Oponenţii preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză că încearcă să deturneze atenţia de la dificultăţile economice ale populaţiei, cerând expulzarea ambasadorilor a zece ţări aliate, o perspectivă care ar putea fi încă evitată, potrivit unor diplomaţi, citaţi duminică de Reuters.

Erdogan a anunţat sâmbătă că a ordonat Ministerului turc de Externe să declare “personae non gratae” zece ambasadori din cauza apelului lor la eliberarea imediată a omului de afaceri Osman Kavala.

Citește și: Tensiuni uriașe în interiorul NATO: Turcia expulzează 10 ambasadori, inclusiv pe cei din SUA, Germania și Franța

Parchetul turc a cerut joi condamnarea la închisoare pe viaţă a omului de afaceri şi filantropului turc Osman Kavala, încarcerat de peste doi ani.

Osman Kavala, o figură cunoscută cercurilor intelectuale în Europa, este acuzat împreună cu alte 15 persoane de “tentativă de răsturnare a guvernului” pentru susţinerea unei mişcări antiguvernamentale în 2013 legate de parcul Gezi din Istanbul.

MAE turc nu aplicase duminică ordinul dat de şeful statului, susceptibil să declanşeze cea mai gravă criză diplomatică cu ţările occidentale de la accederea sa la putere în urmă cu 19 ani, comentează Reuters.

Anunţul preşedintelui turc intervine în timp ce investitorii îşi manifestă îngrijorarea faţă de devalorizarea lirei turceşti ca urmare a deciziei neaşteptate de joi a Băncii Centrale a Turciei, care la presiunea lui Recep Tayyip Erdogan, a redus semnificativ rata dobânzii, ceea ce a însemnat o scădere cu 200 de puncte de bază.

În consecinţă, lira turcească a pierdut jumătate din valoarea sa în faţa dolarului din 2018.

Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), principala formaţiune de opoziţie, l-a acuzat pe şeful statului că “îndreaptă rapid ţara spre prăpastie”.

“Motivul acestor iniţiative nu este de a apăra interesele naţionale, ci de a crea cauze artificiale pentru ruinarea economiei”, a scris el pe Twitter.

Yavuz Agiralioglu, unul dintre conducătorii “Partidului Bun” (IYI), altă formaţiune a opoziţiei, a declarat la rândul său:”Am văzut deja acest film. Reveniţi fără întârziere la adevărata noastră agendă şi la problema fundamentală a acestei ţări, criza economică!”.

Sinan Ulgen, preşedintele think tank-ului Edam şi fost diplomat turc, consideră că momentul ales de Erdogan pentru a cere expulzarea celor 10 ambasadori este prost ales, în condiţiile în care Turcia se străduieşte de mai multe luni să-şi recalibreze diplomaţia pentru a întoarce pagina tensiunilor din ultimii ani cu aliaţii săi.

“Continui să sper că Ankara nu va pune aceasta în aplicare”, a scris el pe Twitter, calificând dorinţa exprimată de Erdogan drept o iniţiativă fără precedent între aliaţii NATO. “Corpul diplomatic lucrează din răsputeri pentru a găsi o formulă mai acceptabilă. Dar timpul presează”, mai spune acesta.

Preşedintele turc este un obişnuit al ameninţărilor neurmate de efecte, comentează Reuters.

În 2018, el anunţase că Turcia va boicota produsele electronice americane în urma unei dispute cu Washingtonul , iar anul trecut a cerut concetăţenilor săi să boicoteze produsele franţuzeşti pentru a denunţa politica “antiislam”, potrivit lui, a lui Emmanuel Macron. În ambele cazuri, schimburile comerciale nu au fost perturbate.

Conform unei surse diplomatice, o decizie cu privire la expulzarea celor 10 ambasadori ar putea fi luată în cadrul unui Consiliu al miniştrilor luni şi o destindere este posibilă dat fiind îngrijorările referitoare la potenţiale consecinţe diplomatice ale unei astfel de iniţiative.

Preşedintele turc urmează să se întâlnească cu omologul său american Joe Biden la summitul G20 în weekend-ul următor la Roma, potrivit Agerpres.ro.

Emre Peker, de la Eurasia Group, a declarat că ameninţarea unei expulzări de ambasadori într-un moment în care economia turcă se confruntă cu “provocări enorme” este în cel mai bun caz urmare a unui sfat prost şi în cel mai rău caz un pariu stupid pentru a redresa popularitatea în cădere liberă a lui Erdogan”.

“Erdogan are nevoie să dea impresia de forţă din motive politice interne”, a adăugat el, subliniind că expulzarea unui ambasador ar antrena în general represalii echivalente din partea ţării vizate. “Aceasta promite relaţii din ce în ce mai dificile cu Washingtonul şi UE”, a concluzionat expertul citat.