Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Preşedintele Sindalimenta: Încercăm menținerea prețurilor la alimente, oricum majorate deja, chiar dacă noi înregistrăm costuri suplimentare

Publicat

in

Producătorii români vor păstra, cel puţin în această perioadă, preţurile actuale la alimente, oricum majorate deja cu 15-20%, chiar dacă înregistrează costuri suplimentare şi influenţe semnificative din cauza scumpirii energiei, gazelor naturale şi a nutreţurilor, însă, începând de anul viitor, va exista cu siguranţă o actualizare a acestor preţuri, susţine preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, Dragoş Frumosu.

“Oricum la o parte din alimente preţurile au crescut. Nu este sfârşitul şi sigur nu este o veste bună. La pâine şi produse de panificaţie preţurile au crescut cam cu 15-20%, la uleiul de floarea soarelui în jur de 20%, la lactate 4-5 procente. La carnea de porc încă nu s-a întâmplat nimic, pentru că mai erau stocuri. Discutăm în primul rând despre carnea de porc din import, pentru că noi importăm cam 80 chiar 85%. Având în vedere fenomenele care au fost în Germania şi în alte state europene referitoare la pesta porcină africană şi având cantităţi destul de mari, (…) s-a exportat carne de porc, începând de acum câteva luni, chiar sub preţul de cost al fermierilor români. Acest lucru i-a încurcat teribil de tare pe fermierii noştri care şi aşa se chinuiesc să trăiască, să rămână la suprafaţă, dar fenomenul nu a putut fi oprit, pentru că discutăm de o piaţă liberă. Probabil o creştere la carnea de porc s-ar putea vedea abia după 1 ianuarie şi va fi cam de 10%, pentru că orice majorare a preţurilor pe fondul puterii de cumpărare scăzute a românilor va conduce la scăderea vânzărilor”, a declarat Dragoş Frumosu.

Acesta susţine că şi în cazul preparatelor o cantitate importantă de carne de porc ce provine din import vine pe ultima perioadă în urma procesului de congelare şi are un preţ mai redus.

“Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are şi un preţ mai redus. Este şi unul dintre motivele pentru care noi nu reuşim să ne ridicăm cu porcii din fermele româneşti. Sigur, mai sunt şi alte cauze, respectiv subvenţia, care este mai mică pentru noi, şi nu numai: evident creşterea preţurilor la tot ceea ce înseamnă energie electrică, gaze, nutreţuri, inputuri”, a explicat el.

În opinia sa, producătorii vor încerca să păstreze “cât pot” preţurile actuale la alimente, deşi în unele sectoare influenţa majorării preţurilor la energie, combustibili şi nutreţuri în costuri este şi de 60%.

“Din discuţiile pe care le-am avut deja cu anumiţi producători, cam toţi încearcă, de fapt, în afară de scumpirile care există deja, să păstreze preţul cât pot. Nu putem să băgăm mâna în foc pentru comercianţi, cu toate că şi ei au cheltuieli suplimentare în perioada următoare cu energia, transportul, combustibilul. Efectele creşterii preţurilor la energie, gaze, combustibili, nutreţuri ar putea conduce la creşteri destul de mari. De exemplu, influenţa acestor preţuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%. Dacă discutăm de carnea de pasăre şi nu de fermele mici, ci de fermele mari şi chiar de abatoare, cel puţin 2-3 abatoare s-ar putea la nivel naţional să se închidă după aceste efecte negative, desigur, dacă nu se iau anumite măsuri care să le sprijine puţin să reziste. Este evident că se încearcă cât se poate această menţinere a preţurilor. Cu scumpirile care au fost, mai mult ca sigur că ele vor fi actualizate undeva începând cu 1 februarie”, a subliniat Dragoş Frumosu.

Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne şi preparate din carne, deoarece oamenii mai au rezerve după achiziţiile făcute în preajma sărbătorilor, dar de la 1 februarie tot ceea ce înseamnă aceste influenţe în costurile unui produs alimentar se vor resimţi mult mai mult.

“Eu cred că în panificaţie, în afară de creşterea de 15-20% până în acest moment, se va adăuga mai mult ca sigur 10-15% şi aici creşterile reale, influenţate de tot ceea ce se întâmplă, conduc undeva spre 60%. Este foarte mult. Dacă urmărim evoluţia din anii anteriori a preţului la produsele alimentare – şi mă refer strict la producătorii români – aceştia nu au scumpit decât în momentul în care nu au mai putut respira. Ori, lucrul acesta se va întâmpla categoric după 1 ianuarie”, a explicat liderul Sindalimenta.

Frumosu susţine că statul ar trebui să ia nişte măsuri de compensare, care să anuleze o parte din aceste creşteri de preţuri, făcând referire în primul rând la anumite măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea taxelor pe salarii.

“De la 1 ianuarie creşte şi salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români. Există o lege a coşului minim, iar această valoare a coşului minim, care ar trebui calculată în fiecare an, astăzi are o valoare de 2.800 de lei net pe fiecare român. Pentru o familie cu doi copii, această valoare ar trebui să fie pe la 7.200, iar această creştere, pe undeva, este oarecum binevenită, dar nu este suficientă pentru asigurarea unui trai decent pentru care oamenii muncesc. Pe de altă parte, România este ţara cu unele dintre cele mai mari taxe pe salarii în momentul de faţă. Dacă mintea guvernanţilor ar fi oarecum luminată în perioada următoare, plecând de la considerentul că trebuie făcut ceva să ieşim din această ceaţă, ar trebui să facă o analiză clară a ceea ce înseamnă reducerea taxelor pentru angajatori şi chiar angajat la salariu, pentru că înseamnă un venit net mai mare, înseamnă oxigen mai mult pentru societatea comercială. Am avut discuţii cu cei din industria alimentară, unde oamenii spun aşa: eu plătesc pentru un salariu 45%, dar în condiţiile în care s-ar reduce acest procent cel puţin jumătate l-aş da angajatului şi aş câştiga şi eu. Cred că într-un dialog cu patronatele şi cu oameni responsabili, care înţeleg situaţia socială şi economică a României, s-ar putea ajunge la o relaxare a fiscalităţii şi ar fi o primă măsură de sprijin”, a transmis Dragoş Frumosu.

Totodată, el mai susţine reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare şi introducerea unor grile de impozitare.

“Putem vorbi, de ce nu, de anumite grile de impozite, nu i-aş spune chiar acel impozit progresiv de care vorbeşte PSD, dar foarte mulţi angajatori plătesc o parte din angajaţi cu salariul minim pe economie şi le dau din buzunar bani în plus. Asta înseamnă o economie subterană, înseamnă muncă la negru parţial, pentru că plătesc numai o parte pe stat (statul de plată – n. r.) şi înseamnă că angajatul pierde enorm privind asigurările de sănătate pensie, şomaj etc. Dacă cineva ar face o analiză competentă vizavi de acest fenomen, ar putea trage concluzia că, dacă se reduc taxele, s-ar putea să se încaseze mai mulţi bani la bugetul statului şi să crească venitul net al românilor”, a arătat Frumosu.

În opinia sa, ar trebui îndreptată atenţia şi către micul producător, astfel încât să existe forme de a-l stimula să intre într-o formă asociativă, pentru că “singur nu rezistă pe piaţă”.

“Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice. Se vor închide afaceri mici, va creşte numărul şomerilor, statul va cheltui mai mult de la buget, dar, dacă ne îndreptăm atenţia către micul producător, mai ales pe partea de alimente şi nu numai, chiar şi pentru antreprenorii care fac anumite produse, le facilităm anumite lucruri pentru a-i stimula să se asocieze. (…) Nu-i dau producătorului bani, îi dau asociaţiei să îi dea membrului ei, care e producător, şi atunci omul zice: dacă iau banii, produc mai mult, vând mai mult şi pe o perioadă mai îndelungată, dar dacă vreau să-i primesc trebuie să intru în asociaţie. Este un exemplu. Stând de vorbă cu reprezentanţii asociaţiilor se pot găsi o groază de oportunităţi, numai să vrem să le facem”, a menţionat liderul sindical.

Nu în ultimul rând, preşedintele Sindalimenta a subliniat importanţa măsurilor legate de plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, dar şi găsirea unor soluţii pentru sistemul energetic din România, “unde nu s-a investit absolut nimic în ultimii 30 de ani”.

“Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%. În două-trei domenii majore ale economiei dacă am investi, mai mult ca sigur în câţiva ani am discuta altfel, şi acestea ar fi agricultura, energia, apele, de ce nu, şi turismul. Legat de fondurile europene, măsurile pe care noi dorim să primim bani, să accesăm fonduri ca să ne dezvoltăm, ar trebui discutate la fel cu ONG-urile, cu societăţile comerciale, sunt măsuri pe care sunt accesate fonduri europene, dar rezultatul final nu este cel dorit. Mai mult decât atât, sunt îngreunate anumite lucruri sau vin cu nişte indicatori finali care te blochează şi atunci foarte multe ONG-uri se gândesc mai mult dacă să acceseze sau nu. Domeniul antreprenoriatului ar trebui foarte mult dezvoltat, pentru că, până la urmă, ridică nivelul de trai al fiecărei familii şi aduce cei mai mulţi bani la buget”, a conchis preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoş Frumosu, informează Agerpres.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Creditele online în vizorul Comisiei Europene / Neregulile constatate

Publicat

in

De

Pe măsură ce societatea se digitalizează, apar tot mai multe posibilități pentru consumatori să acceseze diverse servicii exclusiv online, iar cele financiare sunt printre cele mai ofertate pe internet, mai ales de când pandemia ne-a făcut să ne supunem unor reguli de distanțare. Rezolvăm totul din fața ecranului calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, fără a mai face nici măcar un drum la bancomat să ridicăm banii cash: primim banii online și îi cheltuim la fel, făcând diverse achiziții de bunuri sau plăți pentru servicii, direct pe internet.

În cazul în care avem nevoie urgentă de lichidități, putem apela la o paletă largă de credite rapide, vândute pe site-ul băncilor sau ale instituțiilor financiare non-bancare. Putem chiar să cumpărăm acum și să plătim mai târziu (buy now, pay later – BNPL), prin facilități de plată puse la dispoziție chiar de site-ul de pe care facem shopping online.

Uneori, însă, nota de plată vine destul de piperată, încărcată cu tot felul de taxe și comisioane

Uneori, însă, nota de plată vine destul de piperată, încărcată cu tot felul de taxe și comisioane despre care nu suntem convinși că am aflat în momentul în care am ales să facem creditul online sau să plătim în rate direct la comerciant bunurile achiziționate. Înțelegem, un pic cam târziu, că undeva este o problemă, că nu am înțeles prea bine cum funcționa creditul sau ce anume ne obligăm să plătim pentru sumele luate cu împrumut. Ne simțim dezorientați, pentru că uneori este greu să descoperim unde anume am descărcat contractul dintre noi și creditor.

Alteori pierdem câteva ore încercând să calculăm dobânda anuală efectivă, pentru că nu găsim detaliate toate clauzele cu costurile într-un singur loc: ba le găsim prin termenii și condițiile de afaceri acceptate fără să le fi citit măcar, ori în lista de tarife și comisioane. Iar când am văzut prima oară pe ecran anunțul publicitar părea atât de limpede:” Poți lua credit online rapid de maxim 100.000 de lei cu dobândă fixă de 8%. Aprobare rapidă, în cel mult o oră, fără drumuri la sucursală!”. Abia acum, când încerci să descifrezi factura primită prin email, te uiți din nou pe site-ul cu pricina și îți dai seama că nu scrie explicit nicăieri dacă procentul de dobândă este cel anual sau pe altă perioadă de timp, în schimb vezi că beneficiai de acea dobândă doar dacă îți încasai veniturile la banca respectivă, de exemplu.

Dar pe piața creditelor rapide operează nu doar bănci ci și o multitudine de noi participanți, precum FinTech-urile, care se plasează la frontiera dintre serviciile digitale și serviciile financiare, iar extinderea lor este de nestăvilit, aparent ca urmare a îndeplinirii unor nevoi ale consumatorilor .

Autoritățile de protecție a consumatorilor din 15 state au participat la o acțiune de „mini-măsurare” a site-urilor care vând produse de creditare

Creditul de consum online este o piață în creștere accentuată, iar impactul crizei COVID-19 nu va face decât să sporească cererea de soluții rapide de creditare. Pentru a monitoriza și a preveni proliferarea practicilor neloiale în sectorul creditului de consum, autoritățile de protecție a consumatorilor din 13 state membre și din două țări ale Spațiului Economic European au participat la o acțiune de „mini-măsurare” a site-urilor web care promovează și vând produse de creditare.

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat săptămâna trecută rezultatele unei verificări („sweep”) făcute la nivelul UE în 2020 a site-urilor web cu privire la recenziile online ale consumatorilor și la creditul de consum. Această acțiune „sweep” este o măsurătoare făcută în urma unui set de verificări efectuate simultan pe site-uri, pentru a identifica încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor într-un anumit sector.

Obiectivul principal al acțiunii a fost verificarea pe diferite dispozitive tehnice (PC, tablete, smartphone-uri), pentru a vedea dacă comercianții respectă normele Uniunii Europene privind consumatorii referitoare la informațiile standard oferite în publicitatea online pentru creditul de consum. S-a evaluat și dacă prezentarea generală a ofertelor de credit de consum poate induce în eroare consumatorii și dacă nu cumva ofertele exploatează în mod agresiv vulnerabilitățile acestora.

Au fost verificate în total 118 site-uri web și, în 42 de cazuri (36%), site-urile respective au fost semnalate pentru potențiale nereguli față de legislația UE privind protecția consumatorilor. Autoritățile naționale participante vor urmări la rândul lor cazurile semnalate, putând dispune pe baza normelor din legislația statelor lor acțiuni suplimentare de control și aplicarea de măsuri de corectare a deficiențelor.

Iată ce includ unele dintre constatările evaluării făcute de Comisia Europeană:

  • În 35 de cazuri din 118 (30%), publicitatea pentru creditul de consum, care indică o rată a dobânzii sau orice alte cifre referitoare la costul creditului, nu a inclus toate informațiile standard pentru consumatori prin intermediul unui exemplu reprezentativ, într-un mod clar, concis și care să iasă în evidență, conform cerințelor Directivei privind creditul de consum.
  • Pentru site-urile web verificate cu oferte dedicate afișării pe smartphone-uri (27 din 118), rata de încălcare suspectată a fost mai mare decât media în mini-sweep (36%) și a ajuns la 44% (12 din 27). În majoritatea cazurilor, presupusa neregulă semnalată de autorități se referă la informațiile standard din publicitate (în 10 din 12 cazuri).
  • În 29 de cazuri din 85 de site-uri web ale creditorilor verificate (34%), statele membre au menționat că, pe baza informațiilor de pe site-ul web al creditorului, nu era clar cum se efectuează evaluarea bonității, inclusiv informațiile privind datele personale utilizate în acest scop și posibila utilizarea a tehnicilor de inteligență artificială (machine- learning) pentru determinarea capacității de rambursare a creditului.
  • În 8 din 17 produse pe care statele membre le-au identificat ca fiind costuri ridicate pe termen scurt, site-urile web/anunțurile respective au fost semnalate pentru a se face investigații suplimentare pentru posibile nereguli. În marea majoritate a acestor cazuri, acest lucru se datorează faptului că informațiile standard necesare informării prin publicitate nu au fost prezentate printr-un exemplu reprezentativ într-un mod clar, concis și care să iasă în evidență. În scopul acestei activități coordonate, autoritățile participante au convenit să califice creditul de consum ca având un cost ridicat pe termen scurt dacă produsul îndeplinește următoarele condiții cumulative:

1) sume mici de bani oferite comparativ cu alte forme de credit disponibile pe piață;
2) contractat pe perioade scurte de timp (de obicei pentru mai puțin de 12 luni); și
3) la o rată care este considerată a fi ridicată în comparație cu alte produse de credit
.

  • În urma verificării, au fost semnalate cazurile în care statele membre adoptaseră măsuri extraordinare legate de creditul de consum din cauza crizei COVID-19 (cum ar fi suspendarea ratelor sau moratoriile de plată). Mini-sweep-ul a analizat dacă informațiile solicitate au fost furnizate pe site. În 23 din 36 de cazuri (64%), informațiile nu au fost furnizate într-o manieră clară și inteligibilă. Cu toate acestea, în majoritatea acestor cazuri (16 din 23, adică aproape 70%), comerciantul era obligat să informeze consumatorii cu privire la măsurile luate pe site-ul său web în conformitate cu normele naționale și, prin urmare, site-ul web nu a fost raportat pentru potențiale nereguli în urma verificării.

O concluzie care se poate desprinde din această evaluare a site-urilor care furnizează credite online este aceea că protecția consumatorilor trebuie asigurată, indiferent de ce natură este creditorul. Pe măsură ce digitalizarea serviciilor financiare continuă, crește și potențialul de vânzare online a a acestor servicii de către noii participanți la piață, respectiv de către companiile FinTech.

Nereglementarea lor într-un mod riguros, echivalent cu cel al serviciilor bancare clasice, naște riscuri atât pentru protecția consumatorilor, cât și pentru stabilitatea financiară. Tendința acestor furnizori de servicii financiare de tip FinTech de dezvoltare rapidă și la o scară largă este evidentă, iar autoritățile de supraveghere trebuie să știe unde să traseze o limită pentru momentul în care o tehnologie FinTech devine suficient de mare pentru a necesita un cadru de reglementare și supraveghere mai intens.

Fiind, practic, servicii hibride de finanțare aflate la frontiera dintre serviciile financiare clasice și serviciile digitale, acești furnizori de finanțare prin FinTech nici nu sunt monitorizați de supraveghetorii piețelor financiare, în lipsa cadrului de reglementare adecvat.

În propunerile recente ale Comisiei Europene de modificare a Directivei privind creditul de consum , în preambul, la punctul (15) menționează în mod explicit intenția de a include astfel de furnizori de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu în domeniul de aplicare al acesteia. Însă, protecția în mod real a consumatorilor este pusă „în așteptare”, deoarece, în afară de parcursul necesar pentru modificarea Directivei privind creditul de consum, mai sunt necesare și transpuneri în legislațiile interne a noilor prevederi.

Accesul foarte ușor la creditul de consum și analiza prea sumară uneori a capacității consumatorului de a achita ratele pot duce la decizii proaste de consum și la supra îndatorarea populației, cu efecte potențial destabilizatoare, chiar, pentru piața serviciilor financiare, cum a mai fost cazul incapacităților de plată a ratelor în precedenta criză a creditelor ipotecare din 2008. Inițiativa Comisiei Europene este bine-venită, dar trebuie dublată nu doar de acțiuni concrete și rapide de reglementare, dar și de educare a consumatorului pentru realitățile de pe piața serviciilor financiare digitalizate.

N.Red: Calu Monica este jurist cu peste zece ani de experiență în zona apărării drepturilor consumatorilor, activitatea ei derulându-se atât în România, cât și în cadrul UE. Ea este și președintele Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Protest Declic, la Curtea Constituțională: într-un an vor ucide toate păsările. Extincție totală, pentru anumite specii

Publicat

in

De

Comunitatea Declic organizează, miercuri, un protest la sediul Curţii Constituţionale, solicitând judecătorilor să declare neconstituţională legea “care le permite vânătorilor să împuşte păsările migratoare până la extincţie”. În faţa instituţiei va fi amplasat un copac înalt cu zeci de păsări origami, iar protestatarii vor imita ciripitul păsărilor.

Protestul este programat să se desfăşoare de la ora 11.00, la sediul Curţii Constituţionale, informează News.ro

Potrivit unui comunicat al Declic, participanţii vor depune zeci de memorii la registratura CCR, câte un Amicus Curiae fiecare, pentru a susţine cauza păsărilor migratoare. De asemenea, în faţa instituţiei va fi amplasat un copac înalt cu zeci de păsări origami, iar participanţii, pregătiţi cu fluiere care imită ciripitul, vor face gălăgie, să-i audă toţi judecătorii.

“Ciocârlia de câmp, raţa pestriţă sau prepeliţa vor fi vânate până la dispariţie. Într-un an, ne putem lua adio nu doar de la ele, ci de la mai multe specii migratoare. Asta din cauza unui proiect neconstituţional care dă puteri depline vânătorului”, a declarat Ana Racheleanu, coordonatorul campaniei.

Conform comunicatului, noul proiect, care modifică Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, prevede cote zilnice de vânătoare de zeci de ori mai mari pentru speciile de păsări migratoare. Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul Gheorghe Nacov, este vânător.

Reprezentanţii Declic susţin că, dacă legea nu este oprită de Curtea Constituţională, atunci într-un singur an s-ar putea vâna întreaga populaţie de păsări migratoare din mai multe specii care folosesc teritoriul României pentru cuibărit sau iernare.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend