Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Prima reacție oficială a Iranului față de atacul asupra lui Salman Rushdie: ”Doar el este de vină. Nimeni nu poate acuza Teheranul”

Publicat

in

”Nimeni nu are dreptul de a lansa acuzații împotriva Iranului pentru atacul de vineri asupra lui Salman Rushdie, pentru care el și susținătorii săi sunt singurii de vină”, a declarat luni ministerul de externe de la Teheran în prima reacție oficială a Iranului față de atacul asupra celebrului scriitor care a șocat o lume întreagă.

Salman RushdieFoto: Dennis Van Tine/STAR MAX/IPx / AP / Profimedia

Romancierul, care a trăit sub amenințarea morții zeci de ani de când a înfuriat autoritățile clericale din Iran odată cu publicarea ”Versetelor Satanice”, își revine după ce a fost înjunghiat în mod repetat pe scenă, la o conferință în statul New York, unde urma să susțină o prelegere.

În prima reacție oficială a Iranului, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe Nasser Kanaani a declarat că libertatea de exprimare nu justifică insultele lui Rushdie împotriva religiei, transmite Reuters.

Romanul lui Salman Rushdie ”Versetele satanice” a fost publicat în 1988 și este privit de unii musulmani drept blasfemie. De altfel, la un an de la publicarea romanuluisScriitorul britanic a fost condamnat la moarte printr-o fatwa iraniană.

”În acest atac, nimeni nu este de blamat și condamnat decât el și susținătorii săi”, a declarat Kanaani într-un briefing de presă. ”Nimeni nu are dreptul să acuze Iranul în acestă privință”, a mai susținut acesta.

Purtătorul de cuvânt al ministerului a mai susținut că Rushdie ”s-a expus indignării populare prin insultarea lucrurilor sacre ale islamului și depășirea liniilor roșii a 1,5 miliarde de musulmani”.

În același timp, potrivit AFP citată de Agerpres, Iranul a negat „categoric” orice legătură cu atacatorul care l-a înjunghiat pe Salman Rushdie. Iranul nu are alte informaţii despre atacatorul lui Rushdie cu excepţia a ceea ce a apărut în mass-media, a conchis purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Teheran.

Scriitorii și politicienii din întreaga lume au condamnat atacul.

În schimb, presa iraniană a jubliat, titrând ”Să sărutăm mâna celui care a sfâșiat gâtul dușmanului lui Dumnezeu”.

Agresorul lui Salman Rushdie, tânărul american de origine libaneză Hadi Matar, a fost prezentat unui judecător din statul New York, în fața căruia a pledat „nevinovat” de „tentativă de omor” asupra scriitorului.

După atacul oribil în care a fost înjunghiat de cel puțin 10 ori în abdomen și în gât, scriitorul a fost internat în stare gravă și operat. Din fericire, sâmbătă seara, autoritățile americane și apropiații săi au transmis că Salman Rushdie a fost scos de pe ventilator, ”vorbește și glumește”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

CEDO ordonă Parisului să suspende deportarea unui cecen în Rusia

Publicat

in

De

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis joi o „măsură provizorie”, adică o măsură de urgență, prin care cere Franței să nu procedeze la expulzarea unui cecen în Rusia, deoarece consideră că acesta ar putea fi torturat acolo, potrivit AFP.

Sediul CEDOFoto: CEDO

Bărbatul, născut în 1980, a susținut în fața CEDO că a fost arestat în 2004 în Rusia, interogat și torturat de mai multe ori pentru presupusele sale legături cu membri ai insurgenței cecene.

Eliberat în cadrul unei amnistii, el a declarat că a trăit apoi în clandestinitate înainte de a intra în Franța în 2014.

El și soția sa au primit statutul de refugiat în 2018 de la Curtea Națională de Azil, care a fost apoi retras în 2019, după ce directorul general al Ofpra (Oficiul francez pentru protecția refugiaților și apatrizilor) a depus o cerere de revizuire.

În 2020, prefectul din Morbihan, în vestul Franței, a formulat o obligație de părăsire a teritoriului național pentru cuplu și a stabilit Rusia ca țară de destinație.

„Prezenta decizie nu contravine prevederilor articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a scris prefectul la acea vreme.

Decizia sa a fost confirmată de o instanță administrativă și apoi de o curte administrativă de apel.

Dar judecătorii europeni au considerat în unanimitate că instanțele franceze „nu au evaluat suficient riscurile de rele tratamente” la care ar fi expus cecenul dacă ar fi returnat în Rusia.

Aceștia au decis că o astfel de returnare ar constitui o „încălcare a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, care prevede că „nimeni nu poate fi supus la tortură sau la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”.

Prin urmare, au decis o „măsură provizorie”, o măsură de urgență care prevedea „ca solicitantul să nu fie expulzat”. Franța are la dispoziție trei luni pentru a face apel și a aduce cauza în fața Marii Camere, cea mai înaltă instanță a CEDO.

În hotărârea sa, CEDO a citat mai multe documente ale Departamentului de Stat al SUA, Amnesty International și Human Rights Watch, care semnalează utilizarea torturii de către autorități împotriva persoanelor deținute în Rusia.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Olanda are suficiente zăcăminte de gaze încât să scape UE de dependența de Rusia, dar refuză să le exploateze: aduc cutremure!

Publicat

in

De

Sub mlaştinile din Ţările de Jos se află cea mai mare rezervă de gaze naturale din Europa. Câmpul Groningen are suficientă capacitate neexploatată pentru a înlocui, de îndată ce iarna aceasta debutează, o mare parte din combustibilul importat cândva de Germania din Rusia, scrie Bloomberg. În schimb, câmpul este în proces de închidere, iar Ţările de Jos resping apelurile de a pompa mai mult, chiar dacă Europa se pregăteşte pentru cea mai grea iarnă de după al Doilea Război Mondial. Motivul: forajul a dus la cutremure repetate, iar oficialii olandezi nu riscă o reacţie din partea rezidenţilor prin încălcarea promisiunilor, scrie Mediafax.

Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaze pentru continent încă din 1963. Chiar şi după o jumătate de secol, mai există aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz disponibil în rezervă – în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari. Mai important, este loc pentru a extrage aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, potrivit Shell Plc, unul dintre cei doi parteneri majori implicaţi în exploatarea locaţiei.

Localnicii, însă, spun că Europa trebuie să caute în altă parte. Wilnur Hollaar, în vârstă de 50 de ani, care locuieşte în Groningen de aproape două decenii, încă este deranjat din cauza modului în care oficialii i-au ignorat preocupările. „Când am cumpărat această casă în 2004, era un palat”, spune Hollaar despre casa lui, care a fost construită în 1926. Dar, la fel ca mii de case din zonă, a fost avariat de cutremure; e plin de crăpături şi faţada se scufundă. „Casa mea s-a transformat într-o ruină”, spune el.

Ministrul olandez al mineritului, Hans Vijlbrief, spune că este periculos să continui exploatarea, dar, cu toate acestea, ţara nu poate ignora suferinţa din alte părţi ale Europei.

Rusia, care a reprezentat aproximativ o treime din importurile de gaze naturale ale Europei înainte de a invada Ucraina, a redus livrările ca răspuns la sancţiuni. Iar exploziile recente de pe conducta Nord Stream au afectat şi mai mult nivelul redus al fluxurilor către Germania. Fluxul suplimentar care, potrivit Shell, ar putea fi aplicat imediat ar fi arhisuficient pentru a înlocui cei 46 de miliarde de metri cubi importaţi de Germania din Rusia anul trecut.

Oficialii olandezi au spus că, dacă Germania are nevoie de mai multă energie, o opţiune mai sigură ar fi să prelungească şi mai mult durata de viaţă a centralelor sale nucleare. Germania a deschis uşa unei astfel de mişcări, care ar fi o inversare a politicii energetice, dacă ar fi implementată. Guvernul a declarat luna trecută că două facilităţi programate pentru închidere vor fi disponibile după acest an, dacă este necesar.

Comisarul Uniunii Europene pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a declarat într-un discurs recent că Ţările de Jos ar trebui să-şi reconsidere decizia de a închide Groningen, Vijlbrief fiind presat şi de omologii din alte ţări UE pentru realizarea compromisul în cauză. Prim-ministrul Mark Rutte nu va exclude în totalitate utilizarea Groningenului pentru a spori proviziile, dar „doar într-un caz extrem, dacă totul merge prost”, spune el, lucru care nu este necesar în acest moment.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend