Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Primarul Timișoarei se APĂRĂ după atacurile șefului CJ Timiș: Fritz NU NEAGĂ acuzațiie care i se aduc, dar acuză politicianisme

Avatar

Publicat

in

E război între șeful CJ Timiș, Alin Nica, și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, pe tema carantinării Timișoarei. Dacă Nica s-a opus, Fritz a cerut insistent măsura. Acum, șeful CJ Timiș acuză că Fritz avea la îndemână măsuri pentru a preveni carantinarea, însă nu a făcut nimic.

Citește și: Vești EXCELENTE pentru români, în plină criză economică generată de pandemie: ce anunță patronii legat de salarii

“De la preluarea mandatului și până astăzi nu a avut loc nici măcar o singură întâlnire a Comitetului Local pentru Situații de Urgență în care să se discute, să se stabilească, să se aprobe un plan adaptat de măsuri anti-COVID. Și atunci dacă CLSU nu reacționează, și trebuie să vă spun clar că primarul Dominic Fritz este președintele acestui comitet și responsabil de convocarea lui, atunci ce să ne așteptăm la măsuri de protejare a economiei locale, de informare a cetățenilor și de conștientizare cu privire la pericolul care îi paște. Primarul a avut cadrul contextual și instrumentele, și nu a făcut nimic pentru a reduce rata de infectare. Ba mai mult, a trecut sub tăcere focarul de COVID de la Biroul de Urbanism, nu testează angajații, nu are proceduri interne și a expus astfel populația la infectare în trei cazuri – coada de la plata impozitelor, coada de la ghișeele STPT și coada la autorizații pentru mărțișoare – la o rată de infectare de peste 5/1.000. Digitalizarea este practic inexistentă, trâmbițată doar în campania electorală, dar nu s-a întâmplat nimic pentru a evita aceste cozi, aceste îmbulzeli ale oamenilor care nu vor decât să-și rezolve o problemă pe linie de primărie. Dimpotrivă, vin cu alte inițiative greșite care-i pun în pericol pe cetățeni. În Primăria Timișoara nu există un sistem prin care să se asigure continuitatea activității acelui serviciu de urbanism care acum este blocat în urma îmbolnăvirii angajaților”, a spus Nica. „Cluj-Napoca, în mijlocul lunii noiembrie, se afla într-o situație mult mai dificilă decât Timișoara, cu o rată a infectării de peste 9/1.000, și totuși autoritățile locale nu au luat această decizie, deși INSP recomandase carantina. În calculul incidenței la mia de locuitori nu s=a ținut cont de populația reală a Timișoarei. Calculul s-a făcut pe o populație de aproximativ 300.000 de locuitori, valabilă la recensământul de acum 10 ani, lucru care nu mai concordă cu realitatea. Numărul real al celor care stau în Timișoara e mult mai mare, se apropie sau chiar depășește 400.000. Ori dacă facem o adaptare a acestui indice la populația reală, va fi mult mai mic. Trebuie să vorbim despre aceste greșeli, nu sunt adeptul ascunderii gunoiului sub preș doar pentru că nu vreau să supăr pe cineva sau să-mi creez dușamni. Suntem oameni responsabili și trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Scopul nostru, acum că această carantină s-a impus, este să limităm timpul în care această carantină este impusă în municipiu și în comunele periurbane”, a declarat liderul PNL Timiș.

REPLICA lui Fritz IGNORĂ acuzațiile care i se aduc:

Dominic Fritz se apără și spune că acuzațiile care i se aduc sunt politice. Acesta însă nu a putut combate acuzațiile legate de cozile din oraș pentru abonamente STPT sau legate de comitetul  pe care deși îl conduce nu l-a convocat niciodată.

“Într-o mișcare evident politicianistă, Alin Nica a început să mă atace ca să unească facțiunile din partid înainte de alegerile pentru șefia PNL Timiș. Înțeleg și accept că așa funcționează politica. Recunosc, însă, că nu mi-aș fi putut imagina cinismul cu care se joacă politic cu situația periculoasă în care se află Timișoara și județul Timiș.

Comitetul Județean de Urgență (CJSU), al cărui vicepreședinte este Alin Nica, a carantinat 17 localități în ultimele luni, unele de mai multe ori, cum este cazul Dumbrăviței (de șase ori), Girocului (de trei ori), chiar și Dudeștii Noi, comuna pe care a condus-o. Niciodată, până acum, Alin Nica nu a criticat public deciziile de carantinare luate de CJSU.

A lansat o salvă de informații trunchiate și acuzații, unele de-a dreptul bizare.

Ba că am mușamalizat infecțiile din direcția de urbanism, deși le-am anunțat într-o conferință de presă încă de acum 2 săptămâni. Ba că nu am trimis poliția locală să facă controale, deși știe că poliția locală de un an este în subordinea MAI, tocmai ca să ajute la combaterea pandemiei. Ba că nu am forțat firmele din Timișoara să folosească telemuncă, deși are informația că acest lucru nu este decis de primar, ci doar de către angajatori conform legii 55/2020, care enumeră măsurile împotriva pandemiei. Niciun primar nu are putere legislativă să vină cu măsuri mai stricte.

Dilema cu care s-a confruntat CJSU este tocmai că singurul cadru în care măsurile de restricții pot fi adaptate local față de cele naționale este cel de carantinare.

Un reproș pe care urmează să-l anchetez este că nu s-au luat destule măsuri de precauție în mijloacele de transport în comun. Deși am primit mai multe asigurări că STPT face toate eforturile necesare și că tramvaiele și autobuzele nu sunt supraaglomerate, nu voi ezita să cer demiterea directorului STPT dacă Alin Nica are dreptate. (Bineînțeles că directorul este membru PNL și protejat de Nica în public și în culise).

Eu sunt cel mai dur critic al Primăriei Timișoara; este o instituție aproape disfuncțională care a fost pradă clicilor de partid pentru mult prea mult timp și din care firmele de partid au supt mult prea mulți bani, bani cu care sunt finanțate o parte dintre atacurile care acum vin spre noi.

Dar, în ciuda limitărilor ei, am ajuns să admir lupta grea pe care o duce împotriva pandemiei.

Timișoara are două spitale Covid finanțate din bani de la bugetul local, Victor Babeș și Spitalul Municipal, care îngrijesc pacienții din toate satele județului Timiș și cazurile grave din întreaga regiune de vest.

Am făcut parteneriate cu societatea civilă și mediul privat pentru a furniza oxigen acasă pacienților din tot județul care suferă de covid,

Am carantinat în centrul nostru, singurul din județ, peste 1200 de migranți în ultimele 4 luni (Consiliul Județean a promis de repetate ori să deschidă și ei un astfel de centru, ceea ce nu s-a întâmplat),

Am extins programul cu publicul în camera 12 și la evidența populației la 12 ore pe zi pentru a evita aglomerarea,

Am introdus în prima zi un nou site web de informare zilnică (covid19.primariatm.ro) care a fost copiat de multe primării din țară,

Într-o operațiune logistică fulger echipa primăriei a creat centre de vaccinare, unele în parteneriate cu mediul privat, unde se vaccinează mii de timișoreni,

Operăm un call-center pentru programări la vaccin și cazuri sociale în carantină,

Avem echipe mobile pentru ajutor la domiciliu prin Direcția de Asistență Locală,

Am acordat milioane de lei în reduceri de impozite pentru întreprinderi afectate.

Adevărul este că lupta împotriva pandemiei a fost pasată în mare parte primăriilor. Președinții de Consilii Județene au timp să orchestreze atacuri politice și să facă campanie pentru alegeri interne.

În perioada în care spitalele sunt încărcate și timișorenii încearcă să-și organizeze viața într-o carantină frustrantă, PNL Timiș pare să aibă un singur țel: să saboteze tot efortul timișorenilor și timișenilor de a ieși din această situație critică cu riscul de prelungire a carantinei. Nu folosesc această strategie pentru că le pasă de viața de zi cu zi a timișorenilor sau de timișenilor, ci ca să rămână sau să revină la butoane și la robinete de bani publici, atacându-i pe cei care încearcă să facă curat după haosul lăsat în urmă.

PNL Timișoara încă nu s-a decis dacă vrea să fie în opoziție sau la guvernare. Eu sunt decis să fac ce trebuie și ce pot pentru timișoreni.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Pandemia și restricțiile au produs haos în Europa: Mai are transportul pe calea ferată un viitor?

Avatar

Publicat

in

De

Pandemia şi restricţiile de circulaţie au produs haos în industria transportului de persoane din Europa, companiile aeriene şi feroviare, în special cele specializate pe rute internaţionale, fiind afectate de scăderi istorice ale numărului de pasageri.

Pandemia şi restricţiile de circulaţie au produs haos în industria transportului de persoane din Europa, companiile aeriene şi feroviare, în special cele specia­lizate pe rute internaţionale, fiind afectate de scăderi istorice ale numărului de pasageri. Însă, în timp ce transportatorii aerieni au pri­mit bailouturi de miliarde de euro de la gu­ver­ne, companiile de căi ferate se simt neglijate.

Aceasta deşi trenurile sunt văzute ca mijloace de transport sigure, eficiente, acce­sibile şi nepoluante, cel puţin în comparaţie cu avioanele. Totuşi, în Europa de Est unele guverne văd un viitor în căile ferate, scrie Ziarul Financiar.

Criticii bailouturilor aeriene – de 36 de miliarde de euro în Europa de la începutul crizei – spun că dacă de pachetele de ajutor nu sunt ataşate condiţii de mediu, emisiile de gaze cu efect de seră vor reveni la nivelurile ridicate de dinainte de pandemie când lumea va reveni şi ea la normal, scrie Euronews.

Însă anul trecut companiile de transport feroviar din UE au înregistrat pierderi de 26 de miliarde de euro, potrivit datelor Comunităţii Feroviare Europene (CER). Nici începutul acestui an, care ar trebui să fie Anul European al Căilor Ferate, nu a fost cu noroc pentru sectorul feroviar deoarece guvernele înăspresc din nou restricţiile de circulaţie. Eurostar, specializată pe transport inter­naţional, mai ales între Franţa şi Marea Britanie, este un exemplu de companie confruntată cu probleme financiare serioase şi care ar avea nevoie de ajutor de la stat. „Un dezastru este posibil“, spunea în ianuarie CEO-ul Jacques Damas.

În timp ce ajutoarele de stat acordate de guvernele europene companiilor aeriene în această criză se ridică la 35-40 de miliarde de euro, ajutoarele directe primite de transportatorii feroviari sunt de până la şapte miliarde de euro, arată Alberto Mazzola, directorul CER.

Lobbyistul se plânge că în unele cazuri, veniturile din sectorul de profil s-au prăbuşit şi cu peste 90%. „Traficul intern s-a redus în medie cu 40-50%, ceea ce este enorm. Dacă ar fi să ne gândim la Green Deal şi la cum vom ieşi din criză cu transportul şi mobilitatea, am înţelege că transportul feroviar ar trebui adus într-o poziţie mai bună“, a mai spus Mazzola. Green Deal este planul UE de a face din Europa primul continent neutru din punctul de vedere al climei până în 2050. Anul trecut, anul începutului pandemiei în Europa, poluarea cauzată de avioane a scăzut cu 64%.

„Să sperăm că Anul Feroviar va însemna că guvernele vor face o prioritate din a face tran­s­por­tul feroviar mai accesibil şi ieftin decât cel aerian“, spune Jo Dardenne, director de avia­ţie la organizaţia Transport & En­viron­ment.

În cadrul Green Deal, un loc special îl are dezvoltarea tehnologiei hidrogenului, un combustibil considerat curat dacă este produs cu energie nepoluantă. Zilele trecute, SNCF, compania naţională de căi ferate a Franţei, a făcut o comandă de 190 de milioane de euro pentru 12 garnituri de tren cu propulsive pe hidrogen de la Alstom. Contractul va asigura 2.000 de locuri de muncă în Franţa, ţară care se vrea un campion al hidrogenului. În Polonia, companiile PESA, producător de material rulant, şi PKN Orlen, unul din liderii regiunii în sectorul combustibililor, colaborează pentru dezvoltarea unei locomotive pe hidrogen care va fi prezentată anul acesta.

Compania naţională de infrastructură feroviară, PKP Polskie Linie Kolejowe, va lansa anul acesta proiecte în valoare de aproape 4 miliarde de euro pentru creşterea siguranţei transportului şi îmbunătăţirea serviciilor de transport de pasageri şi marfă. Până la finalul anului, compania are în plan selectarea a 61 de investiţii. Pe lângă acestea, vor fi efectuate lucrări pentru construcţia sau modernizarea unor structuri inginereşti precum poduri şi viaducte şi a unor secţiuni de cale ferată. Polonia pare să-şi concentreze eforturile pe transportul feroviar de marfă, în ultimul deceniu fiind a doua ţară din UE, după Germania, la numărul de permise eliberate pentru transportatori de profil.

De asemenea, Polonia este destinaţie finală pentru trenuri de marfă care vin direct din China. Din mai, Polonia va avea o legătură feroviară directă cu Turcia pentru transportul mărfurilor. Şi Ungaria a anunţat anul acesta investiţii, de 5,6 miliarde de euro, pentru modernizarea structurilor feroviare din jurul Budapestei, dar pentru următoarele două decenii. Banii vor proveni mai ales din fonduri europene.

Transportul din regiune este important pentru economia ţării deoarece circa un million de persoane fac naveta în fiecare zi din suburbiile capitalei în oraş pentru a munci sau face cumpărături. Guvernul maghiar mai are o prioritate, modernizarea secţiunii ungare a rutei Belgrad-Budapesta, proiect de 2 miliarde de euro înconjurat de secrete şi realizat cu bani de la China şi, într-o proporţie mai mică, de la Rusia şi cu ajutorul unor companii din China.

Ruta face parte dintr-un coridor de transport de marfă care ajunge până la portul grecesc Pireu, deţinut de compania chineză COSCO. În teorie, transportul mărfurilor chineze sosite în Pireu cu destinaţia Europa de vest pe ruta feroviară Grecia – Macedonia – Serbia – Ungaria durează cu câteva zile mai puţin decât prin nordul continentului. Anul trecut, Budapesta a primit primul transport feroviar direct de marfă din China. Tot anul trecut, operatorul naţional feroviar al Ungariei, M¡V-Start, a anunţat că va cumpăra 50 de trenuri hibride.

Luna aceasta, Căile Ferate Cehe au semnat un acord-cadru cu un consorţiu format din Siemens Mobility şi äkoda Transportation pentru cumpărarea a 180 de vagoane de pasageri care vor fi folosite pe rute interne şi externe. În decembrie 2020, transportatorul a comandat 79 de garnituri electrice äkoda 7Ev pentru transportul pasagerilor.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Registrul Comerţului: 137.500 de firme şi-au depus situaţiile financiare pentru 2020 până în aprilie

Avatar

Publicat

in

De

Peste 137.500 de firme şi-au depus situaţiile financiare pentru 2020 până la data de 12 aprilie 2021, ceea ce reprezintă circa 10% din numărul estimat de situaţii financiare ce urmează a fi depuse până la termenul limită de la sfârşitul lunii mai, reiese din informaţiile transmise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), la solicitarea News.ro.

Potrivit ONRC, din datele primite de la Ministerul Finanţelor Publice cu privire la situaţiile financiare anuale depuse de către persoanele juridice înregistrate în registrul comerţului la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice au fost depuse 137.501 de situaţii financiare. Ultima preluare de date financiare pentru anul 2020 este din data de 12 aprilie 2021, potrivit Registrului Comerţului.

“Întrucât nu s-a încheiat perioada de depunere a situaţiilor financiare anuale pentru anul 2020 de către persoanele juridice la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, vă comunicăm că până în prezent s-a preluat de la Ministerul Finanţelor Publice aproximativ 10% din numărul estimat de situaţii financiare ce urmează a fi depuse”, se arată în răspunsul ONRC.

Potrivit Ordinului nr.58/2021 care a apărut în Monitorul Oficiali nr.66 din 21 ianuarie 2021, Guvernul nu a modificat termenul de depunere a situaţiilor financiare, aşadar SRL-urile au termen până pe 31 mai 2021 să depună documentele cu rezultatele financiare din 2020, iar ONG-urile au termen până pe 4 mai.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend