Organizaţia PSD Sector 1 reacționează la decizia Ministrului Educației, Ligia Deca, după ce a decis suspendarea atribuţiilor secretarului de stat din Ministerul Educaţiei Florin Lixandru, catalogând drept inacceptabilă această formă de pune pumnul în gură unei persoane care are o opinie diferită.

„Reacţia violentă a doamnei Deca, care trădează lipsa oricăror reflexe democratice, a fost generată de observaţii pertinente şi de bună credinţă făcute de domnul Lixandru tocmai pentru a îmbunătăţi proiectele legilor Educaţiei. Dacă în mijlocul unei dezbateri publice reacţia la opinii diferite este politica pumnului în gură, atunci doamna ministru nu şi-a înţeles rolul, nici importanţa temelor dezbătute. Opiniile PSD, formulate fie de domnul Lixandru, fie de alţi colegi profesori sau profesionişti ai domeniului sau opiniile exprimate de specialişti apolitici, de societatea civilă au rolul de a asigura accesul la Educaţie pentru copiii dezavantajaţi, pentru cei din diaspora sau examene de admitere sau Bacalaureat fără încurajarea meditaţiilor costisitoare”, se arată într-un comunicat de presă al PSD Sector 1 transmis miercuri.

Social-democraţii solicită PNL ca, de la nivelul Ministerului Educaţiei şi până la cel al Consiliului local, să revină la colaborarea bazată pe „deschidere, colegialitate şi urmărirea interesului public”.

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Florin Lixandru a confirmat miercuri, pentru AGERPRES, că i-au fost retrase atribuţiile printr-un ordin de ministru.

„Momentan sunt pe funcţie, dar nu am nicio atribuţie. Eu aveam atribuţii pe învăţământ preuniversitar şi pe relaţia cu Parlamentul şi s-a abrogat ordinul prin care mi s-au atribuit acele atribuţii, momentan, până la o discuţie care ar avea loc în coaliţie în această seară”, a afirmat secretarul de stat.

El a spus că i-au fost retrase atribuţiile pentru un „delict de opinie”. „Pentru un delict de opinie, azi mi s-au retras atribuţiile. Perspectiva PSD asupra legilor Educaţiei este că sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete! PSD va pune în discuţia coaliţiei stabilirea unui calendar extins de analiză publică şi adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile Educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an; în plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci şi cele privind Legea Educaţiei, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024”, a scris Lixandru, pe pagina sa de Facebook, transmite AGERPRES

Vezi și Tensiuni în interiorul Coaliției de guvernare! Marcel Ciolacu o pune la zid pe Ligia Deca: ‘Ne aflăm în fața unui fenomen. Eu am trăit înainte de ’89’

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi premierul japonez, Fumio Kishida, s-au angajat marţi să consolideze legăturile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Tokyo, afirmând că invazia Rusiei în Ucraina şi cooperarea militară în creştere cu China au creat cel mai tensionat mediu de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Comentariile au fost făcute într-o declaraţie de presă comună transmisă în timpul vizitei lui Stoltenberg în Japonia.

„Lumea se află într-un punct de răscruce istoric, în cel mai sever şi complex mediu de securitate de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, au afirmat cei doi lideri în declaraţia comună.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la ameninţările nucleare ale Rusiei, la exerciţiile militare comune între Rusia şi China în apropierea Japoniei şi la dezvoltarea de arme nucleare de către Coreea de Nord.

Stoltenberg a declarat reporterilor că o victorie a Rusiei în Ucraina ar încuraja China într-un moment în care aceasta îşi consolidează armata, „îşi intimidează vecinii şi ameninţă Taiwanul”.

Şeful NATO fusese cu o zi înainte în Coreea de Sud, pe care a îndemnat-o să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei şi a transmis avertismente similare cu privire la creşterea tensiunilor cu China.

„Acest război nu este doar o criză europeană, ci o provocare la adresa ordinii mondiale. Beijingul urmăreşte îndeaproape şi învaţă lecţii care i-ar putea influenţa deciziile viitoare. Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia de Est”, a punctat Stoltenberg

Ministerul de Externe al Chinei nu a reacţionat deocamdată la aceste comentarii, dar răspunzând declaraţiilor similare făcute de Stoltenberg în timpul vizitei sale la Seul, China a spus luni că se doreşte un partener al ţărilor, nu o provocare la adresa lor, şi că nu ameninţă interesele sau securitatea niciunei naţiuni.

Stoltenberg a declarat că cei 30 de membri pe care îi are NATO sunt afectaţi de ameninţările globale. Premierul nipon Kishida şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol au devenit anul trecut primii lideri din ţările lor care au participat la un summit NATO, alăturându-se în calitate de observatori.

China a criticat anterior eforturile NATO de a-şi extinde alianţele în Asia. Rusia, care îşi numeşte invazia din Ucraina o „operaţiune specială”, a catalogat în mod repetat expansiunea NATO drept o ameninţare la adresa securităţii sale.

În decembrie, Japonia a dezvăluit planuri radicale de consolidare a capacităţilor sale de apărare, schimbări altădată de neconceput pentru o ţară pacifistă, care o vor transforma în ţara cu al treilea cel mai mare buget pentru cheltuieli militare după Statele Unite şi China.

Consolidarea cooperării cu NATO în domenii de la securitatea maritimă şi controlul armelor până la spaţiul cibernetic şi dezinformare va contribui şi mai mult la răspunsul faţă de un mediu strategic în schimbare, se mai spune în declaraţia comună a lui Stoltenberg şi Kishida.

„Niciun partener al NATO nu este mai apropiat şi mai capabil decât Japonia”, a declarat Stoltenberg, citat într-un comunicat al NATO.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care Japonia se pregăteşte să găzduiască summitul anual al Grupului celor Şapte (G7,) în luna mai, când probabil că invazia Rusiei în Ucraina va fi un subiect important de discuţie.

Miercuri, secretarul general al NATO se va întâlni cu alţi înalţi oficiali niponi, inclusiv cu ministrul de externe Yoshimasa Hayashi. De asemenea, el va ţine un discurs în faţa studenţilor de la Universitatea Keio.

Kishida ia în considerare să facă o vizită la Kiev în luna februarie pentru a-şi întări sprijinul pentru Ucraina în acest conflict, a relatat presa din Japonia, conform news.ro