ocupă de avizul pentru cultivare, precum și de controlul, verificarea și supravegherea operațiunilor cu canabis în vederea utilizării în scop medical.

De asemenea, se propune înființarea Registrului Național Unic, care să furnizeze date cu privire la producătorii şi fabricanţii de substanţe şi preparate ce conțin canabis, precum și informații privind cultivatorii de plante de canabis în scop medical, pentru garantarea transparenței și securității în domeniu.

Comisia Europeană și Agenția Europeană a Medicamentului au aprobat, la finalul lunii septembrie, primul medicament pe bază de canabis care va putea fi prescris legal pe continent: este vorba despre Epidyolex, un medicament folosit în tratarea a două forme rare și severe de epilepsie – sindromul Lennox-Gastaut (LGS) și sindromul Dravet – pentru pacienții cu vârsta mai mare de 2 ani.

Epidyolex este singurul produs pe bază de canabis din lume autorizat ca medicament, toate celelalte produse pe bază de canabis fiind încadrate ca suplimente alimentare. Epidyolex a fost aprobat inițial în Statele Unite iar acum, după autorizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului și Comisia Europeană, va putea fi prescris legal ca medicament și pe teritoriul Uniunii Europene.

Prima țară din Europa care ar putea autoriza prescrierea Epidyolex ca medicament este Marea Britanie.

  • Alexandra, inițiatoarea petiției pentru legalizarea canabisului: Nu este vorba despre un moft, nici despre liberalizarea consumului de droguri, este o necesitate

Alexandra Ana Cârstea și-a pierdut mama bolnavă de cancer la începutul acestui an. Alexandra își dorește acum să ajute alți pacienți oncologici să nu se mai lovească măcar de o parte dintre problemele de care s-au lovit ea și mama ei. Una dintre ele – o soluție pentru calmarea durerilor în stadiul terminal al bolii.

În amintirea mamei ei, Alexandra a inițiat o petiție pentru legalizarea canabisului în tratamentul bolnavilor de cancer și altor bolnavi în fază terminală, care a adunat până acum peste 20.000 de semnături.

„Sper ca toți oamenii din țara noastră să înțeleagă că nu este vorba nici despre un moft, nici despre liberalizarea consumului de droguri, este mai degrabă o necesitate a informării corecte și a nevoii prescrierii unui tratament care și-a dovedit rezultatele medicale în multe țări”, a explicat Alexandra Ana Cârstea, pentru HotNews.ro.

Alexandra spune că „E o mare bucurie și o mare emoție pentru mine astăzi pentru că e un număr extrem de mare de semnături care au fost strânse pe petiția pe care am inițiat-o. Mulți dintre oamenii care au semnat sunt pacienți și își pierduseră speranța. Avem peste 20.000 de semnături, iar în unele state ale Uniunii Europeană, legile în favoarea canabisului au fost trecute tocmai cu sprijinul unor inițiative populare, din sfera unor ONG-uri, societății civile.”

Alexandra Ana Cârstea subliniază că „Ne-am dorit să existe legea asta în România pentru oamenii bolnavi. Reiterez rugămintea mea pentru toți aceia care m-au sprijinit să continuăm să luptăm și să îi informăm corect pe cei din jurul nostru, pentru că beneficiile canabisului nu sunt cunoscute suficient. Voi face niște corturi de informare în București în privința folosirii canabisului în scop medicinal, o să am nevoie și de voluntari, și sper că alți oameni minunați vor prelua inițiativa mea în restul țării. Această lege va fi una care îi va ajuta efectiv pe pacienți. Scriptic, canabisul poate fi folosit legal în România din 2013, însă faptic, el nu s-a putut prescrie, nu a fost legal, nu s-a putut procura legal. Este pentru prima dată, în proiectul acesta, când discutăm atât despre THC, cât și despre CBD. E important să fac mențiunea asta pentru că în ultimele luni s-a discutat despre legalizarea canabisului medicinal, dar discuția s-a axat doar pe CDB, ceea ce este un lucru extraordinar de bun, dar este necesar să discutăm și despre THC. Legea depusă la Parlament are în vedere și CBD-ul și THC-ul.”

Ea mărturisește că „Este extrem de emoționant pentru mine pentru că este o victorie. Dorința asta a plecat încă de când mama trăia, iar pe mama mea o chema Victoria. Ea avea un nume de forță și astăzi chiar constat că deți ea nu mai este lângă mine, victoria este a noastră, a tuturor celor care au luptat ca legea asta să fie posibilă și a unor oameni care și-au dorit să aibă acces la acest tratament, pentru îmbunătățirea vieții lor. Este extrem de important și pentru cei care nu înțeleg încă de ce canabisul era necesar și de ce este extrem de important să existe o lege pentru canabisul medicinal în România. Este extrem de important să înțeleagă că nu este o lege făcută dintr-un interes anume, ci este un proiect legislativ care are o susținere masivă din partea multor parlamentari care au empatizat cu suferința unor oameni. Vă invit să citiți petiția semnată de 20.000 de oameni și comentariile de la ea, pentru că sunt niște povești despre o luptă crâncenă.”

„În plus, odată cu legea aceasta, medicii vor putea să se specializeze în acest domeniu medical nou, oferind încredere pacienților care au nevoie să fie supravegheați de un specialist, de un medic”, adaugă ea.

„Pentru mine, este important să vă transmit că acest proiect este un efort comun, dincolo de partide politice, este un efort comun al unor oameni care au semnat și susțin un proiect legislativ de suflet în favoarea altor oameni. Sper ca toți oamenii din țara noastră să înțeleagă că nu este vorba nici despre un moft, nici despre liberalizarea consumului de droguri, este mai degrabă o necesitate a informării corecte și a nevoii prescrierii unui tratament care și-a dovedit rezultatele medicale în multe țări”, încheie Alexandra.

  • Cristina Dumitrache (PSD), inițiatoarea legii: Sperăm că proiectul va fi o victorie pentru pacienți

Cristina Dumitrache este deputat PSD, este membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și este inițiatoarea proiectului de lege „Victoria”. Ea speră ca acest proiect să fie „o victorie pentru pacienți”: „Proiectul s-a născut dintr-o inițiativă civică, a pornit de la o petiție care a adunat 20.000 de semnături. Se numește Victoria și să sperăm că va fi o victorie pentru pacienți.”

„Într-adevăr se vorbește de foarte mult timp despre legalizarea canabisului, având în vedere studiile care arată efectele pe care le are canabisul în ameliorarea unor stări – în cancer, în terapia durerii, în cazurile de epilepsie. Avem într-adevăr bine documentate aceste rezultate, iar în alte țări europene canabisul este legalizat și este bine reglementat”, a declarat Cristina Dumitrache pentru HotNews.ro, la depunerea proiectului de lege în Parlament.

În ceea ce privește șansele legii de a trece de Parlament, Cristina Dumitrache admite că „de obicei, în Parlament lucrurile sunt imprevizibile. Proiectul va urma circuitul firesc. Eu am speranțe foarte mari, deoarece am strâns multe semnături de la colegii parlamentari de la PSD, Pro România, USR, PNL și ALDE”.

  • Emanuel Ungureanu: Unii pacienți români fac rost la negru de aceste substanțe, pentru a-și ameliora suferința

Emanuel Ungureanu (deputat USR) este unul dintre inițiatorii proiectului de legalizare a canabisului. Emanuel Ungureanu este și fondatorul unui ONG dedicat îngrijirii copiilor și tinerilor cu insuficiență renală cronică (Asociația pentru Solidaritate și Empatie Delia Grădinaru) și a lucrat ca asistent social în cadrul Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, fiind primul asistent social din România specializat în asistența bolnavilor care suferă de insuficiență renală cronică.

Emanuel Ungureanu atrăge atenția, la depunerea în Parlament a proiectului de lege, „din postura de asistent social clinician că bolnavii cu boli cronice în fază terminală au nevoie de o soluție în zona de terapie a durerii și suntem oricum extraordinar de deficitari în ceea ce înseamnă terapia durerii și specialiștii în această terapie. . Sunt pacienți în România care, cu toate că nu recunosc, deja consumă aceste substanțe pe care le găsesc pe alte piețe, fac rost de ele la negru și își ameliorează suferința.”

Deputatul USR mărturisea că „experiența mea de asistent social clinician este cea care m-a făcut să semnez această inițiativă care vine din societatea civilă. Mă refer la bolnavii cu boli cronice în fază terminală, care au nevoie de o soluție în zona de terapie a durerii. Noi, ca stat, suntem oricum extraordinar de deficitari în ceea ce înseamnă terapia durerii și specialiști în această terapie. La Cluj, spre exemplu, singurul medic specializat în terapia durerii de care știu este doamna doctor Hica, dacă nu cumva este la pensie. În afară de doamna doctor Hica, nu avem specialiști. Dacă nu avem specialiști este clar că soluțiile care vin pe plan internațional din sistemele care chiar pun în centru pacientul, ideile alea noi nu au cum să intre din cauză că nu avem oameni care să fie cu adevărat preocupați să rezolve această problemă majoră. Ce să faci când un pacient cu insuficiență renală cronică sau cu cancer sau o altă boală cronică în fază terminală nu mai are soluții? Acest canabis medicinal, această evoluție a științei, este de luat în seamă. Sunt pacienți în România care, cu toate că nu recunosc, deja consumă aceste substanțe pe care le găsesc pe alte piețe, fac rost de ele la negru și își ameliorează suferința. Această lege vine în întâmpinarea unei nevoi, nevoia de a găsi metode pentru ameliorarea durerii lor.”

El a adăugat că nici „medici specialiști în terapia durerii nu prea avem”, iar în ceea ce privește calmantele, „în cazul cancerului în fază terminală avem morfină, mialgin, cocktail-uri pe care le mai aranjează unii medici anesteziști, cocktail-uri analgezice de tot felul, dar care în anumite boli nu își mai fac treaba. Practic, nu vorbim decât de soluții la niște probleme la care alții au găsit deja căi de rezolvare.”

Emanuel Ungureanu mai sublinia că „nu este vorba despre o legalizare mascată a consumului de canabis.”

Deputatul USR are și un mesaj pentru cei care susțin că ar fi vorba despre o legalizare mascată a canabisului: „Îi rog să se uite câte țări europene civilizate au legalizat aceste soluții de terapie a durerii. Au făcut-o civilizat și fără să existe o opoziție din partea marii majorități a populației. Au făcut-o pe considerentul acesta: ce soluții putem găsi acolo unde soluțiile clasice nu funcționează. Sunt soluții pe care statul român trebuie să le pună la dispoziția pacienților și care nu există la această oră. Este o inițiativă care chiar vine din zona societății civile, din zona bolnavilor care știu cu adevărat ce înseamnă o durere fără leac.”

Citește pe larg aici:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Moscova susţine că regiunile ucrainene ocupate au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” / Cum va fi redenumită operaţiunea militară specială

Publicat

in

De

Ministerul rus de Externe a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” votând pentru anexarea lor în cadrul unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

Secție de votare în timpul referendumului privind aderarea la Rusia, în Melitopol, regiunea Zaporojie, controlată de trupele pro-ruseFoto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia

„Rezultatele acestui plebiscit vorbesc de la sine: locuitorii Donbasului (Doneţk şi Lugansk), cei ai Hersonului şi Zaporojiei nu vor să se întoarcă la viaţa lor de dinainte şi au făcut o alegere conştientă şi liberă în favoarea Rusiei”, susţine MAE rus într-un comunicat, conform Agerpres.

Potrivit diplomaţiei ruse, locuitorii acestor regiuni „nu aveau altă alternativă”, în timp ce Moscova a acuzat Kievul – pentru a-şi justifica ofensiva – că pregăteşte reprimarea populaţiei rusofone din Ucraina.

„Rezultatul logic a fost decizia locuitorilor din Donbas, Herson şi Zaporojia să ceară protecţia Rusiei”, mai susţine diplomaţia rusă.

Reluând retorica oficială utilizată pentru a justifica ofensiva Rusiei în Ucraina, Moscova pretinde că „populaţia din Donbas a fost supusă unei exterminări sistematice şi cinice” de către forţele Kievului de la începutul războiului cu separatiştii pro-ruşi în 2014.

Cum s-au desfășurat așa-zilele referendumuri în teritoriile ocupate: oficiali ai administraţiei pro-ruse transportă urna de vot din casă în casă, escortaţi de bărbaţi înarmaţi (Sursa foto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia)

Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.

Grupul celor şapte mai puternice economii din lume (G7- SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia , Japonia şi Regatul Unit) a declarat că nu va recunoaşte ‘niciodată’ rezultatele acestor „referendumuri”, iar Washingtonul şi UE au promis un răspuns sub forma unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

„Operaţiunea militară specială” din Ucraina, redenumită „operaţiune antiteroristă”

În acelaşi timp, Moscova a accelerat miercuri pregătirile pentru anexarea unei părţi a Ucrainei, publicând rezultatele acestor „referendumuri” de alipire la Rusia. Preşedintele Vladimir Putin ar putea proclama integrarea acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse în cursul unui discurs aşteptat în zilele următoare.

Denis Puşilin, care conduce „republica populară Doneţk”, a cărei independenţă Rusia a recunoscut-o în februarie, împreună cu cea a regiunii Lugansk, a declarat că se îndreaptă spre Moscova pentru a finaliza procedura de ataşare la Federaţia Rusă.

„De acum trecem la o nouă etapă a acţiunii militare”, a spus el, în timp ce unii se aşteaptă ca Vladimir Putin să redenumească în „operaţiune antiteroristă” ceea ce a numit până acum – pentru a califica invazia în Ucraina – drept „operaţiune militară specială”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat mai devreme miercuri că Rusia ar urma să continue lupta până cel puţin când va prelua controlul asupra întregii regiuni (oblast) Doneţk, din care aproape două cincimi se află încă sub control ucrainean.

Preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat anterior că alipirea celor patru regiuni (ucrainene) la Rusia ar putea fi ratificată la 4 octombrie.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend