Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Primăria Timişoara cere din nou bani de la Guvern pentru termoficare, după ce mai multe şcoli au anunţat că intră în online din cauza frigului

Publicat

in

Reprezentanţii Primăriei municipiului Timişoara solicită, din nou, sprijin financiar de la Guvernul României, pentru termoficarea din oraş, după ce mai multe şcoli au anunţat că vor trece în online, din cauza frigului din clase.

Într-un comunicat de presă, de marţi, reprezentanţii Primăriei Timişoara prezintă situaţia unităţilor de învăţământ din oraş care au intrat în online din cauza frigului din clase, dar şi din cauza Covid-19, relatează News.ro.

„Din cele 96 de unităţi de învăţământ din Timişoara, în momentul de faţă au trecut la cursurile online din cauza temperaturilor scăzute din sălile de clasă două licee integral – Colegiul H. Coandă şi Liceul de Artă – şi încă unul parţial, Liceul Grigore Moisil. În aceste cazuri, clădirile în care îşi desfăşoară activitatea aceste licee au instalaţii vechi, unele montate chiar în anii ‘60”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii ISJ Timiş au mai anunţat că alte şase unităţi de învăţământ vor trece în online din cauza frigului, începând de miercuri. Cele şase unităţi de învăţământ din Timişoara care vor trece de miercuri în online sunt: Liceul Teoretic G. Moisil (clasele de gimnaziu şi liceu), Liceul Auto, Liceul Alimentar, Liceul Tehnologic Azur, Grădiniţa PP33 şi Grădiniţa PP14.

De asemenea, potrivit Primăriei Timişoara, în alte nouă unităţi de învăţământ există focare active de COVID şi, în unele cazuri, vor urma alte închideri de şcoli din cauza situaţiei pandemice.

„Primăria Municipiului Timişoara are în administrare peste 300 de clădiri (şcoli, grădiniţe, licee, clinici şi spitale), multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare, care au nevoie urgentă de investiţii masive. Încă de anul trecut municipalitatea a conceput şi pus în aplicare un plan coerent prin care se vor face investiţii masive în infrastructura şcolară şi sanitară. De exemplu, anul acesta vor fi alocaţi aproape 100 de milioane de lei pentru investiţii în şcoli şi circa 5 milioane de lei pentru reparaţii. Aceste investiţii vor viza nu numai o creştere a calităţii actului educaţional, ci şi eficientizarea energetică a unora dintre aceste clădiri publice”, se mai arată în comunicat.

„Facem apel la susţinerea Guvernului, care este absolut necesară pentru a traversa această criză”

Potrivit sursei citate, Primăria municipiului Timişoara a virat de la începutul anului către Colterm suma de 27,5 milioane de lei.

„În contextul exploziei preţurilor de pe piaţa energiei facem apel la susţinerea Guvernului, care este absolut necesară pentru a traversa această criză”, mai transmite Primăria Timişoara.

În acest sezon rece, Guvernul a alocat municipiului Timişoara, pentru termoficare, 54 de milioane de lei în luna noiembrie 2021 şi alte 15,4 milioane de lei în luna ianuarie 2022.

De mai bine de o săptămâna, Colterm a coborât temperatura de plecare a agentului termic în reţea, astfel că în apartamente, şcoli şi spitale ajunge la 12-16 grade, în condiţiile în care, marţi dimineaţă, la Timişoara erau -10 grade afară.

Colterm are datorii de aproape 300 de milioane de lei către ANAF, bănci şi furnizorii de combustibil. În plus, are de achitat o amendă de 21 de milioane de euro pentru că nu a cumpărat la timp certificatele verzi.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Nava spațială DART a NASA a lovit asteroidul Dimorphos / Va reuși să-l devieze? Care sunt următorii pași

Publicat

in

De

Nava spațială Dart a Nasa s-a ciocnit cu asteroidul Dimorphos, aflat la 6,8 milioane de kilometri de Pământ, în cadrul primului „test de apărare planetară” al agenției spațiale. Este prima încercare a omenirii de a deplasa un alt corp ceresc, scopul fiind acela de a vedea dacă un asteroid de mari dimensiuni care se îndreaptă spre Pământ ar putea fi deviat.

DART a lovit asteroidul DimorphosFoto: Captura NASA TV

Decalajul din spațiul cosmic a oferit confirmarea video la 38 de secunde după impact, plus alte câteva secunde pentru procesarea imaginilor.

Nava spațială a fost de aproximativ 100 de ori mai mică decât Dimorphos, așa că nu a distrus asteroidul. În schimb, DART speră că ciocnirea a schimbat viteza și traiectoria asteroidului în spațiu.

Echipa misiunii a comparat această coliziune cu o mașină de golf care se izbește de una dintre Marile Piramide generând suficientă energie pentru a lăsa un crater de impact.

Oamenii de știință se așteaptă ca această schimbare de direcție să îl deplaseze ușor pe Dimorphos și să îl facă mai legat gravitațional de Didymos, asteroidul mai mare din sistem.

Ce urmează

Observatoarele terestre din întreaga lume vor observa sistemul de asteroizi pentru a confirma dacă DART a reușit să modifice mișcarea asteroidului.

Telescopul spațial James Webb, Telescopul spațial Hubble și misiunea Lucy a NASA vor observa, de asemenea, urmările.

În plus, misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene va fi lansată în 2024 pentru a continua să studieze impactul.

UPDATE 02:15 DART s-a lovit de Dimorphos

UPDATE 02:08 Supervizorii sistemelor de la sol, ai calității imaginii, ai navigației inteligente, ai sistemelor de ghidare, navigație și control (GNC) și ai rețelei spațiale de adâncime (DSN), au dat undă verde finală, raportând că toate sistemele funcționează „nominal”, ceea ce în termeni spațiali înseamnă normal.

UPDATE 02.00 Între timp, micul punct alb din centrul ecranului de pe transmisia în direct a misiunii devine din ce în ce mai mare, pe măsură ce Dart se apropie de Dimorphos cu 6,5 km pe secundă.

Dar acum că micul asteroid, Dimorphos, este vizibil pentru sistemele rachetei, sistemul de navigație al navei spațiale se fixează pe țintă.

Acest lucru se numește „blocare de precizie”, potrivit Elenei Adams, inginerul de sistem al misiunii DART de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins.

UPDATE 01:40 Sistemul de navigație SmartNav al rachetei Dart este acum fixat pe ținta sa Dimorphos, au anunțat managerii misiunii. Este un alt pas crucial spre finalizarea cu succes a misiunii și validarea tehnologiei care a fost testată cu ajutorul lui Jupiter și a celor patru sateliți ai săi, potrivit The Guardian.

UPDATE 01:32 Nava spațială DART se află pe o traiectorie stabilă la aproximativ o oră de la impact, a declarat un inginer al misiunii DART.

„Suntem foarte entuziasmați. Începem să vedem Dimorphos pentru prima dată. Arată foarte bine. Are cam aceeași penumbră ca și Didymos, așa cum ne așteptam. Și astfel, ne pregătim pentru tranziție. Avem o traiectorie stabilă în acest moment”, a declarat Elena Adams, inginer de misiune DART.

UPDATE 01:20 Pentru prima dată, NASA ne oferă imagini în direct de pe nava spațială DART. În imagine se poate vedea o lumină strălucitoare. NASA a confirmat pentru CNN că lumina este Didymos, cel mai mare dintre cei doi asteroizi.

DART – Care este miza

  • de Vlad Barză

Pentru prima oară omenirea încearcă să schimbe traiectoria unui obiect ceresc în spațiu, iar misiunea de acum este un test pentru viitorul îndepărtat când ar fi posibil ca un asteroid mare să lovească Terra. Sonda va fi distrusă de impact, dar va fi al șaselea asteroid pe care omenirea îl va studia de aproape și sunt multe lucruri de aflat înainte de impact, dar și după el.

Misiunea a fost îndelung gândită și va încerca să obțină cât mai multe informații, chiar dacă sonda se va face praf. Spre exemplu, după ce îl lovim pe Dimorphos, vom vedea ce influență are noua traiectorie a acestuia asupra celuilalt asteroid.

Sonda se va izbi de asteroid la o viteză de 22.000 km/h, dar înainte de coliziune va transmite imagini în ritmul de una pe secundă: la început cu ambii asteroizi ai sistemului binar, și apoi doar cu ținta sa. Cele mai detaliate imagini vor fi chiar cele de dinaintea izbiturii care va distruge sonda DART.

În ce constă exact misiunea

De cele mai multe ori sondele spațiale sunt gândite să reziste cât mai mulți ani și să parcurgă miliarde de km. Sonda de acum, deși a costat 250 milioane de dolari, va avea o viață scurtă, fiindcă va lovi din plin un asteroid care se găsește la 11 milioane km de Terra.

Misiunea se numește Double Asteroid Redirection (DART) și este un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată în 24 noiembrie 2021, care cântărește aproximativ 670 kg, nu are, precum alte sonde spațiale, super – instrumente științifice la bord, ci are doar instrumente de navigație și, foarte important, o cameră video.

NASA a început în 2015 lucrul la această misiune, iar sistemul binar de asteroizi spre care sonda se îndreaptă a fost descoperit de astronomi în anii ’90.

Este vreun pericol pentru Terra?

Nu, în niciun caz. Nu există vreun scenariu în care devierea să însemne trimiterea asteroidului către Terra.

Dimorphos și fratele său mult mai mare Didymos

Dimorphos, asteroidul pe care ar trebui să-l intercepteze, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci va servi doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime și scopul misiunii este de a vedea dacă, după ce este lovit, își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria și dacă da, în ce mod.

Cei de la NASA au făcut o comparație: asteroidul Dimorphos este ca un teren de fotbal american plin cu pietre, iar sonda care îl lovește este mică în comparație cu el, cam cât o mașină Smart. Inginerii de la NASA au spus că NU există niciun pericol pentru Terra din partea acestei misiuni și asteroidul nu are cum să se dezintegreze de la lovitură.

Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar și un astfel de sistem este ideal pentru genul acesta de test, fiindcă impactul ar trebui să schimbe orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu 1%, suficient cât totul să fie detectat cu aparatele de observație de pe Terra.

Ce s-ar putea întâmpla după coliziune?

Dacă se întâmplă conform calculelor, orbita asteroidului mai mic (adică Dimorphos) se va mai apropia de asteroidul cel mare, Didymos. Magnitudinea schimbării orbitei va depinde de structura și compoziția lui Dimorphos.

Dacă Dimorphos este foarte solid, iar DART face după impact un crater mic, acest asteroid va câștiga în viteză și se va mai apropia puțin de Didymos.

Pe de altă parte, dacă Dimorphos este precum o grămadă de bolovani ținută laolaltă de gravitație, impactul va crea un crater adânc și o parte dintre bolovani vor sări în spațiu. Și în acest caz, Dimorphos se va apropia de Didymos.

Lui Dimorphos îi ia în prezent 11 ore și 55 de minute pentru a face o orbită completă în jurul lui Dydimos. Dacă testul va reuși, o orbită ar trebui să dureze 11 ore și 45 de minute.

Vom afla și cum este structura și compoziția lui Dimorphos din modul în care va fi distrusă sonda. Un mic satelit construit în Italia, LICIACube, care cântărește 14 kg, a fost eliberat cu 11 zile înainte de ziua cheie și va filma totul de la 1.000 km distanță, urmând să ne arate și ce efecte a avut asupra asteroidului. Acel „cubesat” se va apropia și va zbura în jurul sistemului binar, pentru a obține noi fotografii.

Asteroizii și Terra – O poveste cu temeri, dar și cu exagerări nefondate

Știm că există 26.000 de asteroizi care se apropie în mod regulat de orbita terestră, iar cei mai cunoscuți pe care omenirea i-a putut vizita sunt Bennu și Ryugu.

Cercetătorii au gândit multe moduri în care un asteroid care ar deveni un pericol pentru Terra ar putea fi eliminat. Printre scenariile luate în seamă s-au numărat: distrugerea cu focoase nucleare, „arderea” asteroidului cu lasere sau modificarea traiectoriei după ce asteroidul este „agățat” de o navetă care se apropie de el. Și alte variante au fost luate în seamă, dar toate sunt prea complicate pentru tehnologia din prezent.

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

De multe ori apar știri exagerate în care se spune că un asteroid ar putea lovi în curând Terra și va face ravagii, dar adevărul este că nu sunt date că așa ceva s-ar putea întâmpla în acest secol.

De exemplu, temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului şi distrugerii, nu va prezenta niciun pericol de coliziune cu Terra pentru cel puțin 100 de ani de acum înainte, au anunțat în 2021 cei de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană care l-au și scos de pe lista de risc ce conține asteroizii care ar putea să intre în coliziune cu planeta noastră.

Referință:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Csoma Botond: Deputaţii UDMR vor vota pentru creşterea salariilor din administraţia publică locală

Publicat

in

De

Parlamentarii UDMR vor susţine exclusiv creşterea salariilor angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale în cadrul plenului Camerei Deputaţilor de marţi, a precizat liderul deputaţilor Uniunii, Csoma Botond, potrivit Agerpres.

Csoma BotondFoto: Facebook

„După şedinţa de astăzi, grupul UDMR din Camera Deputaţilor a confirmat poziţia Uniunii conform căreia recalcularea indemnizaţiilor deputaţilor şi senatorilor în funcţie de salariul minim nu este o prioritate şi, ca atare, parlamentarii UDMR vor susţine exclusiv creşterea salariilor angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale în cadrul plenului Camerei Deputaţilor de mâine. (…) Din cauza creşterii costului vieţii, a inflaţiei şi a preţurilor revoltătoare la energie, este firesc că o parte semnificativă a populaţiei a aflat, cu stupoare, de propunerea majorării salariilor. Totuşi, trebuie să subliniem faptul că funcţionarea primăriilor din localităţile mici este ameninţată de nerespectarea prevederilor din Legea salarizării. Există un pericol real ca unele primării să rămână fără angajaţi”, a declarat Csoma Botond, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta a subliniat că majorarea salarială nu ameninţă o viitoare creştere a pensiei şi a salariului minim, care urmează a fi negociate, la întocmirea bugetului anului viitor, în coaliţia de guvernare.

„Trebuie să ne străduim pentru echitate. Cadrul juridic trebuie să fie ajustat astfel încât să ofere soluţii reale la problemele oamenilor. Aşa vom face cu salariile şi îndemnăm să se procedeze la fel şi în cazul pensiilor”, a subliniat Csoma Botond.

UDMR aminteşte că Legea salarizării unitare prevede că salariile personalului din administraţiile locale se stabilesc în funcţie de indemnizaţia viceprimarului sau a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, care se ajustează, anual, la valoarea salariului minim.

„În ultimii patru ani, prevederea legală nu a fost aplicată în toate domeniile, rezultând diferenţe salariale semnificative. În ultimii patru ani nu s-a înregistrat o majorare salarială la nivelul administraţiei publice locale, astfel încât s-au creat inechitate şi diferenţe în sectorul bugetar. UDMR susţine că exclusiv salariile angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale trebuie ajustate”, adaugă comunicatul de presă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend