Germania a adunat „sute” de dovezi ale crimelor de război din Ucraina, a declarat procurorul-şef Peter Frank într-un interviu publicat duminică, în care a făcut apel la un mecanism internaţional pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei.

„În acest moment ne concentrăm pe Bucea şi pe atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina”, a declarat Peter Frank, intervievat de ziarul Welt am Sonntag. El a adăugat că majoritatea dovezilor provin din interviuri cu refugiaţi ucraineni.

Scopul este „să ne pregătim pentru un eventual proces în viitor – fie în Germania, fie cu unul dintre partenerii noştri internaţionali sau prin intermediul unei instanţe internaţionale”, a spus el.

Frank a declarat că serviciile sale au început să investigheze situaţia din Ucraina în martie 2022.

”Nu investigăm persoane, ci adunăm informaţii şi probe”, a spus el.

Cu toate acestea, procurorul a recunoscut că, pentru a urmări în justiţie suspecţi de crime de război în Germania, aceştia ar trebui să se afle în această ţară.

În ianuarie 2023, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a declarat în favoarea creării unui tribunal special care să îi judece pe liderii ruşi în urma invaziei din Ucraina, eventual folosind legislaţia ucraineană. Acest tribunal ar trebui să aibă sediul în străinătate, cu judecători internaţionali, a spus ea, relatează AFP.

”Pe cine vrem să aducem în faţa justiţiei? Liderii – cei care au luat decizia de a intra în război – şi cei de la cel mai înalt nivel al armatei care pun în aplicare această decizie”, a declarat Peter Frank.

În suburbia Bucea a capitalei Kiev, sute de cadavre au fost descoperite după ce armata rusă a fost alungată în martie 2022. Masacrul a provocat un val de condamnări şi acuzaţii de crime de război, pe care Moscova le-a negat întotdeauna.

Biroul procurorului s-a bazat pe principiul jurisdicţiei universale, care permite ca cele mai grave infracţiuni să fie judecate indiferent de locul în care au fost comise, pentru a judeca sirieni pentru fapte comise în timpul războiului civil. Pe baza aceluiaşi principiu, un grup de persoane din Myanmar a depus luna trecută o plângere în Germania împotriva juntei militare, acuzând-o de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, informează agerpres.ro

Preşedintele Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), dr Cătălina Poiană, a atras atenţia, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, că în sistemul public de sănătate există un număr insuficient de medici oncologi.

„Mesajul CMMB a fost unul de susţinere pentru medici şi pacienţi, dar una din marile probleme în lupta împotriva cancerului este reprezentată de lipsa unui număr suficient de medici oncologi în sistemul public de sănătate. Când vorbim de managementul cancerului, este obligatoriu să discutăm de numărul medicilor oncologi din sistemul public de sănătate. Pacientul oncologic nu trebuie să fie nevoit să aştepte la cozi în spitale sau la cabinete, din cauza faptului că un medic oncolog trebuie să consulte şi să îngrijească un număr foarte mare de pacienţi”, a afirmat preşedintele CMMB.

Ea a menţionat că „din nefericire, de foarte multe ori în România, cancerul este depistat destul de târziu”.

„Avem nevoie de screening şi depistare precoce, este nevoie de medici oncologi suficienţi în raport cu numărul de persoane diagnosticate sau aflate în tratament oncologic. Şi bineînţeles, să nu uităm de importanţa tumor board-ului care este esenţial în managementul eficient al cancerului. Oncologia astăzi înseamnă şi o abordare multidisciplinară în funcţie de specificul fiecărui diagnostic oncologic. Medicii oncologi trebuie sprijiniţi, nu trebuie să ajungă la suprasolicitare şi burnout”, a subliniat dr Cătălina Poiană.

CMMB este alături de medicii oncologi care sunt implicaţi şi îngrijesc profesionist pacienţii cu cancer şi susţine activitatea asociaţiilor de pacienţi implicate în oncologie, se menţionează în comunicat.

„Este nevoie de medici din specialitatea de oncologie medicală, este nevoie de o societate civilă care să sprijine pacienţii cu afecţiuni oncologice”, a transmis Cătălina Poiană.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului a fost organizată pentru prima dată în lume în anul 2006 şi de atunci este marcată, în fiecare an, pe 4 februarie. Sâmbătă seară, 43 de obiective importante din Bucureşti, din şapte oraşe şi o comună din România au fost luminate în portocaliu, pentru a marca această zi mondială de lupta împotriva cancerului, informează agerpres.ro