Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Poveștile românilor care trăiesc în case minuscule (tiny houses): “Tipul ăsta de casă este raportat corect la nevoile umane actuale”

Publicat

in

​Mai mulți români și-au regândit relația cu spațiul și au ales să locuiască într-un tiny house. Pentru ei, fericirea stă în lucrurile mici, la propriu. Am vrut să aflu de ce au luat această decizie și cum e să locuiești zi de zi într-o casă mică. Cu avantaje și dezavantaje.

Living outside the box” este o serie HotNews.ro despre oamenii care au ales un alt stil de viață decât cel convențional. De la orășenii care s-au mutat în autorulote, la cei care au lăsat orașele pentru viața la țară sau cei care trăiesc în așa-numitele „tiny house”, de doar câțiva metri pătrați, vom prezenta perspective diferite de viață altfel.

Mișcarea tiny-house este una arhitecturală și socială, al cărei obiectiv este acela de a promova spațiile mici, simplitatea și ideea de a „trăi cu mai puțin.”

A alege un astfel de trai înseamnă și o variantă eco-friendly în raport cu industria imobiliară, o modalitate de a salva bani, dar și o opțiune fezabilă pentru cei care-și doresc o casă pe pământ, dar nu au bugete generoase pentru implementarea acestora.

Oamenii din comunitatea tiny își regândesc valorile și prioritățile din viață, petrec mai mult timp în natură și alături de familie, dar sunt implicați și în salvarea mediului.

În România, mișcarea tiny-house a început să prindă contur și chiar există un grup dedicat pasionaților pe Facebook, unde pot împărtăși sfaturi, idei sau nelămuriri cu privire la acest lifestyle.

O simplă căutare pe Google îți arată că există din ce în ce mai multe companii care se ocupă de construcția unor astfel de case mici, fie că vrei să te muți în ele, fie că vrei să le folosești pentru un business.

În multe cazuri, oamenii aleg să se documenteze temeinic și să-și construiască propriile lor case mici.

Paul, 44 de ani, consultant: „Am învățat că avem loc într-un spațiu relativ mic”

Paul își construiește propria tiny house de 30 de metri pătrați, unde să locuiască împreună cu soția lui și gemenele pe care le au împreună. În vara lui 2014, și-au cumpărat un teren de 730 de metri pătrați, aflat la 25 kilometri de București, cum scopul de a-și construi aici o casă.

Ei au locuit în chirie toată viața lor și odată cu terenul, Paul a făcut trei proiecte de locuință: casa visurilor, o casă puțin mai mică și una cu fix ce le trebuie, unde ideea era să stea mai mult în curte.

În decembrie 2019 s-au mutat, în chirie, într-o casă aflată la cinci minute de terenul lor, așa că pandemia i-a prins în natură, unde nu prea au simțit izolarea.

Citește și: Mutarea de la oraș la sat, dincolo de imaginea idilică: cinci povești despre avantajele și dezavantajele unei astfel de decizii

În 2020 și-au plănuit să se apuce de casă, dar au turnat doar fundația și au făcut un puț de apă și un beci în jurul puțului forat, în ideea de a face o magazie deasupra, pentru uneltele de grădină.

Tiny-ul lor va fi din lemn, iar el și soția lui o tratează, o ajustează la cote și o asamblează. Lucrează atunci când au timp, nu au un deadline și nici un buget stabilit. În prezent, după ce stau ploile, vor să se apuce de acoperiș.

„Nu a costat mult până acum, am dat pe lemn și OSB în jur de 10000 lei, iar soluțiile de tratare lemn au fost în jur de 1000 lei. Am învățat să lucrez cu lemnul, începe să-mi placă și am preferat dalta și coarba în locul sculelor electrice. Satisfacția lucrului făcut cu mâinile tale întrece orice febră musculară”, spune Paul.

Decizia de a se muta într-un spațiu mic

Paul și familia lui au trecut printr-un proces în care au realizat că au nevoie de puține lucruri pentru a fi fericiți. După o vacanță din 2016 în care au plecat cu mașina burdușită de lucruri și au pierdut mai multă vreme cu drumul și pregătirea de plajă, cât pe plajă per se, au ajuns la concluzia că au nevoie de altceva.

În 2017, au închiriat o rulotă la malul mării și s-au îndrăgostit de camping.

„Ne-am dat seama că din tot calabalâcul cărat am folosit în jur de 35%. Totul era firesc și normal, plus că seara, unde te suceai, unde te învârteai, găseai un copil să-l jughinești, să-l gâdili sau să-l smotocești”, mai spune el.

Au descoperit că nu au nevoie de multe într-un concediu, ci doar de ei. Atât de simplu. „Am învățat că avem loc într-un spațiu relativ mic și chiar am observat ca bondingul a atins cote înalte.”

De aici și până la hotărârea mutării în tiny a fost doar un pas. „Am încredere că viața noastră va fi una fericită, nu vreau o viață perfectă în tiny”, concluzionează Paul.

Cora, 36 de ani, freelancer în web design și marketing, pentru cei care vor o tiny house: „să investească în surse sustenabile de energie și apă”

Cora trăiește într-un tiny din august 2020. Înainte de a se muta a locuit cu părinții, dar mereu și-a dorit să aibă un loc al ei departe de oraș, cât mai aproape de natură. Împreună cu iubitul ei s-au mutat în Tureni, localitate aflată la 25 kilometri depărtare de Cluj, orașul ei natal.

Tinerii au apelat la un tiny construit de Rot Resort, construit conform nevoilor lor. Are 30 de metri pătrați utili și dispune de living cu bucătărie, baie și dormitor. Casa a costat 30 de mii de euro și a venit complet mobilată și utilată.

„Toate electrocasnicele le-am achiziționat separat și le-am trimis companiei pentru a fi încorporate în mobilier. Apă avem din fântână și suntem racordați la rețeaua electrică. Cât despre încălzire, am optat pentru cea electrică (convectoare și șemineu)”, mai spune co-fondatoarea ONG-ului Community, pentru protecția mediului.

Stil de viață și cheltuieli

Nu doar casa a contribuit la un nou stil de viață ci și faptul că s-au mutat de la oraș la țară, de la a trăi cu părinții, la o locui singuri.

Ea spune că un tiny este amplasat, în general, la sat sau în natură, așa că trebuie să-ți asumi faptul că vei avea o curte, poate o grădină, iar acestea trebuie îngrijite.

„Totodată, în funcție de terenul unde o amplasezi, pot apărea investiții financiare considerabile, pentru amenajarea acestuia.” Ei nu plătesc apa, gaze naturale sau cheltuieli comune, însă costurile energiei electrice pe perioada iernii sunt destul de ridicate – 800 lei/lună în perioadele de iarnă și 300 lei în lunile calde.

După finalizarea lucrărilor de amenajare a terenului ei se așteaptă la o scădere a cheltuielilor, dar vor opta și pentru surse de energie electrică sustenabile.

Avantaje & dezavantaje

Cora spune că avantajele nu pot fi atribuite direct unei tiny house. În cazul lor, avantajul principal a fost rapiditatea cu care a fost construită și amplasată (trei luni), cât și a faptului că a venit complet mobilată și utilată.

Un alt plus este faptul că au o căsuță pe roți și poate fi mutată în clipa în care vor găsi terenul mult visat, într-un loc remote, în mijlocul naturii.

„Cele mai multe avantaje sunt legate de poziționarea căsuței, faptul că putem petrece mai mult timp în aer liber și avem legume proaspete din grădină, ne permitem un trai prietenos cu mediul (de exemplu utilizăm mare parte din deșeurile menajere în compost pentru grădină sau hrană pentru animale)”, completează ea.

Citește și: De ce ai lăsa un apartament la bloc pentru a locui într-o autorulotă? 5 povești, cu bune și rele, despre viața trăită pe drumuri

Dezavantajele sunt date de teren și investiția financiară care le-a depășit așteptările (plus 10.000 de euro).

„Terenul fiind folosit în agricultură, am fost nevoiți să amenajăm un drum pe proprietate. Pentru a putea folosi spațiul de sub casă pentru depozitare, am ales să facem o placă de beton pentru a amplasa căsuța”, spune Cora.

Celor care vor să facă un astfel e pas, ea le recomandă: „Să opteze pentru o casă mobilă, astfel încât să nu fie legați de un loc și să investească în surse sustenabile de energie și apă.”

Matei, 31 de ani, mecanic de biciclete: „Tipul ăsta de casă e corect dimensionat la nevoile umane actuale”

Matei spune că povestea lui începe în Iași, cu un ritm de viață tipic și previzibil, până în clipa în care a lăsat viața să-l trăiască. A locuit într-un apartament unde a împărțit o cameră cu fratele lui și nu i-a lipsit nimic din ce are nevoie un om într-o societate modernă.

„Decizia de a locui într-o tiny house a fost mai mult o consecință decât o intenție, urmare a dorinței de a pleca din familie spre o viață independentă”, spune el.

Inițial, el s-a mutat cu prietena lui pe un teren aflat în apropierea cartierului unde a copilărit, într-o căsuță veche, deja existentă acolo. Doi ani s-au acomodat aici, fără să aibă apă curentă, cu un tavan potrivit pentru maxim înălțimea lor și cu toaleta în curte.

În 2015 au construit o casă de 20 de metri pătrați, după propriile nevoi.

„După șase luni de dulghereală amestecată cu brainstorming, ne-am mutat în monocamera ce ține loc de sufragerie și bucătărie, dar și dormitor, la aproape un etaj, căci patul e undeva suspendat și prea multe nu poți face acolo. Să nu uit și de metrul pătrat de baie, care ține loc și de toaletă și de duș”, completează el.

Stil de viață și asumare

Matei și iubita lui și-au construit singuri casa, de la un cap la altul, iar materialele i-au costat în jur de 17000 lei. Au toate utilitățile, dar nu abuzează de ele.

„Încercam să eficientizăm consumul de resurse, așa că am mai inovat sistemele clasice de încălzire a apei pe timp de vară, dar și de irigație a plantelor.”

El nu crede că se poate replica situația lui, ci contează foarte mult setarea mentală și motivația intrinsecă.

„Dacă iei totul ca pe o provocare, o să fie interesant. Te adaptezi. Dacă o privești ca pe o nevoie, poate deveni copleșitor. Sunt mulți oameni în România care locuiesc în spații foarte mici, iar asta nu conferă nicio boemie, pentru că nu au ales ei. Poate că e bine să-ți asumi că obiectele sunt utile și atât, că intimitatea nu e tot una cu singurătatea și că nimic nu-i definitiv.”

Cheltuielile le-au fost reduse considerabil și iarna plătesc 300 de lei pe lună, pentru un calorifer și un boiler electric.

Avantaje & dezavantaje

  • spațiu mic,
  • obiecte puține
  • stimulează eficientizarea tuturor proceselor ce se întâmplă în casă
  • costuri scăzute

Matei nu găsește niciun dezavantaj: „Poate sunt orbit, dar cred că, fiziologic vorbind, tipul ăsta de casă e raportat corect dimensionat la nevoile umane actuale.”

El transmite celor care vor să o ia pe acest drum să nu o facă de dragul trendului. „Să nu se aștepte ca viața de după mutare să fie la fel ca înainte, doar că într-o nouă locație. E și o nouă viață. Să nu-și creeze așteptări. Doar vise.”

Cristina Doina, 47 de ani, economist: „Simt că mi-am atins suficiența și de aici doar trăiesc”

Povestea Cristinei într-un spațiu mic începe în urmă cu cinci ani, atunci când a hotărât să-și încheia căsnicia de aproape 18 ani. A locuit dintotdeauna la apartament, dar în clipa în care mama ei i-a donat un teren care fusese retrocedat bunicii sale, viața i s-a schimbat.

Cristina iubea din toată inima acest teren, iar când l-a primit cadou și mariajul său s-a încheiat, a și început demersurile pentru construcția casei pe structură din lemn (proiect, aprobări, studiu geotehnic).

Domul, casa ei

Între timp, viața i-a scos în cale un alt partener de drum și de viață, cel care i-a dat ideea să construiască un dom geodezic. L-au construit singuri, după ce s-au documentat bine înainte, și-au cumpărat scule și s-au apucat de măsurat, tăiat și montat.

I-a ajutat și un fost coleg de liceu, impresionat de ceea ce doreau să facă și au muncit așa zilnic, seară de seară, după muncă, făcând naveta 30 de kilometri.

În 2019, la final de februarie, au început lucrarea și după ce au făcut forajul pentru apă și s-au racordat la rețeaua de energie electrică, în Noaptea de Înviere, pe 25 aprilie 2019, s-au mutat.

Investiția, ținând cont că nu au plătit mâna de lucru, i-a costat aproximativ 10000 lei. Domul are o suprafață de 32-34 de metri pătrați și are zonă de dormitor, zonă de luat masa, bucătărie și baie, ca încăpere delimitată.

„Am decupat domul pentru zona băii, deoarece prietenul meu este înalt și era destul de greu să se descurce în baia pe format semicerc și podea și perete. Baia are forma dreptunghiulară”, spune Doina.

Are boiler electric cu programare sau program eco, astfel încât, cu hidrofor și boiler, factura pe lună la energia electrică îi ajunge undeva la 150 de lei; aici se pune și frigiderul, TV-ul (aprins rareori), lumina interioară, cât și laptop-urile, pentru că amândoi lucrează de acasă.

Pe viitor vrea să devină independentă din punct de vedere al energiei electrice. Iarna se încălzesc la foc de lemne în termoșemineu, în timp ce domul este izolat pe exterior cu polistiren extrudat, iar pe interior au început izolarea cu lână.

„Îmi place să merg desculță”

„Sunt desculță și pe ploaie și atunci când este cald, și pe zăpadă. Îmi dă energie și putere”, spune ea. Are o alee lată, de 50 de centimetri, care străbate curtea până la dom, în rest vegetație: pomi, flori, iarbă și o micuță grădină în care își pune verdețuri, roșii și dovlecei. 90% din timp îl petrecere în curte:

„Am suficient spațiu să mă odihnesc, să studiez, să mănânc. Am toate condițiile. Am renunțat la haine, încălțări, genți, pantofi, decorațiuni. Am haine puține, de bună calitate și comode. Nu fac rabat de la calitate, natural și comod.

Folosesc detergenți ecologici, mănânc mai puțin și mai sănătos: vegetale din producția proprie, ouă și păsări cumpărate de la vecini.”

„Pentru mine nu sunt dezavantaje”

Cristina nu poate spune dezavantaje, deoarece trăiește stilul de viață pe care și l-a dorit – liberă în natură. Însă ea recunoaște că e nevoie de muncă și atenție permanentă.

„Spre exemplu, consumul de lemne este redus, comparativ cu o casă din cărămidă sau bolțari, interiorul se încălzește repede, în schimb, în miezul iernii, noaptea, ne trezim pentru a asigura lemnele în foc. Partea bună este că am descoperit cărbunii care mențin căldura timp îndelungat.”

Îndeamnă pe toată lumea să facă acest pas, dacă își dorește o viață liberă, liniștită și lipsită de pretenții. „Simt că mi-am atins suficiența și de aici doar trăiesc”, concluzionează ea.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

ULTIMA ORĂ NATO se pregătește să respingă MILITAR Rusia, inclusiv în Marea Neagră: Ce cuprinde planul aprobat de miniștrii Apărării

Publicat

in

De

Miniştrii Apărării din ţările NATO au aprobat, joi, un nou plan de apărare pe multiple fronturi faţă de riscurile generate de Rusia în zona Mării Negre şi a Mării Baltice, reafirmând obiectivul central de contracarare a ameninţărilor Moscovei, deşi atenţia se îndreaptă tot mai mult asupra Chinei.

Strategia confidenţială a Alianţei Nord-Atlantice se concentrează pe contracararea potenţialelor atacuri simultane ale Rusiei în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice, fiind prevăzute modalităţi de blocare a atacurilor cu arme nucleare, cibernetice sau spaţiale, conform agenţiei Reuters.

“Continuăm să consolidăm Alianţa Nord-Atlantică cu planuri mai bune şi mai moderne”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării din ţările membre.

În cursul reuniunii, a fost aprobat şi un fond de un miliard de dolari pentru finanţarea dezvoltării de noi tehnologii digitale.

Oficialii din cadrul NATO nu cred că există riscul iminent al unui atac al Rusiei, iar Administraţia de la Moscova a negat că ar avea intenţii ostile, acuzând Alianţa Nord-Atlantică de activităţi care destabilizează Europa.

Conform diplomaţilor, noul plan, axat pe “Conceptul de disuasiune şi apărare în spaţiul euro-atlantic”, este necesar în condiţiile în care Rusia dezvoltă armament avansat şi mobilizează trupe în apropierea frontierelor NATO.

“Acestea sunt modalităţile pentru descurajare. Iar planul este adaptat actualului comportament al Rusiei, dat fiind că observăm încălcări comise în spaţiul aerian, deasupra Mării Baltice, şi din ce în ce mai multe incursiuni în zona Mării Negre”, a afirmat Annegret Kramp-Karrenbauer, ministrul german al Apărării, citată de postul de radio Deutschlandfunk.

În baza planului aprobat joi, Alianţa Nord-Atlantică va adopta măsuri punctuale de apărare în cursul anului 2022.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Scandal la Spitalul din Slobozia: rudele morților de COVID își varsă NERVII pe personalul medical

Publicat

in

De

Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia, Liviu Patrichi, susţine că medicii din această unitate medicală se confruntă cu un val de nemulţumiri din partea aparţinătorilor celor care mor din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2, deşi majoritatea celor care decedează din cauza COVID nu sunt vaccinaţi. “Vorbim de aparţinătorii care trec prin momente grele la decesul unei rude, dar care nu-şi explică de ce mai bine de 7 luni de zile, deşi ştiau că părinţii sau fraţii, surorile sufereau de comorbidităţi, nu au încercat să-i convingă să ia decizia corectă, cea a vaccinării. Şi evident, când trec prin momente grele îşi revarsă furia şi neputinţa pe personalul medical”, afirmă el.

Conform managerului Spitalului Judeţean Slobozia, Liviu Patrichi, circa 92-95 la sută dintre bolnavii care ajung cu COVID în acest spital sunt nevaccinaţi, iar mulţi ajung foarte târziu după ce se testează acasă şi se tratează aşa cum consideră, fără a informa Direcţia de Sănătate Publică şi fără a cere o schema de tratament medicului de familie.

Pe de altă parte, managerul SJU Slobozia a atras atenţia asupra unui fenomen căruia medicii trebuie să-i facă faţă, acela al nemulţumirilor şi revoltei aparţinătorilor persoanelor care mor de COVID.

“Toţi pacienţii care ajung la spital şi sunt în stare gravă regretă situaţia în care au ajuns, pentru lipsa lor de discernământ în momentul în care au decis sau au amânat momentul vaccinării. Din păcate, începem să realizăm că avem un alt fenomen – al aparţinătorilor, care sunt nemulţumiţi. În general, vorbim de aparţinătorii care trec prin momente grele la decesul unei rude, dar care nu-şi explică de ce mai bine de 7 luni de zile, deşi ştiau că părinţii sau fraţii, surorile sufereau de comorbidităţi, nu au încercat să-i convingă să ia decizia corectă, cea a vaccinării. Şi evident, când trec prin momente grele îşi revarsă furia şi neputinţa pe personalul medical. Încercăm să fim cât de mult empatici cu dânşii, dar le atragem atenţia că acest lucru putea fi făcut mai devreme, să ia decizia corectă, să-i protejeze pe cei dragi. Acesta e îndemnul pe care îl am de acum încolo: protejaţi-i pe cei de alături, sfătuiţi-i să se vaccineze”, a declarat Liviu Patrichi.

În Spitalul Slobozia, nu mai sunt locuri pentru bolnavii Covid, de mai multe zile.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend